17,002 matches
-
emitent. În această situație, devine imperioasă delimitarea unor parametri externi de identificare a limbajelor politice precum: efectele urmărite în comunicare (schimbarea unei ordini politice, legitimarea unui act politic, suscitarea unei adeziuni politice din partea receptorilor etc.) sau statutul emitentului (om politic, jurnalist, analist etc.). Care sunt trăsăturile care conferă unui limbaj sau unui discurs caracterul politic și cum putem identifica aceste trăsături? Jean-Marie Denquin propune, în acest sens, trei criterii de identificare: a) criteriul emițătorului: este politic discursul emis de un om
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
identificării de reguli care să asigure succesul actelor de vorbire. Este perioada în care se conștientizează potențialul enorm al limbajului, impactul acestuia asupra relațiilor de putere de la nivelul comunității. Afirmând că "discursul politic reprezintă echilibrul fragil între trei discursuri: al jurnaliștilor, al politicienilor și al publicului"45, Nina Aurora Bălan consideră că miza discursului politic este instituirea unei interpretări particulare a realității. Dacă în cazul oamenilor politici, limbajul este guvernat de necesitatea legitimării accesului/menținerii la putere, în cazul jurnaliștilor, manifestarea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
al jurnaliștilor, al politicienilor și al publicului"45, Nina Aurora Bălan consideră că miza discursului politic este instituirea unei interpretări particulare a realității. Dacă în cazul oamenilor politici, limbajul este guvernat de necesitatea legitimării accesului/menținerii la putere, în cazul jurnaliștilor, manifestarea discursivă vizează gestionarea mediatică a realității, sensibilizarea actelor politice și educarea opiniei publice. Cu implicații asupra sistemului politic, procesul mediatic se constituie în spațiu al reprezentării relațiilor simbolice de pe scena politică, a deciziilor și acțiunilor actorilor politici. Vorbind despre
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
vorbire Potrivit lui John Langshaw Austin 133, modul în care utilizatorii folosesc semnele poate fi descris, din punct de vedere pragmatic, pe trei paliere: folosind semnul lingvistic sau, mai exact, emițând o frază într-un context dat, comunicatorul (omul politic sau jurnalistul care tratează teme politice) spune ceva (care are un anumit sens) planul locutoriu; face ceva spunând ceea ce spune planul ilocutoriu; și induce, făcând ceea ce face, o anumită conduită interlocutorului său planul perlocutoriu. În cazul comunicării politice, dimensiunea perlocutorie este determinantă
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
al enunțurilor adversarilor. Una dintre formele prototipice de manifestare a limbajului politic, dezbaterea, pune în evidență calitatea de inter-discurs a acestuia: limbajul politic reia, interpretează, analizează, inovează chiar conținuturile altor enunțuri, emise anterior pe scena politică. În presa politică, discursul jurnalistului este în același timp reacționar și inițiator, el traduce, reformulează și transformă discursurile oamenilor politici sau ale altor jurnaliști, constituindu-se în metalimbaj care are ca obiect discursurile altora. Bucurându-se de un loc prioritar în cadrul comunicării politice și constituindu
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a acestuia: limbajul politic reia, interpretează, analizează, inovează chiar conținuturile altor enunțuri, emise anterior pe scena politică. În presa politică, discursul jurnalistului este în același timp reacționar și inițiator, el traduce, reformulează și transformă discursurile oamenilor politici sau ale altor jurnaliști, constituindu-se în metalimbaj care are ca obiect discursurile altora. Bucurându-se de un loc prioritar în cadrul comunicării politice și constituindu-se în spațiu de mediere între scena politică și electori, media favorizează circulația și contaminarea manifestărilor discursive din câmpul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
