KorAP: Find »[drukola/base=redactor & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...659 660 661 ...676 >

16,895 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

vești folositoare, vești care vă privesc, cu totul direct pentru binele vostru moral și material"719. S-a menționat că modelul de inspirație al revistei era cel occidental, unde fiecare parohie avea un Buletin special, un Organ al Bisericii locale. Redactorul se întreba retoric de ce nu ar exista un astfel de buletin și în Galați, mai ales că "cea mai mare parte a enoriașilor era compusă din occidentali"720. Apariția Curierului în orașul Galați unde majoritatea populației catolice era de altă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
naționalitate (în general cu situații financiare bune) a fost posibilă datorită susținerii revistei cu sume consistente de către locuitori. În "Crezul Curierului" s-a specificat că această publicație nu urmărea să fie un organ politic al țării, dar nici al străinătății. Redactorul a afirmat: "Curierul nu face și nici nu va face politică, căci el nu aparține niciunui partid, el face parte numai din Partidul lui Cristos"721. Autorul articolului expunea deschis scopul apariției buletinului, care consta în dorința de a face

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
predicarea ei în familii și în societate prin intermediul presei. Primul număr a cuprins materiale precum: "Crezul Curierului nostru", "Sărbătoarea Prea Sfintei Treimi", "Sfântul Augustin și copilașul", "Îngerii în vechiul Testament", "Sfântul Anton de Padova" și altele. După moartea fondatorului și redactorului Curierului, preotul Ulderic Cipolloni (la 3 aprilie 1927), publicația a fost condusă de superiorul franciscanilor din Moldova, paroh de Galați, preotul Bonaventura Morariu, care a urmat întocmai linia propusă de întemeietorul ei. Curierul parohiei catolice din Galați a conținut numeroase

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
punct de vedere religios)pe care o putea avea învățătorul asupra copiilor: "Numai părinții, iar nu altul, pot și trebuie să crească inima copiilor lor. Atențiune părinților la această datorie, înainte de a da seama Domnului"732. În decembie 1930, noul redactor Ioan Duma a publicat un articol în care a prezentat greutățile prin care trecea parohia Galați și a informat cititorii de lipsa timpului și a banilor necesari publicării în continuare a revistei 733. Revista Curierul parohiei catolice din Galați s-

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
la unele probleme de teologie, dar explicau și învățăturile biblice. Numeroase materiale nu au fost originale, ci reprezentau doar traduceri din operele unor teologi occidentali; însă toate au avut un rol important în educarea credincioșilor catolici. II.3.2.3. Redactori și colaboratori ai revistelor catolice din dieceza de Iași loan Ferenț S-a născut în comuna Dărmănești (Bacău). A studiat la școala primară din localitate, apoi a fost elev al seminarului din Iași. În 1906 a fost trimis la Innsbruck

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
care s-a întors în țară750. La întoarcerea în România a ocupat mai multe funcții, printre care: vicar la Focșani (doar câteva luni), vicar la Iași, organist și profesor de muzică la seminarul din Iași, administrator al tipografiei "Presa Bună", redactor al revistei Lumina creștinului. În 1943 și-a luat diploma de licență în muzică la Conservatorul din Iași. În 1945 a fost numit profesor de teorie și solfegii la Conservator, dar a predat și religie la mai multe licee din

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
precum: filosofie (la Roma, Academia "Sfântul Toma"), teologie (la Apolinaris) și litere (la Fribourg). Între anii 1907 și 1937 a fost profesor de limbă germană la Constanța, ulterior la Școala Superioară de Comerț din Iași. În perioada 1937-1938 a fost redactor la revista Lumina creștinului. Colaborarea la această publicație a fost una consistentă; a realizat articole bine documentate și de un real folos pentru cititori,fie ei preoți sau laici. În anul 1938 s-a retras în parohia Valea Seacă, unde

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
la Institutul "Notre Dame de Sion" din Iași, director al Școlii de dascăli de pe lângă seminarul diecezan 753. A colaborat la revista Lumina creștinului cu mai multe articole, iar din 1928 când s-a retras temporar monseniorul Anton Gabor a fost redactorul acestei publicații. A făcut parte din comitetul care a hotărât construirea localului Institutului "Presa Bună" și cumpărarea, în anul 1926, a tipografiei diecezane 754. S-a numărat printre semnatarii Actului de constituire al Institutului "Presa Bună" (27 februarie 1928), alături de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
nou la Roma, pentru a susține examenul de misionar apostolic, după care s-a întors definitiv în țară, fiind numit vicar la Săbăoani 759. În primăvara anului 1913 a publicat, împreună cu parohul de Săbăoani Grațian Carpati, revista Viața, al cărei redactor a fost o lungă perioadă de timp. În 1918 a pus bazele publicației Terțiarilor Franciscani din România, sub denumirea de Aurora franciscană. Între 1914 și 1923 a fost preot în parohiile catolice de la Răducăneni, Galați, Brăila, Huși și Fărăoani. Din

