17,497 matches
-
Este vorba de acea descoperire grofiană epocală, conform căreia trăirile umane colorate puternic din punct de vedere afectiv, nu sunt stocate haotic, în hambarele inconștientului, ci sunt arhivate sistematic, pe teme majore (furie, umilință etc.), formând conglomerate de experiențe condensate, denumite generic sisteme Coex. Menționăm că o asemenea formațiune are în structura sa o experiență miez, care se comportă ca un magnet ce atrage în viitor trăirile similare. Altfel spus, tema centrală tinde să se reediteze, ca urmare, o traumă achiziționată
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în ce forme se concretizează aceasta), adică sunt misofili (Stekel, 1995), instalarea corectă a controlului sfincterian este pentru părinți un trofeu prețios pe drumul contorsionat al civilizării copilului. Practicile masturbatorii (onaniste) sunt destul de răspândite, în intervalul dintre 3-5/6 ani, denumit stadiu falic în vocabularul lui Freud (1991, 1994a), chiar dacă are unele premise firave în etapa anterioară, ceea ce a determinat o pe F. Dolto (1993) să opereze distincția dintre masturbația primară și cea secundară. în respectivul areal problematic, ne interesează aceasta
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mare criză pe care trebuie să o înfrunte oamenii”. Iată pentru ce pregătirea deliberată și explicită a omului pentru moarte, adică dobândirea acelei „ars moriendi”, devine prima dintre urgențele vieții. De altfel, până la confruntarea frontală cu moartea, adică în etapa denumită plastic de către P. Landsberg (1992), a „prezenței absente”, ea ne bruiază permanent prin șiragul de deteriorări ale trupului, prin despărțiri, deziluzii, suferințe și, mai ales, prin pierderea unor persoane dragi. Rezultă că fenomenul morții este unul procesual, atât în perioada
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
căutarea de informații utile; consultarea specialiștilor în domeniu; elaborarea unui plan de acțiune; stabilirea priorităților; organizarea timpului; sprijinirea unei atitudini combative față de situația dată; găsirea unui sens al situației date, printr-o reîncadrare cognitivă etc. 2. strategii axate pe emoții, denumite și coping pasiv sau evitant. Este vorba despre strategii de coping prin care individul reușește să-și controleze tensiunile emoționale create de situația problematică. Ele țintesc controlul trăirilor emoționale în raport cu factorii de stres. Dintre tehnicile de coping axate pe aspectele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
autori foarte cunoscuți din Republica Moldova 35 îl susțin pe acela de activitate științifică și temeinic motivată, constând în cuprinderea tuturor sau aproape a tuturor normelor juridice dintr-o ramură de drept, prin prelucrarea și alcătuirea unui singur act normativ nou, denumit cod. Cea de-a doua orientare în definirea codificării constă în detașarea de definițiile clasice care au în vedere numai integrarea într-un act normativ de amploare a reglementarilor dintr-o ramură a dreptului, adăugându-le și pe cele dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
precis de relații sociale. Același autor insista asupra faptului, că în sensul propriu al termenului, codificarea exprimă gradul superior de integrare, în care prevederile unor legi preexistente, cu strânsă legătură între ele, sunt topite într-un ansamblu nou și omogen, denumit cod. Totodată, manifesta rezerve față de afirmația că un cod epuizează o ramură de drept, fiind probabil mai exact să se afirme că un cod intenționează să epuizeze o ramură de drept, dat fiind că, deoarece codurile sunt de aplicare îndelungată
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pescarilor a fost înscrisă pe ordinea de zi a Conferinței din 2007, finalizându-se prin adoptarea unei convenții și a unei recomandări. Acest rezultat pozitiv a fost posibil și ca urmare a faptului că, în 2006, într-o sesiune specială (denumită, în mod tradițional, maritimă)2 s-a reușit adoptarea Convenției nr. 186/2006 asupra muncii maritime (și a unei recomandări complementare), o convenție globală regrupând, practic, cvasitotalitatea convențiilor și recomandărilor în materie ale OIM (peste 60 de instrumente), având ca
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
probleme 13. Această sintagmă de "întreprindere durabilă" se dorește a sintetiza integrarea, într-un statut unitar, a trei direcții de dezvoltare a întreprinderilor: creștere economică, progres social și respectarea mediului înconjurător (respectiv de creare a unor locuri de muncă nepoluante denumite generic "verzi"). În esență, raportul a propus ca dezbaterea din cadrul Conferinței OIM să identifice și să evalueze amploarea modificărilor potențiale pe care le vor genera noile tehnologii, prin reducerea emisiilor poluante, fără a afecta însă locurile de muncă și nici
