16,526 matches
-
și a materialelor de care au nevoie. 2. Asistența medicală: a) evreii bolnavi aflați la muncă în detașamente exterioare încadrate militar, vor fi tratați pe loc, scutirile medicale putând fi acordate în mod excepțional, de către medicii detașamentelor respective (evrei sau creștini concentrați); b) evreii din detașamentele exterioare fără încadrare militară, în caz de boală vor fi tratați ca și evreii din detașamentele locale: la infirmeriile corpurilor de trupă unde sunt repartizați, sau la infirmeriile Cercurilor Teritoriale (acei repartizați la instituțiile civile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de funcțiunea economică pe care evreii o dețin și care n-ar putea fi brusc anihilată prin internarea în masă a acestora în ghetouri. Aceasta s'ar putea realiza numai treptat până când în comerț ei vor putea fi înlocuiți de către creștini. Totuși considerăm necesar a se izola în ghetouri în toate orașele importante din Moldova populația evreiască, care nu are nici o contribuție în activitatea economică. Cu alte cuvinte ar urma să se izoleze în ghetouri toți evreii, exceptându-se industriașii, muncitorii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
practicilor românești privind drepturile omului. În iulie, membrii Comisiei Camerei Reprezentanților au audiat reprezentanți ai numeroase organizații, printre care Fondul pentru Apărare Legală Creștină și Educație, East Watch International, Serviciul de știri Est/Vest, Comitetul Româno-American pentru Ajutorarea Refugiaților și Creștinii pentru Eliberarea Disidenților. Ernest Gordon, reprezentant al ultimei organizații, a vorbit despre hărțuielile și chiar întemnițarea neoprotestanților și a disidenților religioși. Mulți dintre cei care au depus mărturie au ilustrat prin exemple concrete brutalitatea poliției și discriminările practicate de guvern
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
le-a spus membrilor Camerei Reprezentanților că el nu crede că România a promovat obiectivele Paragrafului 402 al Legii comerciale din 1974. El și colegii săi primiseră numeroase sesizări legate de hărțuielile la care erau supuși baptiștii, penticostalii și alți creștini. În ceea ce-i privește pe maghiari, se urmărea asimilarea lor forțată; cît despre evrei, emigrarea lor era limitată 2181. Helms a repetat aceste argumente în fața Senatului, ambii congresmeni ajungînd la concluzia că nici ei și nici ceilalți coautori ai moțiunii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
problematici a drepturilor omului în Europa de Est și a politicii de emigrare". Jackson l-a sprijinit totalmente pe președinte. Acesta considera că Paragraful 402 al Legii comerciale a făcut exact ceea ce urmăriseră el și Charles Vanik. "Zeci de mii de oameni, creștini, evrei și alții, au putut emigra datorită amendamentului... Prevederile acestuia constituie o pîrghie indispensabilă în ceea ce privește negocierile în curs pentru o emigrație mai liberă". Jackson i-a informat pe membrii comisiei că tocmai a primit o scrisoare de la ambasadorul Malița, datată
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de articole care apăruseră în presa literară și populară românească și mai ales poeziile lui Corneliu Vadim Tudor, publicate în ediția din 29 iulie 1983 a ziarului "Săptămîna". Comisia își exprima, de asemenea, îngrijorarea cu privire la "persecutarea directă și calculată a creștinilor fundamentaliști" și la eforturile Bucureștiului de a distruge vestigiile culturii maghiare din România. În încheiere, se exprima speranța că Ceaușescu va găsi soluții pentru aceste probleme "în această perioadă", în care președintele american urmează să ia hotărîrea privind reînnoirea "Clauzei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
membru al parlamentului român. Aflînd de această relație, Shultz îl rugase pe Michel să-i scrie acestuia o scrisoare în care să descrie îngrijorarea crescîndă a Congresului vizavi de practicile României privind drepturile omului. Michel era, de asemenea, afiliat la Creștinii Nazarineni, o sectă persecutată de conducerea de la București 2346. În convorbirile avute cu Ceaușescu, Shultz l-a avertizat pe liderul român că reînnoirea Clauzei depinde de luarea cîtorva măsuri importante de către România, în direcția îmbunătățirii practicilor cu privire la drepturile omului. Shultz