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
au fost difuzate într-un tiraj de câteva mii de numere. În anii '30 au existat aproximativ 41 de reviste catolice, dintre care 22 de rit latin și 19 ale uniților 782. Dacă pentru primul număr al revistei Lumina creștinului redactorul și inițiatorul ei Anton Gabor a primit 18 cereri de abonament, editând revista din bani proprii, această publicație s-a dezvoltat apoi atât calitativ, cât și cantitativ, ea fiind tipărită ulterior în peste 1600 de exemplare 783. Revista Viața a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pe de altă parte a demonstrat faptul că publicațiile din diecezele Iași și București au avut o răspândire bună. Sistarea sau continuarea apariției revistelor a depins de existența finanțării și de profitabilitatea publicațiilor. Problemele economice semnalate număr de număr de redactorii revistelor au indicat faptul că nicio publicație catolică nu a făcut profit. Din vânzarea unor tipărituri, s-a putut acoperi costul apariției și cel aferent redactării lor, în condițiile în care acestea erau editate în tipografii catolice. Revistele Lumina creștinului

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
cu tiparul, hârtia și expediția revistelor. Revista a apărut de la 1 ianuarie 1913 până în august 1916 și din 1919 până în ziua de azi"788. În bilanțul făcut după 30 de ani de apariție a publicației Lumina creștinului, preotul D. Herghelegiu(redactor în acea perioadă), spunea că: "până în prezent, mai în fiecare an, revista a ieșit în pierdere"789. O altă sursă de supraviețuire a publicațiilor catolice a fost,așa cum am mai spus, cea a donațiilor. Periodic, la începutul sau la sfârșitul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
donațiilor primite de la membrii Ordinului franciscan. În aceste condiții, publicația din Galați nu a reușit să apară decât 5 ani (1925-1930). Criza economică din anii 30 a făcut ca revista să nu mai poată fi susținută financiar de credincioși, noul redactor Ioan Duma fiind nevoit să sisteze editarea ei790. Gazeta a apărut într-un tiraj redus, pentru că era un buletin parohial după model occidental, ce se adresa locuitorilor orașului Galați. Aurora franciscană, apărută pentru prima dată la Huși în 1918, a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a fost Curierul parohiei catolice din Galați. Această revistă a avut ca model buletinele parohiale din Occident, unde fiecare parohie avea un astfel de buletin. Gazeta cuprindea informații cu privire la evenimentele și problemele parohiei respective. La apariția primului număr, parohul și redactorul Ulderic Cipolloni scria: "Iară o revistă... Da iară o revistă! Vă rog, scumpilor enoriași, să nu vă speriați pentru apariția acestui Curier al parohiei din Galați, căci el vă va aduce vești bune, vești frumoase, vești folositoare, vești care vă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de la autoritatea bisericească ca să conducă și să tipărească asemenea ziare și reviste"801; așadar, nicio publicație catolică nu a apărut fără acordul episcopului diecezei în care s-a difuzat. Al doilea pas era cel al numirii unui responsabil (de fapt redactorul), ce răspundea de materialele apărute în revista pe care o conducea. Aceste materiale erau supuse, cum spune textul, "unei cenzuri bisericești", adică trebuiau să exprime punctul de vedere al Bisericii și nu păreri personale (mai ales dacă erau diferite de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pentru ca să nu dea ocazia la judecăți de felul acesta: că terțiarii sunt ca farizeii care pun mare bază pe exercițiile supererogatorii de evlavie, însă calcă în picioare datoriile strict impuse de Dumnezeu sau de Biserică sau de chemarea lor"802. Redactorul revistei Aurora franciscană a oferit un răspuns diplomatic la cele afirmate de episcop: "Mulțumim Prea Sfînțitului nostru Episcop pentru Binecuvântarea, pentru îndrumările și pentru înștiințările părintești ce ni le dă. Vom căuta să fim recunoscători, îndeplinind cât se poate mai

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
iar planurile de dezvoltare au eșuat în mare parte din cauza incapacității de comunicare între rituri, ordine și etnii. În raportul realizat în vederea participării la Congres, autorul a prezentat un scurt istoric al presei catolice românești, starea actuală a acesteia, principalii redactori, colaboratori, personalități ale culturii românești, dar și lista publicațiilor la care au scris unii ziariști catolici.Tot aici, se atrăgea atenția asupra celei mai mari probleme existente: lipsa de unitate și acțiune 826. Raportul a fost realizat din perspectiva profesorului