lor explicită, în vreme ce informația implicită este de obicei reperată de destinatar, fără mari dificultăți"158. Concluzii Definită ca spațiu de circulație a discursurilor politice a trei mari actori care au legitimitatea de a se exprima public asupra politicii: oamenii politici, jurnaliștii și opinia publică (prin intermediul sondajelor de opinie), comunicarea politică oferă imaginea complexă a raporturilor de putere și a schimburilor simbolice de pe scena politică. Abordarea semiotică a limbajului politic, ca mijloc de comunicare specific cunoașterii și comunicării politice, își dovedește utilitatea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
analitic nu poate face abstracție de tradiția interpretativă în domeniu, de deschiderile sau limitele analizelor anterioare. Propunerea unei noi abordări a publicisticii eminesciene, care să depășească "redescoperirile vulgar-conținutiste"168 și punerea între paranteze a epocii pe care o exprimă articolele jurnalistului, are ca punct de plecare recenzarea principalelor atitudini pe care le-a manifestat exegeza eminesciană până astăzi. Parcurgerea literaturii de referință relevă oscilația interpreților între două atitudini extreme: pe de o parte, înregistrăm tendința de supralicitare a tot ce a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
până astăzi. Parcurgerea literaturii de referință relevă oscilația interpreților între două atitudini extreme: pe de o parte, înregistrăm tendința de supralicitare a tot ce a dat pana poetului, de cealaltă parte, identificăm poziția detractoare, de contestare a oricărei valori scrisului jurnalistului. Al. Paleologu 169 consideră pericolele "encomiasmului simplist" mai primejdioase decât cele ale atitudinilor contestatare și semnalează incapacitatea interpreților de a-și păstra calmul intelectual și afectiv atunci când vine vorba de Eminescu. "Ne-am obișnuit să spunem că Eminescu este un
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
susținătorii conservatorismului, care, pornind de la natura principalei publicații la care colaborează poetul, încearcă să demonstreze adeziunea gazetarului la ideologia conservatoare; de cealaltă parte, se află cei care vor să acrediteze ideea atitudinii liberale a lui Eminescu. Dincolo de opțiunile politice ale jurnalistului, publicistica eminesciană se constituie în expresie a luptei pentru apărarea drepturilor românilor, pentru păstrarea identității naționale, pentru conservarea valorilor culturale, relevând preocuparea gazetarului pentru soarta poporului român. Naționalismul, reacționarismul, paseismul, acuze formulate de critică, sunt atitudini care traduc în fond
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
constituie în expresie a luptei pentru apărarea drepturilor românilor, pentru păstrarea identității naționale, pentru conservarea valorilor culturale, relevând preocuparea gazetarului pentru soarta poporului român. Naționalismul, reacționarismul, paseismul, acuze formulate de critică, sunt atitudini care traduc în fond dragostea și respectul jurnalistului față de specificul și valorile neamului românesc. Primul exeget al creației eminesciene rămâne, fără îndoială, Titu Maiorescu, cel care, în articolul " Direcția nouă în poezia și proza română" (1872), vorbește despre Eminescu ca despre un spirit modern, "poet în toată puterea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
se înscrie într-o tradiție stabilind în același timp noi coordonate de dezvoltare scrisului jurnalistic românesc, prin primenirile tematice și de expresie pe care le operează. În paginile dedicate cu parcimonie publicisticii eminesciene, Călinescu evidențiază dimensiunea paideică a textelor, tendința jurnalistului de a caricaturiza abstractiv și de a specula concret: "Valoarea literară a acestor articole susține criticul stă întâi de toate în chipul sfătos de a traduce fără multe neologisme, într-o limbă la îndemâna tuturor, marile abstracții. Darul acesta îl avea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
