16,876 matches
-
doi au avut împreună opt copii: Maria (care a fost logodită cu Antioh Cantemir), "Catrina" (căsătorită cu Ștefan Tomșa), "Ileana" (căsătorită cu Nicolae Costin), "Constantin" (căsătorit cu Maria Brâncoveanu), "Matei", "Sanda", "Safta" și "Anastasia". Scriitorul Constantin Gane îi făcea următorul portret: „"Înaltă, mlădioasă, ochi negri focoși sub niște sprâncene în cerc, nasul subțire și gura mică, făceau din Anastasia o arătare, după care multe inimi s-o fi prăpădit. Era deșteaptă, energică și plină de temperament - ca mamă-sa. Însă, cu
Anastasia Duca () [Corola-website/Science/332568_a_333897]
-
mărime naturală. Această copie se află tot la Biblioteca Academiei Române. Harta are 132 cm lungime și 64 cm lățime și se compune din 4 planșe mari lipite pe pânză una lângă alta. În colțul din stânga sus se află, în medalion, portretul domnitorului Constantin Brâncoveanu, având de jur împrejur o propoziție (în limba greacă) în care se menționează cine este cel din portret. În dreapta medalionului a fost plasat următorul text (tot în limba greacă): "„Tabula geografică a prea înălțatei domnii a Ungrovlahiei
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino () [Corola-website/Science/332582_a_333911]
-
compune din 4 planșe mari lipite pe pânză una lângă alta. În colțul din stânga sus se află, în medalion, portretul domnitorului Constantin Brâncoveanu, având de jur împrejur o propoziție (în limba greacă) în care se menționează cine este cel din portret. În dreapta medalionului a fost plasat următorul text (tot în limba greacă): "„Tabula geografică a prea înălțatei domnii a Ungrovlahiei împărțită în șaptesprezece județe, după descrierea și forma foarte exactă pe care a făcut-o prea nobilul, prea învățatul și prea
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino () [Corola-website/Science/332582_a_333911]
-
altele, a tradus pentru tipografia și editura „Samitca” Suferințele tânărului Werther de Goethe (1896), de asemenea a tradus pentru aceasta și pentru alte edituri cărți de Maupassant(„Pe apă”), Alexandre Dumas fiul(„Ilka și alte povestiri”), Jules Lemaître („Studii și portrete literare”), Ouida(„Doamna marchiză și alte nuvele”),Jan Neruda („Schițe și tablouri”), Dostoievski („Un roman in nouă scrisori”) , Lev Tolstoi („Nuvele și povestiri populare”), Korolenko („Nuvele siberiene”) Georg Brandes („Oameni și scrieri”), Ibsen(„Liga tinerimii”) , Jens Peter Jacobsen („Șase nuvele
Iosif Hussar () [Corola-website/Science/332602_a_333931]
-
retras de pe scenă însă a divorțat în 1851. A avut o aventură cu Franz Liszt, care a numit-o concubina a doi regi, și e posibil să fi avut o aventură cu regele bavarian Ludwig I. El a comandat un portret al ei pictorului curții Joseph Karl Stieler în 1828 pentru Galeria sa de frumuseți. După divorț, Charlotte Hagner a locuit un timp în Gotha, apoi în Munchen, unde a murit în aprilie 1891.
