17,300 matches
-
ambiguitate și transformând criza în valoare proprie. De altfel, în jurul ideii de paradox își construiește discursul despre modernitate și Antoine Compagnon, care semnalează cinci asemenea paradoxuri caracteristice acesteia: superstiția noului, religia viitorului, mania teoretizării, îndemnul la cultura de masă și pasiunea renegării. Fiecare dintre aceste paradoxuri este, în viziunea acestui autor, conectat la un moment important al modernității (de obicei unul de criză), astfel încât modernul îi apare ca fiind "un ansamblu de contradicții nerezolvate"101. În această direcție, conceperea modernității ca
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
filosofie și literatură 124, cei doi critici consideră că în practică Habermas s-a îndepărtat de acest postulat, Discursul filosofic al modernității fiind posibil de lecturat "drept o metanarațiune care utilizează o construcție literară, o retorică bogată și o frecventă pasiune morală și politică. În timp ce luptă pentru consens, textul său adoptă disensiunea, atacând atât anumite forme ale teoriei moderne, cât și oponenții săi postmoderni. Tonul său este în mod clar polemic și el caută foarte rar elemente comune sau puncte de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Mihail Bahtin, pentru care carnavalul reprezenta o modalitate de a atrage atenția asupra alterității, a diferențelor și a faptului că rolurile sociale nu sunt predeterminate natural, ci sunt produse cultural, carnavalescul postmodern subliniază "ethosul comic sau absurd al postmodernismului"222, pasiunea sa pentru polifonie, deformări lingvistice și chiar pentru grotesc sau monstruos. Bahtin considera această trăsătură ca fiind specifică textelor premoderne; putem, așadar, încă o dată remarca modul în care postmodernismul conversează cu trecutul și îl încorporează într-o formă inedită în interiorul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
unei dezbateri. Demersul retoric pare astfel alungat din spațiul raționalității, intrând într-o sinuoasă dezvoltare istorică. Observând seria de opoziții în relație cu care retorica a primit de cele mai multe ori o definiție negativă (adâncime/suprafață, esențial/periferic, necesar/contingent, rațiune/pasiune, fapt/opinie, lucruri/cuvinte, realitate/iluzie etc.), Stanley Fish le sintetizează în trei tipuri majore: opoziția dintre adevărul care există independent de toate perspectivele posibile și multiplele adevăruri care apar atunci când un punct de vedere particular s-a instalat "în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
coroborate, cunoașterea câștigată de aici este deschisă îndoielii"483. În al treilea rând, Anthony King interpretează capitolul dedicat strategiilor ironice din Strategiile fatale (ce conține trei subcapitole denumite sugestiv "Geniul malițios al socialului", " Geniul malițios al obiectului", "Geniul malițios al pasiunii" [în trad. rom.]) ca o indicație de lectură ce vine din partea lui Baudrillard, care pare a-și dezvălui propria înțelegere a hiperrealității în termenii unui moment de îndoială carteziană extremă. Utilizarea expresiei "geniu malițios", rău (malin génie) este lecturată așadar
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
a freeways-urilor, niciodată pe cea a socialului și a culturii; pe aceea a vitezei din pustiu, a motelurilor și a întinderilor minerale, niciodată America profundă a moravurilor și mentalităților"486 (s. a.). În acest scop declarat, Baudrillard își recunoaște din nou pasiunea de a transforma experiențele și imaginile în semne, oferind o semiologie a Americii așa cum a perceput-o, sub forma unei pelicule fără adâncime și de cele mai multe ori fără profunzime. În acest sens, exuberanța ironică pe alocuri din America a fost
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
este pus în relație cu o utilizare radicală a limbajului care, ca și la Saussure, "anagramatizează" conceptele în același mod în care limbajul poetic dispune de cuvinte. Gândirea radicală nu descifrează, așa cum nici gândirea poetică nu arată, ci doar sugerează. Pasiunea pentru domeniul iluziei care atrage după sine puterea artificialului ține de apanajul seducției, care convertește lucrurile în aparență pură, lipsindu-le de sensul care le era dat în mod obișnuit. Seducția operează cu iluzii pentru a încifra, iar limbajul care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
încă o dată vechile "neliniști" ale retoricii. În aceeași ordine de idei, Lionel Bellenger subliniază ambiția întregii filosofii de a uni rațiunea cu afectele, de a găsi un maximum de garanții sau probe și pentru o "bună" persuadare, de a legitima "pasiunile" în terminologia lui Descartes alături de rațiune și știință. În acest context, proiectul Noii Retorici este lăudabil, deoarece "prin tratatul lor de argumentare ei au fondat o nouă retorică, ce admite că argumentarea poate accede la statutul de logică a verosimilului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