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cărei spirit a dominat inițiativele comunitare ulterioare și s-a materializat în Declarația privind viitorul Europei, anexată Tratatului de la Nisa (2000). La 28 februarie 2002, au început la Bruxelles, într-un entuziasm oficial general, lucrările Convenției privind viitorul Uniunii Europene (denumită și "Convenția Constituțională" sau "Adunarea Înțelepților") pentru redactarea Tratatului de instituire a unei Constituții pentru Europa 1. După doi ani de eforturi susținute, Tratatul a fost definitivat, iar la 29 octombrie 2004 liderii celor 25 de state membre ale Uniunii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în momentul respingerii lui la referendum-urile din Franța (29 mai 2005) și Olanda (1 iunie 2005)2. A urmat o "perioadă de reflecție", care a durat, practic, până la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles din 21-23 iunie 2007. Această pauză, denumită metaforic "de reflecție", ascunde, de fapt, un eșec, chiar dacă nu a fost calificat ca atare la nivelul instituțiilor Uniunii Europene. Vorbind despre entuziasmul general în care a început și s-a desfășurat procesul de redactare a Tratatului constituțional, trebuie spus
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
putea vota împotrivă, procesul de ratificare a fost însă oprit. După aproape doi ani, proiectul a fost reluat, însă pe calea tradițională, adică prin modificarea tratatelor existente (Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul de instituire a Comunității Europene). Cum noul tratat, denumit inițial Tratatul de reformă și în cele din urmă Tratatul de la Lisabona, preia aproape în întregime dispozițiile din Tratatul constituțional, soluția aleasă ridică, totuși, întrebarea de ce au fost necesare atâtea eforturi? Numai ca să se elimine cuvintele "constituție" și "constituțional" sau
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
că respectiva comunitate națională este recunoscută de către comunitatea internațională, ca parte/membru al acesteia. Alți termeni cu relevanță pentru tema cercetată sunt "național", "naționalitate" și "naționalism". Primul este definit ca o persoană care aparține unui stat printr-o legătură permanentă denumită naționalitate și, într-o altă accepțiune, "național" definește ceea ce aparține unei națiuni, caracterul specific acesteia. În alte situații, termenul "național" arată legătura cu un grup de oameni, având caractere comune, determinate de originea etnică, religie, tradiții, aspirații 41. Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în acest mod, s-a permis mai rapid accesul pe piața muncii a persoanelor "excluse" iar pentru cei "incluși" s-au instituit mai multe opțiuni pentru a asigura concilierea vieții profesionale cu cea familială. 2.5. Contracte atipice de muncă (denumite, uneori, și temporare) sunt acele contracte, altele decât cele bazate pe contractul individual de muncă pe durată nedeterminată, cu timp de lucru integral. Se încadrează în această sintagmă contractele pe durată determinată, contractele cu timp parțial, contractele de muncă prin
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
vedea, pe larg, A. Popescu, Dreptul internațional al muncii, Ed. C. H. Beck, București, 2006, p. 243-244. 2 O dată la patru ani, se desfășoară într-un an două sesiuni ale Conferinței internaționale a muncii: una, obișnuită, în luna iunie; cealaltă, denumită maritimă, fie primăvara, fie toamna și are înscrise pe ordinea de zi teme ce țin exclusiv de sectorul respectiv. 3 A. Popescu, ibidem, p. 239. 4 Recomandarea nr. 199/2007 face, de altfel, trimiteri la o serie de documente comune
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Europa", Institutul European din România, Buc., 2004, p. 3-17. 5 Este vorba potrivit concluziilor Consiliului European de la Bruxelles din 21-22 iunie 2007 de abandonarea conceptului constituțional care constă în abrogarea tuturor tratatelor actuale și înlocuirea lor printr-un singur document denumit "Constituție". În bună măsură, în viitorul Tratat modificator, care menține tratatele actuale, se va regăsi o parte substanțială din textele Tratatului instituind o Constituție pentru Europa. Cf. Conclusions de la Présidence. Conseil Européen de Bruxelles, 21-22 juin 2007, Anexa I, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
2007, p. 3. 34 În limbajul Tratatului de reformă, procedura codeciziei, care se aplică în momentul de față în cea mai mare parte a politicilor U.E., este denumită "procedura legislativă ordinară", în timp ce procedura care reclamă numai consultarea Parlamentului European este denumită "procedura legislativă specială". 35 Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, Articolul 7, aliniatul 3. 36 Alocuțiunea domnului José Manuel Durăo Barroso, președintele Comisiei Europene, loc. cit., p. 3 37 Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității, Articolul 8. 38
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