Charlotte von Hagn () [Corola-website/Science/332831_a_334160]
-
adaptare în stil autohton a unor modele teatrale liturgice catolice, de care a dispus într-un mediu geografic aflat în proximitatea unor comunități de maghiari sau de sași. Textele sale cuprind aproximativ 2000 (3000 după altă sursă) de scene și portrete religioase sub forma unor miniaturi lucrate în acuarelă. Culorile folosite au provenit din diverse plante pe care el însuși le-a adunat și apoi le-a transformat în nuanțele care i-au fost necesare. Miniaturile sale - influențate atât de pictura
Procopie (Picu) Pătruț () [Corola-website/Science/332864_a_334193]
-
a respins pe toate. Ea a primit, de asemenea, educație și a învățat să citească și să scrie. Tratamentul lui față de ea a provocat multă uimire. Ideile timpului au sugerat vrăjitorie și poțiuni de dragoste pentru a explica atașamentul profund. Portretul lui Karin Månsdotter a fost realizat doar în desenele soțului ei în captivitate și într-un bust din ultimele ei zile la mormântul ei. Ea a fost descrisă ca fiind o fată foarte frumoasă, cu părul lung și blond, ochi
Karin Månsdotter () [Corola-website/Science/332942_a_334271]
-
pe care îl avea pe nas, fiind întemeietorul liniei Costachi-Negel a familiei. Moare de apoplexie la 28 februarie 1735 la Mănăstirea Sucevița, fiind înmormântat la biserica Trei Ierarhi din Iași. La moartea sa cronicarul Ion Neculce îi face un impresionant portret: Că măcar¡ că era om mânios și zavisnic asupra unora, după cum îs pizmătari neamul Gavrilițăștilor, dar avè și unili lucruri bune. Că era om și harnicu, nici mitarnic sau lacom, și era și om libovnicu, ospătătoru. Dragă-i era cinstea
Costantin Costachi () [Corola-website/Science/332943_a_334272]
-
fiecare jumătate. După ce Dioclețian și colegul său, Maximian, s-au retras în 305, au izbucnit lupte interne între tetrarhi. Sistemul a încetat să mai existe în jurul anului 313. Monumentul celor patru tetrarhi simbolizează mai degrabă conceptul de tetrarhie decât patru portrete personale. Fiecare tetrarh arată la fel, fără caracteristici individualizate, cu excepția celor doi mai în vârstă, probabil reprezentându-i pe auguști, care au bărbi, iar ceilalți doi nu au. Grupul este împărțit în perechi, fiecare îmbrățișându-se unul cu celălalt, ceea ce
Monumentul tetrarhilor () [Corola-website/Science/333575_a_334904]
-
Munchen, unde poziția soțului ei a deschis multe uși de la curte pentru ei, deși viața printre nobilime a plictisit-o. La 8 decembrie 1833 regele Ludwig I al Bavariei a văzut-o prima dată și a comandat în 1834 un portret al ei pentru Galeria de frumuseți. În 1835 ea l-a născut pe fiul ei Maximilian care a devenit tovarăș de joacă pentru prinții Ludwig și Otto, viitori regi ai Bavariei. Prietenia dintre Ludwig și Maximilian a continuat și după
Caroline von Holnstein () [Corola-website/Science/333627_a_334956]
-
-se cea a lui Al-Sandubi ( Cairo, 1930) și cea apărută la Beirut în 1958.” „"Mu’allaqa" lui Imrū’u-l Qays e considerată deschizătoarea patrimoniului literar preislamic, fiind emblematică pentru structura "qasīdei "monorimate și pentru bogăția limbii literare și comparațiilor. Portretul poetului transpare ca al unui degustător de frumos, darnic, elocvent, străbătând cu îndrăzneală deșertul. Cu toate că nu e sapiențială, ci mai degrabă descriptivă, "mu’allaqa "lui Imrū’u-l Qays deschide această antologie nu numai pentru a păstra tradiția sau datorită
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
acuarele și pasteluri, dintre care doar Biblioteca Academiei Române posedă 345. Ștefan Luchian (1868 - 1916) a pictat numeroase acuarele, dintre care majoritatea sunt în patrimoniul Muzeului Național de Artă al României: "Puțul din Strada Clucerului" (1902-1904), "Livadă", "Bragagiul", "Copii de școală", "Portret de femeie", dar și în alte muzee din țară: "Pe prispă", "Nud" și "Portretul Laurei Cocea" la Muzeul de Artă - Iași, și „Peisaj de deal cu copaci” la Biblioteca Academiei. În 2009 s-a licitat "La fântână", o acuarelă a