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Washington Post" a apărut un articol despre religia din România. Pentru a se conforma cerințelor Amendamentului Jackson-Vanik, România ajunsese, cu timpul, să acorde evreilor un statut de emigrare preferențial. Cu cît se intensifica reprimarea religioasă, cu atît se mărea numărul creștinilor care se converteau la iudaism, pentru a-și facilita emigrarea din România. Numărul acestor "convertiți" crescuse îndeajuns pentru ca rabinul Rosen să respingă cererile de convertire sau să le rețină cîțiva ani certificatele de convertire, pentru a fi sigur de sinceritatea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu-i poate "da pe brazdă" pe români. România nu avea nevoie de "Clauza națiunii celei mai favorizate", se putea descurca și fără ea. Sistemul actual de revizuire anuală era eficient și trebuia păstrat 2389. John Crossley, reprezentant al organizațiilor Creștinii pentru Eliberarea Disidenților, Eastwatch International și Punct de Referință: Realitatea, nu numai că era de acord cu această opinie, dar a atacat, chiar, depozițiile lui Wolf, Smith și Hall. Crossley vizitase România de peste 30 de ori în ultimii zece ani
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
îl tratase Ceaușescu pe Whitehead se vedea clar că prelungirea Clauzei nu merita eforturile pe care le solicita America. Privind Clauza din punctul de vedere al României, fostul ambasador Aggrey a ajuns la concluzia că aceasta însemna "evrei, unguri și creștini"2505. La începutul lunii septembrie 1985, reprezentanții români au declarat ziarului "New York Times" că "ceea ce putem accepta... pentru "Clauza națiunii celei mai favorizate" are o limită"2506. Ceaușescu știa că proiectul legii comerciale avea să fie, în cele din urmă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Murgescu (1999) relatează cazul unui revizor școlar, care în 1895 deplângea absența identității naționale la țăranii români: "Românii pe care dacă-i întrebăm ce sunt, ne răspund scărpinându-se în cap: apoi de! ce să fiu! Uite sunt și eu creștin ca toți creștinii" (p. 11). Aceleași lamentații împotriva primatului identității creștine au fost exprimate și de G. Ionescu-Gion în 1899: "Dacă din vorbă în vorbă întrebai pe țăran: "dar tu ce ești, mă vere?", el răspundea, când scărpinându-se în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cazul unui revizor școlar, care în 1895 deplângea absența identității naționale la țăranii români: "Românii pe care dacă-i întrebăm ce sunt, ne răspund scărpinându-se în cap: apoi de! ce să fiu! Uite sunt și eu creștin ca toți creștinii" (p. 11). Aceleași lamentații împotriva primatului identității creștine au fost exprimate și de G. Ionescu-Gion în 1899: "Dacă din vorbă în vorbă întrebai pe țăran: "dar tu ce ești, mă vere?", el răspundea, când scărpinându-se în cap, când surâzând
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
G. Ionescu-Gion în 1899: "Dacă din vorbă în vorbă întrebai pe țăran: "dar tu ce ești, mă vere?", el răspundea, când scărpinându-se în cap, când surâzând cu supunere: "păi deh! Domnule, ce să fiu? Creștin și eu ca toți creștinii, dreptul lui Dumnezeu!" (cf. Murgescu, 1999, p. 12). Nemulțumindu-se doar să sondeze prin întrebări identitatea țăranilor, Ionescu-Gion a resimțit și futilitatea tentativelor de convingere pe cale argumentativă a țăranilor de propria lor românitate: "[...] bine mă vericule, da cum așa numai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
publică derulată în statele danubiene modelează supusul religios, loial mai întâi Bisericii și Credinței, abia apoi Domnului și Patriei. Într-un univers școlar dominat de bucoavne și texte religioase, în care finalitatea educației era programată a consta în formarea de creștini cu frica lui Dumnezeu înzestrați cu abilități practice minimale pentru îndeplinirea obligațiilor religioase, primul fior patriotic este introdus de către Grigore Pleșoianu în 1828 prin Abecedar înlesnitor pentru învățătura copiilor. Desigur, nu este vorba de un manual manifest și exclusiv patriotic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
continuat să fie amplu utilizat în Țara Românească mult după ce autorul ei a fost silit de împrejurări să abandoneze catedra pe care o deținea la Colegiul Sf. Sava. Alcătuit ca un index al obligațiilor omului în tripla sa ipostază de creștin, agent moral și mădular social, Catehismul clasifică datoriile omului în trei mari categorii fundamentale: a) către Dumnezeu; b) către sine (Aaron menționează cinci obligații: pentru corpul sau trupul și sănătatea sa; pentru sufletul său; pentru avere; pentru onoare; și pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cucernicia către cele sfinte, respectul către pravile și stăpânire, iubirea de bună rânduială și dragostea către patrie". Iar în Moldova, într-un document emis în același an, scopul educației a fost trasat de autoritățile statale ca rezidând în modelarea de "creștini evlavioși, credincioși cetățeni și patriei folositori" (cf. Murgescu, 1999, p. 40). Îmbinarea între morala creștină, smerenia față de autorități și amorul civic față de instituțiile și legile patriei oferă notele forte ale patriotismului civic care încă, cel puțin la nivelul literaturii didactice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sub Teodosiu cel Mare, românii erau deja creștinizați. Micu afirmă că pe teritoriul Daciei era instituită chiar și o infrastructură eclezială, cel puțin așa reiese din spusele sale potrivit cărora "pe vremea împăratului