2 Pentru dezvoltări, a se vedea, A. Popescu op. cit., p. 261 3 Metoda deschisă de coordonare (M.O.C.) a fost instituită în cadrul Strategiei europene de utilizare a forței de muncă, lansată în 1997, prin decizia Consiliului European de la Luxembourg denumită uzual "Procesul de la Luxembourg". Adoptarea acestei strategii este urmarea adoptării Tratatului de la Amsterdam care a inclus în chiar corpul Tratatului asupra Comunității Europene un nou titlu VIII intitulat " Forța de muncă", în baza acestuia coordonarea politicilor respective (privind forța de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
alte domenii confruntate cu probleme similare și care presupuneau coordonarea între statele membre în domenii, cum sunt protecția socială, incluziunea socială, educația, tineretul și formarea profesională. În aceste domenii, de la caz la caz, M.O.C. a condus la măsuri denumite "soft law" care sunt mai mult sau mai puțin constrângătoare, dar care nu pot deveni directive, regulamente sau decizii. 4 European Commision The Evolution of Labour Law (1992-2003), vol. I (General Raport), Bruxelles, 2005 5 Commission Européene Livre vert Moderniser
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cel mai bine atât angajații, cât și societatea. Etică afacerilor a evoluat de la atacul continuu asupra capitalismului și c]ut]rii profitului la examinarea mai productiv] și mai constructiv] a regulilor de bâz] și a practicii afacerilor. Dar vechea paradigm] - denumit] de Richard DeGeorge „mitul afacerilor amorale” - persist] nu numai printre cei suspicioși sau printre filosofii de formație socialist], dar chiar și printre oamenii de afaceri. Astfel, prima sarcin] a eticii afacerilor este eliminarea unor mituri și metafore negative care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care scopurile sunt drepte, iar mijloacele sunt supuse unor limit]ri. Teoria r]zboiului drept, care ofer] fundamentul celor mai multe dezbateri legate de etică r]zboiului, are dou] componente: o teorie a scopurilor și o teorie a mijloacelor. Prima dintre acestea, denumit] și teoria jus ad bellum, definește condițiile în care se poate recurge la r]zboi. A doua teorie, jus în bello, stabilește limitele comportamentului acceptat în r]zboi. Ambele teorii sunt prea complexe pentru a fi detaliate aici. Vom analiza
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morale sunt aspecte care pot fi adev]rate și cunoscute, iar a doua este aceea c] ele sunt cunoscute într-un mod special și nefamiliar, probabil printr-o capacitate deosebit] numit] intuiție moral]. Aceste lucruri sunt discutabile. Mulți gânditori (adesea denumiți noncognitiviști) susțin c] atitudinile morale nu sunt adev]rate sau false, din moment ce nimic nu le poate face corecte sau greșite. O atitudine moral] este o expresie a poziției morale a individului și, astfel, poate fi sau nu sincer] în ea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate mai mult ca oricând, sunt percepute la hiperlativ. Se vorbește în consecință de o "societate a riscului" vezi Beck (1986) -, asociată ideii de raționalitate, sau de "colapsul" moralei și scăderea credinței, ce semnifică pentru Bădescu (1997) scăderea puterii sufletești, denumită "descreștere spirituală", ori "real împuținat" (Eminescu) sau "real care scade" (Stăniloae și Noica) vezi Bădescu, 1997:26-8. Asociat apare ideea că modernitatea și postmodernitatea sunt captive senzualismului și pozitivismului, sunt perioade de ratare a omului ca unitate interioară. Denumită de
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
umbrela esențialistă putem cuprinde mai multe teorii ale identității despre care se poate spune că își au originea în principal în ideile de suprastructură și geneză afectivă ale lui Durkheim, Cooley și Tönnies. Ne-am oprit în special asupra celor denumite primordialiste sau perenialiste vezi de exemplu Ozkirimli (2000), Dungaciu (2004). 3.3.1. Identitatea ca existență primordială, perenă Cu toate că de-a lungul timpului a fost criticată 21 și considerată depășită, concepția identității ca un construct primordial, nederivat, esențial, încă mai
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
dimensiuni este numit de Blaga noologie abisală 27: "Noologia abisală se referă la structurile spiritului inconștient (noos, nous)" (1969:13). Teoria noologică nu neglijează însă conștientul, el făcând parte alături de inconștient dintr-o "zonă" sau dintr-un orizont mai larg, denumită spirit, dar se adresează preponderent celui din urmă28. Inconștientul este ca un cosmos 29, este o realitate psihică și spirituală 30 cu elemente, categorii, structuri și dinamică proprii, ce are propria viață: "Inconștientul și conștiința sunt a se considera analogic
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
iarăși... ce fac? Pentru ce-am venit aici? Inefabilul inventar al acestei dimineți: 1. crucea de pe Caraiman 2. Peleșul 3. Vila lui Enescu, "Luminiș"... 28 septembrie Curată nebunie peste Ocean: toată lumea urmărește cu sufletul la gură o emisiune t.v., denumită, cam sumbru orwellian, Big Brother-ul televizat, însă neavînd nici în clin nici în mînecă cu lumea spectrală a "marelui frate" roșu din celebrul roman. Deși, extrapolînd, să spunem că mai toate găselnițele mediatice din lumea contemporană fac enorme concesii gustului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]