exaltarea păturii rurale ca unică realitate a neamului nostru, expresia lirică și pamfletară și ideologia pe baze sentimentale, Lovinescu acreditează ideea unui naționalism extremist, sensibil în paginile publicisticii eminesciene, favorizând astfel interpretările ulterioare pe tema naționalismului radical și a xenofobiei jurnalistului. Interesul pentru realitățile prezentate de articolele eminesciene, pentru capacitatea acestora de a oferi tabloul unei epoci extrem de agitate în planul politicii internaționale și naționale, reprezintă o altă dimensiune a exegezei. În acest sens, principalul editor al creației lui Eminescu, Perpessicius
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
legionarismul, comunismul etc."188. În generația contemporană de eminescologi, D. Vatamaniuc se distinge prin rigoarea științifică a informațiilor și prin amploarea cercetărilor. După publicarea în 1985 a unui volum de analiză a publicisticii eminesciene din prima perioadă de activitate a jurnalistului, D. Vatamaniuc editează în 1996 un al doilea tom, abordând publicistica poetului din perioada 1877-1883, 1888-1889. În funcție de criteriul modificărilor care survin în statutul jurnalistului, D. Vatamaniuc împarte creația jurnalistică eminesciană în trei etape și realizează prezentarea sistematică a principalelor dimensiuni
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în 1985 a unui volum de analiză a publicisticii eminesciene din prima perioadă de activitate a jurnalistului, D. Vatamaniuc editează în 1996 un al doilea tom, abordând publicistica poetului din perioada 1877-1883, 1888-1889. În funcție de criteriul modificărilor care survin în statutul jurnalistului, D. Vatamaniuc împarte creația jurnalistică eminesciană în trei etape și realizează prezentarea sistematică a principalelor dimensiuni tematice ale acesteia. Eforturile de relevare a specificului și originalității demersului jurnalistic eminescian sunt susținute de apelul constant la exemple din corpul articolelor. "Eminescu
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
jurnalistic eminescian alimentează opțiuni culturale, ideologice și politice variate, în funcție de interesele interpretului și de competențele interpretative ale acestuia. Revendicat pe rând ca marxist, comunist, legionar, conservator, liberal, fiecare dintre aceste etichete având la bază sinonimii incompatibile dintre ideologic și simbolic, jurnalistul Eminescu așteaptă încă să fie eliberat de sub maldărul prejudecăților interpretative 192. Vitregită pentru multă vreme de atenția publicului cititor, publicistica eminesciană impune redimensionarea întregii creații a poetului, prin prisma atitudinilor și opiniilor exprimate în paginile de ziar. Întoarcerea la articolele
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
scoatem din ospiciul în care i-a plăcut mult veacului al XIX-lea să-l așeze"194. Îndemnurile lui Noica rămân valabile și astăzi, când tendința preluării unor clișee interpretative funcționează încă. Fiecare dintre măștile care i-au fost atribuite jurnalistului împreună și considerate separat poartă amprenta ancorării ideologice a interpreților. Lipsa unei situări în context a operei eminesciene determină distanțarea de lumea de sensuri pe care poetul o construiește, iar întoarcerea la texte, din prisma epistemei caracteristice epocii noastre și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
numit "omul deplin al culturii române". Fără intenția de a opera ierarhizări sau de a emite judecăți de valoare, propunem în lucrarea noastră o abordare semiotică a limbajului politic eminescian, considerat în calitatea sa de macro-semn al atitudinilor și concepțiilor jurnalistului față de realitățile istorice, politice și social-economice ale timpului său. Demersul semiotic vizează caracterizarea limbajului politic eminescian, prin raportare la fiecare dintre polii situației de comunicare pe care o presupune publicistica poetului și identificarea relațiilor, a potențialului semnificativ pe care îl
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
structură, ale gazetarului Eminescu, ci mai degrabă de tonuri, nuanțe, îngroșări sau estompări ale ideilor sale politice. Tot de trei etape ale activității gazetărești eminesciene, organizată cronologic, vorbește și D. Vatamaniuc. Plecând de la schimbările care intervin în statutul personal al jurnalistului, Vatamaniuc distinge: o primă etapă, cuprinsă între ianuarie 1870 și mai 1876, incluzând activitatea jurnalistică desfășurată în timpul studiilor universitare la Viena; etapa a doua cuprinde activitatea la Curierul de Iași, între 19 mai 1876 și sfârșitul lui octombrie 1877, iar
