17,675 matches
-
fi etichetate cu ușurință ca fiind altceva decât sunt în realitate și tratate nepotrivit așteptărilor, valorilor și dorințelor proprii. În acest context al supradimensionării atractivității sexuale, predomină din ce în ce mai mult gesturile legate de aranjarea vestimentației, fluturarea genelor, scuturarea părului, atingerea accesoriilor (așezarea mărgelelor, învârtirea inelelor pe degete, rearanjarea ochelarilor de soare), mersul deformat de încălțămintea incomodă, invadarea cu ușurință a spațiului intim al interlocutorului, contactul mai intens al privirilor, toate acestea cu intenția de a atrage de fapt atenția celorlalți. Atât la
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mic de recunoaștere sau cu un caracter local/gest cu un grad mare de recunoaștere sau cu un caracter universal); • după conținutul desemnat prin gest: concret/simbol (gest care indică un aspect real/abstract); • după direcția executării gestului: centripet/centrifug (așezarea mâinilor în poală/ întinderea mâinilor cu palmele orientate în sus); • după prezența sau absența intenției gestului: intenționat/neintenționat (gestul de apucare cu degetele/capul ridicat care exprimă mândrie); voluntar/involuntar (palmele în jos pentru calmarea interlocutorului/capul ridicat din dorința
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
capul ridicat care exprimă mândrie); voluntar/involuntar (palmele în jos pentru calmarea interlocutorului/capul ridicat din dorința de a-l domina); • după disponibilitatea de a comunica: deschis/închis (orientarea brațelor deschise către interlocutor/încrucișarea brațelor); • după amploarea gestului: mare/mic (așezarea mâinilor pe șolduri/așezarea degetului mijlociu peste degetul arătător); • după forma gestului: rectiliniu/curbiliniu (mișcarea pe verticală a degetului arătător/unirea în formă de cerc a degetului mare cu cel arătător); • după natura relației cu interlocutorul: apropiere/distanțare (gesturi de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mândrie); voluntar/involuntar (palmele în jos pentru calmarea interlocutorului/capul ridicat din dorința de a-l domina); • după disponibilitatea de a comunica: deschis/închis (orientarea brațelor deschise către interlocutor/încrucișarea brațelor); • după amploarea gestului: mare/mic (așezarea mâinilor pe șolduri/așezarea degetului mijlociu peste degetul arătător); • după forma gestului: rectiliniu/curbiliniu (mișcarea pe verticală a degetului arătător/unirea în formă de cerc a degetului mare cu cel arătător); • după natura relației cu interlocutorul: apropiere/distanțare (gesturi de uniune: salut, sărut, rugăciune
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
exemplu, sprijinirea brațului de perete când abordează o fată, deschiderea brațelor și picioarelor atunci când se așază, adoptarea ,,poziției călărețului"/cu picioarele depărtate etc.) și încercarea femeilor de a-și restrânge teritoriul (de exemplu, ținerea strânsă de corp a genții sau așezarea acesteia în poală, încrucișarea picioarelor atunci când se așază pe scaun, autoatingerea pentru a se proteja etc.). În literatura de specialitate, multe studii și cercetări relevă faptul că femeile au o mai mare abilitate în codarea și decodarea mesajelor nonverbale decât
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
a conduce repetițiile unor activități artistice); • varietate (Deschiderea brațelor, stabilirea contactului vizual direct cu elevii, schițarea unui zâmbet exprimă starea de bine și plăcerea interacțiunii). La rândul lor și elevii folosesc emblemele în timpul orei pentru a tranmite colegilor anumite mesaje: așezarea palmei pe frunte (durere de cap provocată de limbajul abstract), ducerea arătătorului dintr-o parte în alta a gâtului (neputința de a mai asculta), rotirea arătătorului în dreptul tâmplei (nebunie), lovirea cu podul palmei peste frunte (uitare), ,,V"-ul realizat prin
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mâinii pentru a lega observațiile unui elev de ale altuia. b) trezesc interesul și captează atenția elevilor: • închiderea ușii cu putere; • aranjarea fermă a scaunului; • deplasarea în fața clasei; • plasarea degetului pe buze în semn de liniștire; • deplasarea spre elevul indisciplinat; • așezarea în bancă alături de elevul cu dificultăți de învățare; • atingerea umărului elevului neatent. c) ajută la interpretarea unui rol: • rotirea rapidă a mâinilor precum o morișcă; • mișcarea lentă a brațelor care imită zborul unui fluture. Următoarele obiective sunt îndeplinite prin utilizarea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
să-și monitorizeze gesturile personale, prin care-și exprimă identitatea/unicitatea, în vederea îmbunătățirii imaginii de sine și eficientizării relaționării cu elevii. B) După parametrii gestului * În funcție de amploare, întâlnim în comunicarea didactică: gesturi ample (brațele deschise și palmele expuse, rotirea brațelor, așezarea mâinilor pe șolduri, ridicarea brațelor și mișcarea lor ,,în bătaia vântului" etc.) și gesturi restrânse (degetul mare unit cu celelalte patru degete, încrucișarea degetelor, ținutul mâinilor în buzunare, așezarea degetului mijlociu peste arătător etc.). În timpul interacțiunii, frecvența utilizării gesturilor de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
