21,524 matches
-
mamelor, baronul, "un gentilom din veacul trecut", îi ține un discurs deopotrivă misterios și neliniștitor. Nu știu ce cunoști tu din ale vieții", începe el prudent. "Sunt taine pe care le ascundem cu grijă copiilor, mai ales fetelor, care trebuie să rămână curate sufletește, curate fără greș până în clipa când le încredințăm bărbatului care va avea grijă de fericirea lor. E datoria lui să ridice vălul pe care-l aruncăm noi peste taina cea dulce a vieții". "Văl", "fericire", "taina cea dulce a
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
conter fleurette*. Totuși, în versiunea sa modernă, termenul este considerat a fi englezesc, asemenea practicii pe care o desemnează, de altminteri. Astfel, potrivit contesei de Tramar, flirtul, această "distracție deplorabilă", nu este decât o "sămânță rea" aruncată de anglo-saxoni în "curata grădină" franțuzească 19. O sămânță rea care amenință să prindă rădăcini și să vestejească acest crin neprihănit, curat și nobil care este tânăra franțuzoaică. O sămânță rea sau un boboc de trandafir, plin de prospețime și gata să se deschidă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
desemnează, de altminteri. Astfel, potrivit contesei de Tramar, flirtul, această "distracție deplorabilă", nu este decât o "sămânță rea" aruncată de anglo-saxoni în "curata grădină" franțuzească 19. O sămânță rea care amenință să prindă rădăcini și să vestejească acest crin neprihănit, curat și nobil care este tânăra franțuzoaică. O sămânță rea sau un boboc de trandafir, plin de prospețime și gata să se deschidă? Așa cum vom vedea, este o chestiune de perspectivă. În orice caz, se știe cu certitudine că la mijlocul secolului
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mai târziu Marie își reîncepe năzbâtiile. Și de data asta jocul începe ușurel. Când Mariei îi este prezentat Paul de Cassagnac, un deputat strălucit și susținător neabătut al celui de-al Doilea Imperiu, tânărul îi oferă prietenia sa, o "prietenie curată și înălțătoare". Vor fi, după cum îi promite el, "ca frate și soră". De altfel, îi explică avântatul deputat, el era complet insensibil la farmecele și cochetăriile feminine. Fără să mai vorbim de faptul că "un bărbat îndrăgostit este un naufragiat
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
desfrânarea nu au nici ele nimic de suferit"55. Se înțelege așadar că sunt numeroși acei francezi care nici nu vor să audă de modelul anglo-saxon. Pentru contesa de Tramar, flirtul este, să ne reamintim, o sămânță rea aruncată în curata grădină franțuzească. Alții, ca de pildă monseniorul Bolo, critică modelul anglo-saxon cu și mai multă virulență. Pentru acest cleric extrem de conservator și de xenofob, răspândirea flirtului în Franța "nu este nimic altceva decât răzbunarea unei barbarii josnice și pizmașe împotriva
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
fapt, se consideră că bărbatul este dominat de rațiune, de intelect, de forța sa productivă și creatoare, pe când femeia este condusă de sentimente. Femeia ideală este aceea care se uită pe sine, dăruindu-se celor din jurul ei. Este tânăra fată curată și proaspătă, o apă vie făcută să ostoiască setea bărbatului. Este soția care dă putere, reazem pentru soțul ei și mamă devotată pentru fiii ei. Este toiagul pe care se sprijină părinții la bătrânețe, măicuța care se roagă în genunchi
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ca tinerele fete să se ferească a flirta, ostracizându-le în același timp pe semi-virgine, pe aceste ființe corupte, putrede. În ceea ce mă privește, conchide clericul, sunt cu totul încredințat că societatea noastră se va reînsănătoși grație inimilor acestor tinere curate, ale tinerelor de astăzi care vor fi mamele de mâine". L'Évolution de l'amour, galante enquête se încheie într-o notă asemănătoare: societatea a fost pervertită, asta nu se poate nega. Totuși, redresarea este posibilă. Tineretului îi revine misiunea
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
apreciată; băieții ei au frecventat grădinița iar fetița a fost răsfățata creșei din cadrul Centrului. I-am vizitat de mai multe ori; treptat, Vasilica își recăpătase încrederea în forțele proprii, își revenise, reînvățase să zâmbească; copiii se socializaseră, vorbeau frumos, erau curați; se înghesuiau să-mi povestească noutățile; erau frumoși și inteligenți, în special fetița - o minune dumnezeiască. Cum Centrul de consiliere colaborează permanent cu autoritățile administrației publice locale și oferă servicii de consiliere, chiar și agresorilor, cu sprijinul primăriei comunale am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