Acuarela în România () [Corola-website/Science/333216_a_334545]
-
a pictat numeroase acuarele, dintre care majoritatea sunt în patrimoniul Muzeului Național de Artă al României: "Puțul din Strada Clucerului" (1902-1904), "Livadă", "Bragagiul", "Copii de școală", "Portret de femeie", dar și în alte muzee din țară: "Pe prispă", "Nud" și "Portretul Laurei Cocea" la Muzeul de Artă - Iași, și „Peisaj de deal cu copaci” la Biblioteca Academiei. În 2009 s-a licitat "La fântână", o acuarelă a sa care a făcut parte din colecția lui Ioan Nicolau și a fost expusă
Acuarela în România () [Corola-website/Science/333216_a_334545]
-
tipic al eroului sovietic, necesitând din acest motiv, potrivit profesorului Peter Rollberg, o reevaluare dintr-un punct de vedere postsovietic. Profesorul de literatură rusă Robert Bird de la Universitatea din Chicago consideră că filmul lui Cerviakov își reduce sursa literară la portretul „celui mai recent - și ultimul - erou existențial al lui Cerviakov”. În opinia profesoarei Denise J. Youngblood de la University of Vermont, „deși Orașe și ani a fost realizat de un regizor cu o anumită abilitate și deși constrângerile politice au împiedicat
Orașe și ani (roman) () [Corola-website/Science/333192_a_334521]
-
o bursă pentru un an a călătorit prin Europa, a vizitat Parisul, Münchenul, Italia, Spania și țările scandinave. A părăsit Sankt Petersburgul și a plecat în Polonia, după care a plecat la Roma, unde a rămas până în 1939. A pictat portrete, scene de război, de vânătoare, din viața cotidiană și schițe de peisaje. Picturile lui în mare parte se găsesc în muzeele din Rusia.
Wiktor Mazurowski () [Corola-website/Science/333325_a_334654]
-
etc. Dacă deschizi cartea la întâmplare, hotărât să citești o pagină, dar numai una, rămâi cu impresia că ai dat peste un scriitor excelent» (Lucian Raicu)". (Irina Petraș, "Cazul unui scriitor de excepție", în Contemporanul, Ideea Europeană nr. 5/2003);" ""... «Portret de Femeie» este o poveste de dragoste aproape dramatizabilă [...] Personajele, discuțiile dintre ele și întâmplările prin care trec, nu sunt veridice și nici nu pare a fi fost în intenția creatorului lor să le înzestreze cu această calitate. E o
Emilian Bălănoiu () [Corola-website/Science/333333_a_334662]
-
pe care și le face despre lume sunt azvârlite în țină, suferă profund. Savanta țesătura de persoane și întâmplări, de vorbe ocolitoare ori pe de-a dreptul, de oglinzi venețiene și oglinzi de bâlci, toată această acumulare, care este românul «Portret de Femeie», ascunde, precum un fruct amar, un sâmbure încă și mai neplăcut la gust: marea resemnare...". (Bogdan Popescu, "Scrisul și patimă revanșei" în Caiete Critice Nr. 12/2003 (194))" ""...Prozatorul nu a fost un răsfățat al criticilor, nu a
Emilian Bălănoiu () [Corola-website/Science/333333_a_334662]
-
apoi cu pictorul de compoziție Eduard Kurzbauer. Nemulțumită de lucrul în studio, Bertha decide să studieze în natură. Se împrietenește cu pictorița suedeză Jeanna Bauck, cu care întreprinde mai multe călătorii de studiu în Italia. De altfel, unul din celebrele portrete ale Berthei Wegmann este cel dedicat prietenei sale, lucrare prin care depășește tiparele epocii în care artistul era predominant de gen masculin. Cele două se mută la Paris în 1881, unde Bertha expune la câteva saloane și se bucură de
Bertha Wegmann () [Corola-website/Science/333388_a_334717]
-