Constantin, la anul 316 în Dachiia era creștini și era episcopi", în condițiile în care "românii în Dachiia, și dincoace și dincolo de Dunăre, în veacul al doilea și al treilea și al patrulea au fost creștini, creștinați odată cu alți romani din Împărăția Romanilor" (Micu, 1995b, p. 190). Încă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în fața persecuțiilor barbarilor păgâni care nu au contenit să îi năvălească în lunga perioadă a migrațiilor popoarelor. Goții, prăvălindu-se peste Dacia, "multe nevoi au făcut românilor și pentru credința creștinească gonindu-i, pănă ce și ei s-au făcut creștini" (Micu, 1995b, p. 191). Cel "mai vârtos pentru creștinătate au fost românii urgisiți și lăpădiți. Așea, după ce gothii au venit în Dachiia, cât au ținut ei Dachiia, mari goane asupra creștinilor au făcut și multă vărsare de sânge și mulți
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
gonindu-i, pănă ce și ei s-au făcut creștini" (Micu, 1995b, p. 191). Cel "mai vârtos pentru creștinătate au fost românii urgisiți și lăpădiți. Așea, după ce gothii au venit în Dachiia, cât au ținut ei Dachiia, mari goane asupra creștinilor au făcut și multă vărsare de sânge și mulți mucenici s-au făcut" (Micu, 1995b, p. 196). Chiar și popoare creștinate au violentat simbolic credința românilor. Primii care au alterat fondul latin al credinței strămoșești au fost bulgarii, care, datorită
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Daciei creștinismul a fost sădit de către goții creștinați la 325. Afirmații patetice, de genul celor făcute în Idee repede... ("Sămânța lui cea sfântă [a creștinismului] a început îngrabă să rodească și între lăcuitorii Romani. [...] lăcuitorii Romani priimind creștinismul se-făcură creștini, și botezându-se rămaseră credincioși tot d-auna dogmelor și țeremoniilor Bisericii Răsăritului", pp. 24-25) nu își au corespondent în Manual..., redactat într-un registru discursiv mult mai sobru. Creștinarea timpurie a românilor a făcut ca aceștia să devină un focar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
profitat civilizațional de pe urma contactului cu românii, care i-au adus pe calea cea dreptă a religiunii răsăritene. Cînd au venit și s'au așezat Bulgarii și Slavii în părțile acestea, ei era idololatrii. Dar din multa atingere a lor cu creștinii din partea răsăritului, s'a întîmplat ca la anul 870 să se boteze toți" (Aaron, 1839, p. 28). Desigur, "Romanii lăcuitori ai Daciei ea creștini încă dupe vremea lui Constantic cel mare" (Aaron, 1839, p. 29). Ținând cont de faptul că
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Bulgarii și Slavii în părțile acestea, ei era idololatrii. Dar din multa atingere a lor cu creștinii din partea răsăritului, s'a întîmplat ca la anul 870 să se boteze toți" (Aaron, 1839, p. 28). Desigur, "Romanii lăcuitori ai Daciei ea creștini încă dupe vremea lui Constantic cel mare" (Aaron, 1839, p. 29). Ținând cont de faptul că Dacia a fost cuprinsă de bulgari de la anul 680, cele două secole de contact cu proto-românii deja creștini au fost decisive în creștinarea bulgarilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
răpunem pe vrăjmași noștri" (p. 16). Chiar dacă unele dintre virtuțile național-militare păstrează același denominat lingvistic, ca de exemplu "credința" care este una din cele trei virtuți teologale, semantica lor este profund alterată. Dacă în tradiția creștină, credința semnifică îmbrățișarea de către creștin a adevărurilor revelate de divinitate, în concepția național-militară aceeași virtute a credinței este îndreptată către Patrie, Tron și Dinastie. Ea este "hotărârea înaltă, pornită dintr-un sentiment adânc de a-și iubi Țara, Tronul și de a fi supus legilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
despre existența unor oameni veniți în așezarea de aici, cărora ei le ziceau „turciți”, termen întâlnit și documentar și care bănuim că desemnează pe locuitorii veniți de la sud de Dunăre și pe care localnicii i-au asimilat turcilor proveniți din creștini, zicându-le „turciți”, deși erau de altă etnie, unii chiar români. Din punct de vedere etnic, situația este asemănătoare și pentru categoria numită în rubrică „sudeți austriicești”, termen ce semnifică oameni supuși sau depinzând de statul austriac, în număr de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
morților de gloanțele ucigașe au fost aruncate în gropi săpate la margine de sat, acolo unde, de obicei, se aruncau stârvurile animalelor, fără nici un fel de asistență religioasă sau slujbe de pomenire după datina străbună. Iar scoaterea lor din rândurile creștinilor a fost urmarea dispozițiilor date în acest sens preoților de la sate de către autoritățile superioare de stat și de la Episcopie. Pentru zona noastră restricția poartă semnătura episcopului de Roman, de care depindeau la vremea respectivă parohiile din județul Tecuci. Iată ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]