Revenind la situația lui tata, misiunea lui la noul loc de muncă era să manevreze tot timpul cu lopata praful din siloz în cupele purtătoare, cam cum se făcea la treieratul păioaselor când vânturai pleava să se alegă boabel e curate bune de pregătit pentru măciniș. Numai că dacă acolo era vorba de pleavă și alte impurități nu atât de nocive, aici, fără să-și dea seama, pulberea aruncată în sus cu lopata o înghițea și îi dăuna grav sănătății, cum
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
în care mama punea un ou roș și ceva bani metalici, care, spunea ea, însemna argintul și aurul vieții. Ne spălam cu rândul, după ce ne închinam cu cuvioșie, aceasta însemnând că vom fi sănătoși, voioși și rumeni ca oul roșu, curați ca argintul și bogați ca aurul, tot anul și întotdeauna. Cum banii din cană reveneau de dre pt celui mai mic dintre noi, care tradițional se spăla la urmă, se întâmpla des că avea acces la ei și altcineva, care
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
știu c um se făcea și dregea, că după multe curse pe care tot le realiza cu boghii ei, se adeverea, că a doua sau a treia zi ori mai târziu, cel descântat, de cele mai multe ori eu, ieșea (m) luminat, curat, ca soarele de strălucitor și sănătos , cum numai mama ne-o putea dori nouă, descântaților, copiilor ei. Oricât am încercat, ea N-a vrut niciodată să-mi spună secretul ghicitului ei. Dar ghicea! Elev ucenic Ei, toate bune și frumoase
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
se d ărâme. Mă apropii de gard, bat în el și simt că iese și s e apropie să-mi răspundă la eventualele întrebări, o femeie, îmbrăcată destul de simplu, cu o fustă care părea a fi suficient de veche, dar curată, o bluză de o sufla vântul, cu b asma pe cap, fața îmbujorată, cu câteva fire de păr alb în bătaia vântului. Înfățișarea ei m-a făcut să văd în ea o femeie cu suflet bun, generoasă. i-am zis
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
locuința noastră era situată la ultimul etaj, iar blocul nu avea lift, pentru noi ea a fost o adevărată pomană față de locuința de până atunci. Parcă nici ne credeam că noi, niște tineri, avem o asemenea locuință bună, luminoasă, elegantă, curată, aerisită, liniștită, odihnitoare. Seara când ne adunam acasă, așezați alături, în pat, depănam amintirile, cu gândul la noi și noi proiecte de viitor. Lenuța își amintea. Fusese muncitoare, una dintre cele mai bune, stahanovistă - cum erau denumite cele mai harnici
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ți timp deăo vorbă bună șiăo coajă pentru câini. Fă-ți timp să stai aproape de cei iubiți voios, Fă-ți timp să fii și al casei, în slujba lui Hristos, Fă-ți timp să guști frumosul din tot ce e curat. Fă-ți timp, că ești de taine și lumi înconjurat. Fă-ți timp de rugăciune, de post și meditări, Fă-ți timp de cercetare de frați și de-adunări. Fă-ți timp și-adunăăți zilnic de toate câte un pic, Fă
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
afiș prins în patru cuie te înștiințează că ai ajuns la atelierul lui Ricardo Giorgio-pittore. Cocoșatul împinge ușa cu umărul, aceasta neavînd nici clanță, nici cheie și mă găsesc într-o încăpere uriașă din podul casei, foarte luminoasă și destul de curată, dar în care trebuie să fii foarte atent pentru a nu te lovi de șevalete sau de o masă lungă din scînduri brute pe care zac împrăștiate culori, pensule și cîteva bucăți de pîine uscată. Un număr impresionant de pînze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
cu un mic bar la parter, afișează pompoasa firmă a pensiunii căutate. Intrăm, urcăm un etaj pe niște trepte care n-ar fi părut atît de sordide dac-ar fi avut puțină lumină și iată-ne ajunși pe un culoar curat și aerisit, în pragul căruia ne primește silueta adormită a unui bărbat șchiop și nebărbierit. Ne spune să lăsăm valizele acolo, fără grijă (!?) și să facem ce-om ști, căci paturile se eliberează abia la ora zece. Signora are un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