acest context, proiectul Noii Retorici este lăudabil, deoarece "prin tratatul lor de argumentare ei au fondat o nouă retorică, ce admite că argumentarea poate accede la statutul de logică a verosimilului, undeva între demonstrația științifică și arbitrarul credințelor și al pasiunilor"542 (s.a.). În arsenalul teoriilor contemporane asupra convingerii, persuadării sau influențării, tipurile de relaționări sunt prezentate în mod divers, și nu urmează neapărat modelul prezentat mai sus. De exemplu, elementul de convertire a atitudinilor, convingerilor, credințelor auditoriului, care este implicit
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
limbaj și interacțiuni", ce cuprinde cuvintele, gesturile, schimburile, ritualurile și "ascendent personal", care include credibilitatea, notorietatea oratorului. 6.3.1. Legitimitatea seducției Seducția a fost considerată, în general, ca o metodă mai "blândă" de convingere, aparținând mijloacelor de mobilizare a pasiunilor și a întregii afectivități, fiind despărțită, teoretic, de exercițiul rațional al argumentării. Trimiterile etimologice sugerează caracterul ascuns, disimulat al seducției, precum și necesitatea unei pregătiri aparte sau a unor caracteristici naturale ale oratorului-seducător. După cum mărturiseau Joule și Beauvois în Tratat de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fapt realizează acest lucru urmând căi ireale, eliptice și ironice"560. Baudrillard crede că învestirea limbajului cu funcția de a desemna lucruri este o presupoziție care trebuie deconstruită, el nefiind decât un joc al semnelor care trimit la ele însele. Pasiunea pentru artificial și iluzie transpare de fiecare dată într-o utilizare liberă a limbii, "în jocul spiritual al scriiturii" și dispare doar atunci când limbajul este folosit pentru un scop limitat, cum ar fi comunicarea. Destituirea semnificatului central și a autorității
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
autosuficiența textelor sale. Multe reacții în legătură cu postmodernismul au fost și continuă să fie foarte critice, considerându-se că ideile sale nu sunt suficient de productive pentru a rezista și a se constitui într-un curent puternic și constructiv. De asemenea, pasiunea pentru distrugerea vechilor fundamente ale metafizicii, însoțită deseori de nihilism, și uneori de sentimentul fatalității, a fost receptată ca "ultimul act" înaintea sfârșitului domeniilor "infectate" cu virusul postmodern. Pe de altă parte, deschiderile oferite de această paradigmă au oferit mai
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
călinesciană a relației modernism avangardă postmodernism sunt subliniate și de Antoine Compagnon (op. cit., p. 155); pentru acesta, avangarda rămâne ireductibilă la modernism, iar postmodernismul i se pare că nu se opune modernismului (cel puțin de tip baudelairian), ci avangardei, cu pasiunea sa nestăvilită pentru depășire și progres. 203 Jean-François Lyotard, Postmodernul pe înțelesul copiilor. Corespondență 1982-1985, p. 75. 204 Ibidem. 205 În acest sens, Lyotard utilizează termenul psihanalitic "perlaborare", care nu este nici repetiție și nici simplă reamintire a modernității și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
îi ceruse același lucru. Când tatăl l-a întrebat al cui fiu credea că este, dacă nu era al său, el i-a răspuns cu mânie și insolență: «Eu sunt fiul meu». Așa sunt și cei care sunt sclavii propriilor pasiuni și capricii. 106. Adăugire. În timpul conversației de mai înainte, fratele Albert a povestit o parabolă împotriva aroganței tinerilor, spunând: «Un taur obișnuia să se plimbe în fiecare zi pe pășuni și câmpii după bunul său plac, însă, odată, spre ora
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
neobișnuită, În sensul că acorda o deosebită atenție clienților săi mult Înainte ca serviciile să devină cea mai nouă „descoperire” corporatistă. Acest devotament extraordinar era insuflat de Însuși fondatorul și președintele companiei, care a ținut neapărat să ne comunice clar pasiunea sa de a-și sluji clienții. De fiecare dată când ne convoca la vreo ședință, președintele Începea cu o predică despre calitatea serviciilor. Uneori, la Începutul Întâlnirii, Întreba dacă discuția avea să le fie de folos În vreun fel clienților
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
felul În care erau serviți. Mi-am dat seama că, pentru a avea succes, era foarte important să găsim un manager În Marea Britanie care să aibă aceeași concepție despre serviciile oferite clienților. Aveam nevoie de cineva care să simtă aceeași pasiune și să Îmbrățișeze această concepție la fel de puternic ca și noi. În timp ce candidații treceau prin fața mea, unul după altul, la birourile Agenției Scoțiene de Dezvoltare din Glasgow, am Început să cred că eforturile noastre erau zadarnice. Îmi aduc aminte că intervievam
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