comunicarea didactică: gesturi ample (brațele deschise și palmele expuse, rotirea brațelor, așezarea mâinilor pe șolduri, ridicarea brațelor și mișcarea lor ,,în bătaia vântului" etc.) și gesturi restrânse (degetul mare unit cu celelalte patru degete, încrucișarea degetelor, ținutul mâinilor în buzunare, așezarea degetului mijlociu peste arătător etc.). În timpul interacțiunii, frecvența utilizării gesturilor de mică sau de mare amploare poate să releve trăsăturile de personalitate ale profesorului. De regulă, gesturile de mică amploare sunt definitorii profesorilor modești, prevăzători, cu tact, meticuloși, dar și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
încrezători în propriile forțe. În funcție de orientarea acoperișului/coifului, gestul are două versiuni după Allan Pease (1981/1997): ,,coiful-turn îndreptat în sus", atunci când persoana/profesorul își expune opiniile și ,,coiful-turn îndreptat în jos", atunci când persoana/profesorul în cauză ascultă părerile celorlalți. Așezarea mâinilor și menținerea lor în poziție piramidală mai mult timp poate să însemne expunerea precisă a unor informații, protejarea față de o situație neplăcută, penetrarea unui obstacol. Acest gest este recomandat în fața grupurilor mari, și în interacțiunea, face-to-face. Gesturile rectiline, curbiline
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
un rol esențial în lecțiile demonstrative, prilej cu care profesorul îmbină limbajul verbal cu cel nonverbal. * După viteza de execuție, putem remarca în comunicarea didactică: gesturi alerte (ridicarea din umeri pentru a indica lipsa cunoștințelor sau îndoiala) și gesturi lente (așezarea degetului arătător pe buze). Dacă un profesor dorește să mențină un ritm alert al comunicării cu elevii poate alege gesturile rapide care nu consumă un volum considerabil de timp: de exemplu, o înclinare a capului spre un elev consumă mai
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
legătură cu textul. Obiectivul enunțului nu este de natură materială, este rostirea În sine. Totul se petrece În contextul intern al limbajului, al povestirii. Interacțiunea participanților este minimă. Cu totul altfel stau lucrurile În cazul unui enunț produs În situația așezării mobilei Întro cameră Ia scaunul ăla din fața televizorului și pune-l lângă fereastră. Deschide ușa din partea stângă a dulapului de lângă vitrină și pune umerașele lângă costumul maro. Locutorul are un obiectiv clar, de natură materială. Prin verbe performative, dorește ca
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
astfel un „articol”. De cele mai multe ori, nimeni nu i-a spus că, În această situație, este obligatoriu să se indice cu scrupulozitate sursele folosite. În mod frecvent, texte de acest fel nici măcar nu sunt Însoțite de o bibliografie. Ideea că așezarea sub un text a numelui tău te obligă să delimitezi ceea ce Îți aparține de ceea ce este preluat de la alții a rămas străină multor elevi și chiar multor studenți ajunși În faza pregătirii lucrării de diplomă” (p. 3). CITAT RETRAS!!! Din
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
lucrări De la Început precizăm că locul indicelui este la finalul lucrării, nu Înaintea bibliografiei, cum sugerează Șerban C. Andronescu (1997): „Locul lui [al indicelui de nume - n.n.] este la sfârșitul volumului, Înaintea bibliografiei” (p. 99). Motivul pentru care se recomandă așezarea indicelui după bibliografie este că indicele va inventaria inclusiv numele de autori citați În bibliografia finală. 5. Tehnoredactarea indicelui Așa cum scria și Septimiu Chelcea (2000), „indicele de nume se dactilografiază (culege) pe două sau trei coloane, În funcție de formatul cărții, respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
coperta unor cărți, pentru a se scrie numele autorului și titlul cărții. De remarcat că această aliniere nu se Întâlnește niciodată singură pe aceeași pagină. Sistemul ca atare se folosește la colontitlurile paginilor de dreapta, la numerotarea paginilor impare, la așezarea datei Într-o scrisoare etc. Iată același text aliniat la dreapta: Astfel se stinse În al optulea lustru de viață cel mai mare poet pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
150 g zahăr, o budincă de vanilie, o lingură de făină, 400 ml de lapte și un pachețel de zahăr vanilat. Toate se fierb pe baie de aburi. După ce s-a răcit, se amestecă cu 200 g unt frecat spumă. Așezarea se face: foaie de cacao - cremă - foaie albă - cremă - foaie de cacao. Deasupra turnăm ciocolată topită. PRĂJITURĂ ANA (2) Se bat 10 albușuri spumă cu 7 linguri de zahăr, adăugăm 2 linguri de făină și 150 g nucă de cocos
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