decît la "Angiolino": trebuie să faci coadă. Nu poți pătrunde pînă nu se eliberează o masă, iar cînd intri, cobori cîteva trepte și te afli într-o încăpere mare, cu mese de cîte patru persoane, acoperite cu coli de hîrtie curată care se schimbă la sosirea unui nou client. Mesele sunt lipite de pereți, iar aceștia sunt tapisați cu desene, afișe, acuarele, caricaturi. O adevărată expoziție, această trattoria, în care probabil că mulți tineri își plătesc consumația cu o schiță în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
a anunțat greva căilor ferate. Cine știe cît o să dureze! Am un moment de sfîrșeală. Oricum, nu mai am puteri, nu mai am bani, nu mai am mîncare. Vreau să ajung undeva unde se află un duș cald, un așternut curat, o masă cu tacîmuri. Îmi repet cu încăpățînare că totul s-a aranjat întotdeauna, că important este să nu-ți pierzi buna dispoziție, că totul se rezolvă la drum. Cred că spun că nu face nimic, c-am să văd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
dincolo, când trebuia să i se facă lui venin se spunea că el e cel influențat de mine. Toate acestea erau făcute numai cu gânduri de rău, cu invidie și din prostie. Eu am avut deseori de suferit, însă adevărul curat este că niciodată nu am avut ceva de învățat de la Băeșu, el însă și de câte ori a rămas fără prezența mea și a lucrărilor mele, de atâtea ori a dovedit lipsă de orientare. Autoportret, creion Autoportret, creion (Colecția Ion-Radu Bălțatu) (Colecția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
un om, întreabă de noi și ne spune că D. profesor Băncilă ne poftește la el. Nu știam că meșterul era la Agapia, vestea ne bucură, închipuindu-ne că vom fi opriți și la masa de seară. Ne punem cămăși curate, ne aranjăm ținuta și plecăm țanțoși să căutăm casa unde locuia pictorul. Era undeva mai în afară pe malul pârâului Agapia, în sus. Batem, intrăm și așteptăm cam mult în cerdac. Într-un târziu, iese din casă artistul și, fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
bazinul San Marco și toată întinderea aceea de ape albastre-argintii cu minunile presărate ici-colo. Cu toate că ținta călătoriei noastre era mult visatul Paris, plecăm din Veneția cu regret și cu presimțirea că este pentru totdeauna. Plecăm cam pe la amiază, o zi curată de august, cerul pe unele locuri era acoperit cu întinse perdele albe de nori subțiri, nori cum se văd în tablourile lui Tițian. Intrăm în partea de nord a Italiei, în cea mai minunată regiune care se află pe pământ
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
deplină libertate. Erau unii care ar fi dorit să afle câte ceva de la mine, să le dau oarecare îndrumări, nimeni nu a avut nimic și fiecare a spus cum l-au dus capul și gustul. Am avut în felul acesta conștiința curată, știind că ce e bun sau nu e în întregime părerea celui ce o scrie. Au fost și din aceia dușmănoși ce au stat cu condeiul la drum ca să mă înțepe. Am purtat odată cu necunoscuți polemică, dar trebuie să spun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
O întreba din ce țară provine, iar la auzul numelui ,,România," ochii începuseră să-i lumineze mai arzători, deveniră parcă incandescenți, iar fata i se lumină brusc în bătaia luminii. -Am fost student în România, continuă el în cea mai curată limba română. Am studiat medicină la Iași... -Acum, cu ce te ocupi, îl întreba Lăură, putin cam indiscreta. -Sunt medic chirurg la spitalul mare din Beirut, dar fac un doctorat tot în România. Am venit aici pentru o viză, stii
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
obsesia ordinii și curățeniei proprie nemților sau nordicilor, dar în marile orașe din spațiul est-slav se observă acum că ceva s-a schimbat și continuă să se schimbe spre bine. Clădirile au un aspect mai vesel, iar strada este mai curată. De exemplu, Minsk-ul este mult mai curat ca Bucureștiul sau Iașul și se apropie, din acest punct de vedere, de marile orașe din Vest. Pentru mine a devenit clar faptul că apropierea celor "două lumi" din punct de vedere economic
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
nordicilor, dar în marile orașe din spațiul est-slav se observă acum că ceva s-a schimbat și continuă să se schimbe spre bine. Clădirile au un aspect mai vesel, iar strada este mai curată. De exemplu, Minsk-ul este mult mai curat ca Bucureștiul sau Iașul și se apropie, din acest punct de vedere, de marile orașe din Vest. Pentru mine a devenit clar faptul că apropierea celor "două lumi" din punct de vedere economic, politic și social duce, în mod inevitabil
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]