au Întors, după care au sărit În el și au plecat În siguranță Înapoi spre tabără. Revenind la problemele noastre Mesajul povestirii era lucrul În echipă și, din punctul meu de vedere, a funcționat perfect. Am spus-o cu entuziasm, pasiune și am urmărit să aibă un efect dramatic. După ce am terminat, chiar și directorul general al companiei rămăsese impresionat. M-am lansat apoi Într-o prezentare plină de energie a noii noastre campanii publicitare. „În următoarele 12 luni”, spuneam plin
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
862, având aproape de trei ori și jumătate mai multe decât Elizabeth. Într-o lume În care informațiile stau la dispoziția oricui, iar cunoștințele Își pierd actualitatea Într-un ritm alarmant, Rolf s-a ridicat deasupra concurenței făcând din Învățare o pasiune pe viață. Pregătindu-se neîncetat pentru viitor, Rolf s-a asigurat că este gata să-și asume rolul unei persoane care știe Într-adevăr cum să rezolve problemele. Prelungirea termenului de garanție al produsului În cartea sa, Good-To-Great, Jim Collins
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
care ați crezut cu atâta tărie, Încât să fiți dispus să faceți orice pentru a-l atinge? Studiile indică faptul că puțini dintre noi sunt caracterizați de o asemenea fervoare. Dar când vine vorba despre rezolvarea problemelor, o astfel de pasiune este esențială pentru a susține progresul În ciuda obstacolelor. Fervoarea celor doi frați a ieșit la iveală Într-o scrisoare pe care Wilbur i-a scris-o marelui pasionat de aviație Octave Chanute În mai 1900. „Gândul că omul poate zbura
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
de acord asupra celor șase trăsături principale. Afacerile care vor avea succes, spuneau ei, vor fi caracterizate de viteza cu care produsul ajunge de la concept la lansarea lui pe piață, de o mentalitate axată pe adaptabilitate, de abilitatea de Învățare, pasiunea pentru servicii, capacitatea de reinventare În funcție de necesități și de preocuparea pentru stimularea angajaților. Mai târziu, când m-am gândit la aceste atribute, mi-am dat seama că aveau un element comun: predilecția unei companii pentru asumarea anumitor riscuri. Fără o
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
e cea mai bună cale de a vă spori bunul renume, afacerile și averea. Nu vă lăsați pradă nimicniciei, ci puneți Într-o lumină favorabilă ceea ce faceți, păstrându-vă demnitatea. (Milton Meltzer, Benjamin Franklin: The New American) Franklin a pus pasiune În ceea ce a crezut. Convingerile lui, Împreună cu creativitatea, inventivitatea și Înțelepciunea practică, i-au adus reputația de a fi cel mai periculos om pentru capetele Încoronate ale Angliei. Atenția și devotamentul său erau Înspăimântătoare pentru cei ale căror interese le
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
peste tot și Încurajați-vă personalul să profite la maximum de pe urma lor. Pe lângă vânzarea produselor, angajații ar trebui să promoveze compania comunității din care urmărește să atragă candidați pentru alte poziții. 2. Vânzarea este deseori mai mult o chestiune de pasiune și entuziasm decât o deprindere tehnică. Toți angajații, vorbind cu entuziasm despre angajatorii lor, pot fi excelenți reprezentanți de vânzări. Unul dintre motivele pentru care vicepreședintele nostru de la contabilitate s-a descurcat atât de bine a fost mândria pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Din păcate, ceea ce am uitat au fost micile detalii care Îmi făcuseră prezentarea atât de eficientă Înainte. Eram atât de concentrat asupra cuvintelor, Încât am pierdut din impactul ideilor. Încheierea, pe care tatăl meu mă Învățase să o prezint cu pasiune și convingere, a fost spusă În grabă, ca să mă pot așeza pe scaun. Când am terminat, una dintre concurente mi-a șoptit: „Sunt sigură că ai să câștigi”. Știam că minte. Primilor trei concurenți li s-au oferit trofee. Eu
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
se străduiește să imite libertatea interioară a lui Dumnezeu, înfrânându-și orice fel de impulsuri pasionale, pentru a nu deveni sclavul acestora 72, Ovidiu se gândește că poate realiza libertatea exterioară a zeilor săi, dând frâu liber tuturor instinctelor și pasiunilor josnice ale sale (și ale altora)73. Este vorba de două lumi spirituale contrastante care se ciocnesc frontal: lumea încă păgână, care, apelând la divinitățile tradiționale, implicit și practic le neagă, devenind sclava pasiunilor; și lumea creștină ante litteram, ale
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
dând frâu liber tuturor instinctelor și pasiunilor josnice ale sale (și ale altora)73. Este vorba de două lumi spirituale contrastante care se ciocnesc frontal: lumea încă păgână, care, apelând la divinitățile tradiționale, implicit și practic le neagă, devenind sclava pasiunilor; și lumea creștină ante litteram, ale cărei premize sunt acum aruncate în speculația metafizico-religioasă de către fermentul iudaic și de evoluția sincretistă a gândirii epocii, care, pierzând libertatea exterioară, care îi este negată din ce în ce mai mult de instituția imperială, descoperă și aprofundează
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]