foi în tavă tapetată cu ulei și făină - aluat de chec. Crema - o budincă de vanilie, 400 ml lapte, 4 linguri de zahăr care se fierb, iar când este rece se amestecă cu 200 g unt și 200 g zahăr. Așezarea se face: blat - cremă - blat - cremă - vișine - glazură I - glazură II. Glazura I se face din șase albușuri bătute spumă pe baie de aburi și douăsprezece linguri de zahăr. Glazura II, rece, constă în 3 linguri de apă fierbinte, 8
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
de Adam Leca, prim secretar al Comitetului municipal al P.C.R. Cuprinde un capitol „Bârladul istoria unui vechi oraș" cu date mai importante și un altul referitor la „Bârladul pe coordonatele spiritualității românești", punctând dezvoltarea social culturală, economică și demografică a așezării. 107 Murgeni Murgeni, contribuție la istoria unei străvechi așezări, 1973, de profesor Ghenuță Coman: se oprește și asupra unor personalități ridicate din Murgeni, cărora le realizează medalioanele: „Ioan I. Răianu, matematician și prieten al lui Aurel Vlaicu, pe care l-
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
P.C.R. Cuprinde un capitol „Bârladul istoria unui vechi oraș" cu date mai importante și un altul referitor la „Bârladul pe coordonatele spiritualității românești", punctând dezvoltarea social culturală, economică și demografică a așezării. 107 Murgeni Murgeni, contribuție la istoria unei străvechi așezări, 1973, de profesor Ghenuță Coman: se oprește și asupra unor personalități ridicate din Murgeni, cărora le realizează medalioanele: „Ioan I. Răianu, matematician și prieten al lui Aurel Vlaicu, pe care l-a ajutat... cu inima ca și cu o substanțială
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
volumul II, în editura și sub redacția lui Romulus Boteanu, din direcție făcând parte oameni de în altă cultură. Tomul acesta masiv de 900 de pagini, poartă blazonul nobleței celor 800 de ani de la întemeierea ora șului și, pe vechile așezări, faptele de astăzi de cultură materială și spirituală ale noii societăți”...(prof. Gheorghe Ioniță, membru al Academiei Bârlădene). ...” Ca unul dintre miile de fii ai Bârladului, ai fostului județ Tutova, adoptați cu generozitate de marel e oraș academic și industrial
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
îl numește Călinescu în a sa Istorie a literaturii ... ref erindu‐se la perioada de vârf a Academiei Bârlădene, are de‐acum configurată, în mare, o monografie complexă, care‐i asigură un loc privilegiat din acest punct de vedere, între așezările țării. Pilduitorul exemplu al bârlădenilor și simpatizanților acestora, găsește în sufletul nostru admirație și sinceră prețuire” - scrie Radu Cârneci în nr. 42 al revistei Contemporanul din 15 octombrie 1982. „Cartea unui oraș” numea lucrarea Valentin Tașcu în revista Tribuna -Cluj
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din județ, lansări de volume literare cum ar fi medalionul „Ion Mâcnea Vetrișanu", autor și al volumului „Un veac într-un vis", apărut la Ed. Junimea, Iași, 2005; „Stoișești străveche vatră de civilizație"; prezentări de acte vechi, multe inedite, despre așezări sătești, așezăminte de cult și de cultură, acte de împărțeală, moșii date cu zestre, danie și cumpărătură, dar și teme de o sensibilitate și subtilitate mai deosebite: „Mari teme ale literaturii universale și românești Iubirea" de prof. Stan Ștefan, „Dimitrie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fotomontaj ar fi necesară pentru a servi nepoților și strănepoților noștri când vor răsfoi peste ani revista în cauză. * Pădurenii Pădurenii, publicație a Asociației Culturale “Ethos” Pădurenii, cu un cuprins pe măsură: Invitație de primar Temistocle Diaconu; originea și evoluția așezărilor din comuna Pădureni, extras din volumul apărut la Editura Performantica Iași, 2005, de prof. Adriana Bubulac; “Reveniri” de dr.Aurelia Cosma; “Oameni care au fost” de 392 Grecu Petru - o trecere în revistă a celor care s-au jertfit pentru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și a împrejurimilor. De la el știu că pe moșia lui Manolache Costache Epureanu Șchiopu, a boierilor Ieremia, mai încoace, în partea de miazăzi a satului și de răsărit a pârâului ce curge dinspre Șuletea spre Murgeni ar fi existat o așezare omenească, dovedită de hârburile și monedele vechi găsite aici. Acestei așezări i se zicea Brăițenii de Jos. Dacă Șuletea a dat în timp atâția oameni de carte , dintre care cei mai mulți au împânzit întreaga țară, aceasta se datorește în bună parte
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Costache Epureanu Șchiopu, a boierilor Ieremia, mai încoace, în partea de miazăzi a satului și de răsărit a pârâului ce curge dinspre Șuletea spre Murgeni ar fi existat o așezare omenească, dovedită de hârburile și monedele vechi găsite aici. Acestei așezări i se zicea Brăițenii de Jos. Dacă Șuletea a dat în timp atâția oameni de carte , dintre care cei mai mulți au împânzit întreaga țară, aceasta se datorește în bună parte existenței lui Virgil Caraivan, însușirilor lui deosebite, dintre care cea mai
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]