în 1881, unde Bertha expune la câteva saloane și se bucură de aprecieri onorabile. În 1882 se mută la Copenhaga, unde era deja cunoscută prin expozițiile pe care le deschisese încă din 1873 la Palatul Charlottenborg. În anul următor, un portret al sorei sale este medaliat cu "Medalia Thorvaldsen". În 1892, este una dintre primele femei care a fost premiată cu Medalia "Ingenio et Arti". La mulți ani după moartea sa, Jeanna Bauck pune bazele unei fundații cu numele Berthei Wegmann
Bertha Wegmann () [Corola-website/Science/333388_a_334717]
-
-se cea a lui Al-Sandubi ( Cairo, 1930) și cea apărută la Beirut în 1958.” „"Mu’allaqa" lui Imrū’u-l Qays e considerată deschizătoarea patrimoniului literar preislamic, fiind emblematică pentru structura "qasīdei "monorimate și pentru bogăția limbii literare și comparațiilor. Portretul poetului transpare ca al unui degustător de frumos, darnic, elocvent, străbătând cu îndrăzneală deșertul. Cu toate că nu e sapiențială, ci mai degrabă descriptivă, "mu’allaqa "lui Imrū’u-l Qays deschide această antologie nu numai pentru a păstra tradiția sau datorită
Divizia 3 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/333420_a_334749]
-
încoronat aici rege al Poloniei. După ce Seimul polonez l-a înlăturat pe Nicolae I de pe tronul Poloniei, castelul a fost supus unor atacuri demolatoare. Sălile lui au fost demontate, se interziceau ședințele oficiale. Tronurile poloneze, colecția de picturi istorice și portretele regilor Poloniei au fost mutate la Petersburg. Din 1831, în castel sau stabilit guvernatorii Poloniei. În anul 1939, castelul a fost supus unui bombardament dezlănțuit de aviația germană, iar pe parcursul a 5 ani de deflagrație — distrus definitiv. După cel de-
Castelul Regal din Varșovia () [Corola-website/Science/333437_a_334766]
-
o fată. În această perioadă nu are timp pentru pictură. Rămâne înzăpezit, în drum spre casă și se îmbolnăvește de o boală a plămânilor. Se mută cu familia, ca medic veterinar, în Oltenia, la Segarcea și Bârza. Începe să picteze portrete, peisaje și compoziții în acuarelă și ulei. Rămâne în această regiune între 1955-1959. Se mută la Homorod în județul Brașov. Pictează din ce în ce mai mult. Este operat la plămâni la București. O perioadă fastă o are familia pictorului, între anii 1966-1983, în
Ioan Șereș () [Corola-website/Science/334569_a_335898]
-
veterinar a cunoscut viața oamenilor de la țară și peisajele diferitelor regiuni unde a activat în profesiunea de bază. A practicat tehnici diferite: schițe în creion, tuș și cărbune, pictura în acuarele, pictura în ulei și fresca. A abordat tematici diverse: portretul, peisajul, compoziția. Pictura sa tratează viața tăranilor în diferite ipostaze: la muncă, la odihnă, în sărbători, etc. A pictat și compoziții cu subiect religios.
Ioan Șereș () [Corola-website/Science/334569_a_335898]
-
rotire a pământului îl vom vedea din nou, scânteind și tunând deasupra capetelor noastre”". Chiar dacă forțele revoluționare maghiare au fost înfrânte prin intervenția armatelor străine, Jókai își exprimă în acest roman optimismul și speranța în viitorul patriei. Astfel, stând în fața portretului defunctului ei soț, doamna Baradlay spune: "„O, dacă ai vedea ce doi copii frumoși, cum se joacă în poalele mamei lor, cum pălăvrăgesc și gunguresc... Ei sunt moștenitorii unei epoci mai fericite. Noi toți ne sacrificăm pentru ca ei să fie
Fiii omului cu inima de piatră () [Corola-website/Science/334550_a_335879]
-
May Come" (o altă carte a lui Matheson) este povestea unei iubiri ce depășește moartea... Simt că aceste două romane sunt cele mai bune scrieri ale mele în domeniul literaturii.” În timp ce călătorea cu familia sa, Matheson a fost fermecat de portretul actriței americane Maude Adams de la Teatrul Piper din Nevada. „Era o fotografie foarte reușită”, afirma Matheson, „și practic, m-am îndrăgostit de ea. Cum ar fi dacă m-aș putea întoarce în timp?” După aceea, Matheson a căutat informații despre
Undeva, cândva (roman) () [Corola-website/Science/334639_a_335968]