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
două zile la Craciun și de Anul Nou adică un ziar care să apară 308 zile pe an) și care să coste cam 5200 lei pe zi, incluzând tiparul, hârtia, redactarea, administrarea și chiria. Cheltuielile de personal includeau următoarele salarii: redactor șef, secretar de redacție, reporter, redactor, administrator, expeditor, funcționar, în total aproximativ 12.800 lei pe lună880. Se propunea ca redacția și administrația ziarului să fie instalate în Palatul Arhiepiscopal, ceea ce ar fi produs o economie de aproximativ 100 de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Anul Nou adică un ziar care să apară 308 zile pe an) și care să coste cam 5200 lei pe zi, incluzând tiparul, hârtia, redactarea, administrarea și chiria. Cheltuielile de personal includeau următoarele salarii: redactor șef, secretar de redacție, reporter, redactor, administrator, expeditor, funcționar, în total aproximativ 12.800 lei pe lună880. Se propunea ca redacția și administrația ziarului să fie instalate în Palatul Arhiepiscopal, ceea ce ar fi produs o economie de aproximativ 100 de lei pe zi și 36.500

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
o problemă importantă, care ar fi dus la apariția unui organ de presă comun diecezanilor și franciscanilor, reprezentativ pentru dieceza de Iași887. Cele două publicații nu au fuzionat însă, deoarece au existat numeroase diferențe de stil și de viziune a redactorilor. Monseniorul Gabor a insistat pe lângă arhiepiscop să intensifice demersurile pentru fondarea unui nou ziar la București, deoarece încetarea publicării Albinei a lăsat Biserica Catolică din România fără un cotidian reprezentativ în capitala țării. În luna aprilie a anului 1926, Cisar

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Un motiv suplimentar pentru care monseniorul Gabor a insistat pentru primirea banilor de la arhiepiscopul Cisar și pe care l-a invocat în anii '30, a fost faptul că Sentinela catolică apărea cu mari dificultăți financiare, editarea ei fiind programată de redactorii de la Iași o dată pe săptămână. Anton Gabor a văzut acest lucru ca o încercare de suplinire a lipsei la București a unui periodic catolic. El a mai evidențiat faptul că în acele timpuri de criză economică acută, creșterea prețului abonamentelor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
național la București, în problema dezvoltării presei catolice din România. Inițiatorul acestui proiect și totodată personajul cel mai dedicat problemei presei catolice din România, intenționa să adune la această întâlnire (preconizată în 1931, dar care nu a mai avut loc) redactorii de la cele mai importante ziare și reviste: Unirea din Blaj, Vestitorul din Oradea, Observatorul din Beiuș, Cuvântul adevărului din Bixad Satu Mare, Curierul creștin din Gherla, Viața, din Hălăucești etc.900. În anul 1935, arhiepiscopul Cisar a aprobat unificarea unor publicații

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
același în care s-au crescut generațiile trecutului și cele prezente. Curente dușmănoase îi încolțesc de pretutindeni și indiferentismul relativ la religie și biserici cucerește în număr mare sufletele intelectualilor noștri de azi și de mâine"921. Pentru contracararea realității descrise, redactorii proiectului au insistat pe necesitatea înființării cotidianului și pe rolul extrem de important al ierarhilor: "Trebuința unui organ care să le hrănească mintea și inima cu hrană sănătoasă și zilnică, să le susțină și să le încurajeze convingerea creștină catolică în mijlocul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
să conducă redacția ziarului în conformitate cu indicațiile date de Consiliul de administrație) și cel administrativ (de preferință, un ziarist care să aibă competență în administrație și de ordin tehnic). Pe lângă aceste funcții de conducere, erau trecute toate posturile necesare funcționării, precum: redactor-șef și redactori de redacție, reporteri, dactilografe, stenografă, casier, contabil, încasator etc. Era prevăzut și tirajul în care trebuia să apară ziarul, 10.000 de exemplare zilnic, dar și posibilii cumpărători, abonamentele sau vânzarea directă (o mie de parohii și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ziarului în conformitate cu indicațiile date de Consiliul de administrație) și cel administrativ (de preferință, un ziarist care să aibă competență în administrație și de ordin tehnic). Pe lângă aceste funcții de conducere, erau trecute toate posturile necesare funcționării, precum: redactor-șef și redactori de redacție, reporteri, dactilografe, stenografă, casier, contabil, încasator etc. Era prevăzut și tirajul în care trebuia să apară ziarul, 10.000 de exemplare zilnic, dar și posibilii cumpărători, abonamentele sau vânzarea directă (o mie de parohii și preoți, întreprinderi și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]