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Analiza acestor etape permite decelarea liniilor tematice de forță (chestiunea evreiască, problemele de politică externă, admirația față de trecut, tarele "păturii suprapuse", situația țărănimii) și sesizarea accentuării spiritului polemic, a verbului virulent, care îi atrage atâtea critici în epocă. Cu privire la stilul jurnalistului, Al. Oprea afirmă: "în raport cu evoluția creației poetice, care ajunge treptat (...) la o apolinizare a fondului dionisiac, cursul gazetăriei pare a fi invers: în prima perioadă domină trăsături apolinice este un Eminescu majestuos, patetic (dar cu o siguranță suverană), cu o
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
concepția că fiecare situație de comunicare este tributară orizontului spațio-temporal care o generează și poartă amprenta contextului semiotic. În delimitarea celor patru etape ale creației publicistice a lui Eminescu, după criteriul istoric, urmărim atât prezentarea specificului publicațiilor la care colaborează jurnalistul, cât și surprinderea diferențelor de conținut și de expresie în redactarea articolelor. 3.3.1. Primele articole Debuturile carierei jurnalistice a lui Mihai Eminescu se situează în perioada studiilor universitare vieneze și sunt strâns legate de viața culturală și politică
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
unire e tăria" și "Echilibrul", ambele continuând campania împotriva dualismului și pledând pentru federalizarea statelor aflate sub stăpânire austro-ungară. În urma publicării articolului "Echilibrul", lui Eminescu i se intentează proces pentru critica adusă dualismului și dezbaterea legitimității constituționale a statului austro-ungar. Jurnalistul își face intrarea în publicistica politică printr-un articol manifest prin care solicită convocarea unui congres al românilor din Imperiu pentru a-și face cunoscute revendicările sociale, politice și naționale. Susținând solidarizarea românilor cu celelalte popoare oprimate din imperiu, gazetarul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
culoarea politică a acestora. Începându-și activitatea publicistică concomitent cu studiile universitare, Eminescu dezvoltă în cadrul articolelor o serie de teze enunțate de profesorii săi la Universitățile din Viena și Berlin, însemnările din manuscrise fiind elocvente în relevarea fenomenului de contaminare. Jurnalistul manifestă atitudine critică față de tinerii care absolutizează ideile însușite în Europa Occidentală, fără a se raporta la determinările istorice ale fenomenelor. Considerând că viitorul nu trebuie să fie o simplă continuare a trecutului, ci mai degrabă rectificarea acestuia, Eminescu pledează
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
că viitorul nu trebuie să fie o simplă continuare a trecutului, ci mai degrabă rectificarea acestuia, Eminescu pledează pentru preluarea și aplicarea "formelor" noi doar în măsura în care acestea sunt adecvate specificului național. Debutul publicistic reflectă maturitatea și independența de gândire a jurnalistului în tratarea problemelor culturale și politice, siguranța discursului și argumentarea solidă a punctelor de vedere. 3.3.2. Redactor la Curierul de Iași În toamna anului 1874, la recomandarea lui Titu Maiorescu, Eminescu este numit bibliotecar al Bibliotecii Centrale din
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
seriozitatea și buna informare și prin modul de a polemiza în chestiunile controversate"206. Numit cu dispreț de către poet "foia vitelor de pripas" (M.E., I,2), Curierul de Iași nu-i oferă satisfacții materiale și nici spirituale. Cu toate acestea, jurnalistul își ia în serios sarcinile, acordând o atenție deosebită alcătuirii materialelor care umplu paginile publicației. Regăsim în paginile Curierului considerații politice asupra problemei românilor de pretutindeni, articole vizând chestiunea evreiască precum și observații lucide asupra politicii externe. Referindu-se la activitatea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]