17,651 matches
-
care ar putea ajunge până la 5-6 cm lungime.Ursii Panda trăiesc până la 25-30 de ani. Ursii Panda consumă exclusiv frunze și lăstari de bambus.Bambusul este o plantă dulce cu creștere înaltă, pe care ursul Panda o mărunțește cu usurinta. Dinții ursului Panda, ce inițial erau propice smulgerii și mărunțirii cărnii, au evoluat ulterior aplatizându-se, devenind specializați în măcinat pentru a aduce hrana la o consistență de pastă. La ora actuală mai trăiesc circa 1.600 exemplare în sălbăticie, iar
Panda mare () [Corola-website/Science/303004_a_304333]
-
deglutiție, fonație și fizionomie. Elementele constitutive ale aparatului dento-maxilar (A.D.M.) sunt : oasele maxilare; articulațiile temporo-mandibulare (A.T.M): stângă și dreaptă; musculatura aparatului dento-maxilar, din care fac parte mușchii mobilizatori ai mandibulei, mușchii oro-faciali (mușchii mimicii) și musculatura limbii; dinții; glandele salivare, care se clasifică în glande majore și glande salivare minore; mucoasa cavității bucale, mucoasa bucală. Oasele maxilare sunt reprezentate de maxilar, amplasat superior, și de mandibula, situată inferior. Maxilarul (maxilla) este un os fix, situat în centrul masivului
Aparatul dento-maxilar () [Corola-website/Science/303044_a_304373]
-
și patru apofize: apofiza frontală, apofiza zigomatică, apofiza alveolară și apofiza palatinală. Fiecare dintre aceste apofize are articulație fixă cu osul său omonim, excepție facând apofiza alveolară care nu este sudată la vreun alt os și în care sunt implantați dinții. Mandibula sau maxilarul inferior este un os nepereche, amplasat pe linia mediană și este singurul os mobil al viscerocraniului. I se descriu un corp ( corpul mandibulei), amplasat orizontal si câte un ram vertical sau ascendent ( ram mandibular), stâng și drept
Aparatul dento-maxilar () [Corola-website/Science/303044_a_304373]
-
neutrală e plasată și se găsește în arcada dentară, limba nu suportă micșorări ale spațiului vital. La omul adult, ei sunt în mod normal în număr de 32, câte 16 pe fiecare arcadă (superior, pe maxilar și inferior, pe mandibulă). Dinți pe arcade:2 incisivi centrali,2 incisivi laterali, 2 canini, 4 premolari și 6 molari. Iulia Chira, Morfopatologia funcțională a aparatului dento-maxilar, Ed. Didactică și Padagogică, București, 1981
Aparatul dento-maxilar () [Corola-website/Science/303044_a_304373]
-
specialiști, surprinde un adevărat album genealogic al familiei ctitorului (Paul Cernovodeanu „-Olt - un monument "genealogic" vitregit” în „Arhiva genealogică”, nr. 3-4, 1994, p. 43-60). Pe exterior, lăcașul de cult, era înconjurat de un brâu de cărămizi așezate în formă de dinți. Portalul intrării se remarcă printr-un ancadrament ornat cu o superbă decorație litică ce imită sculptura în lemn. Interesant este că pridvorul, astăzi dispărut în întregime, pare a fi contemporan cu biserica fapt neobișnuit pentru arhitectura acelei perioade. Păstrat fragmentar
Mănăstirea Plăviceni () [Corola-website/Science/303075_a_304404]
-
deja ține de epoca fierului în alte regiuni. În Marea Britanie, Epoca Bronzului este considerată a fi perioada începând aproximativ cu 2100 î.Hr. și până în 700 î.Hr. Prin imigrație, noi popoare au venit în insule de pe continent, cercetarea izotopilor de pe smalțul dinților scheletelor descoperite în mormintele de la începutul Epocii Bronzului din apropiere de Stonehenge indicând că măcar o parte din imigranți proveneau din Elveția de astăzi. Popoarele Beaker aveau un comportament diferit față de populațiile neolitce care le-au precedat, schimbările culturale fiind
Epoca Bronzului () [Corola-website/Science/303224_a_304553]
-
cel mai mare interes pentru pisici. Pisicile stresate sau bolnave pot zgâria sau mușca oamenii, comportament care poate apărea când pisica nu are chef de alintări și mângâieri, mai ales pe burtă. Mâna nu trebuie retrasă brusc din ghearele sau dinții pisicii, provocându-se astfel rănile mai grave. Pisica nu trebuie scuturată, lovită sau pălmuită, deoarece ea nu va înțelege de ce este bătută, ci doar că oamenii pe care îi iubește o lovesc din motive necunoscute. Scheletul pisicii este format din
Pisică de casă () [Corola-website/Science/302188_a_303517]
-
ea nu va înțelege de ce este bătută, ci doar că oamenii pe care îi iubește o lovesc din motive necunoscute. Scheletul pisicii este format din 250 de oase. La nivelul capului, dentiția cuprinde incisivii, caninii, premolarii de carne, dar nici un dinte „plat” (ca molarii) pentru a strivi hrana: aceștia nu sunt necesari pentru că pisica își „sfâșie” hrana cu ajutorul mușchilor puternici ai fălcilor, apoi și-o înghite fără a o mesteca. Vertebrele gâtului sunt scurte, iar coloana vertebrală foarte flexibilă. Vertebrele cozii
Pisică de casă () [Corola-website/Science/302188_a_303517]
-
Pasta de dinți este o pastă (sau un gel) folosită pentru a curăța și îmbunătăți sănătatea și aspectul estetic al dinților. Se aplică cu periuța de dinți. Folosirea pastei de dinți este un semn al unei bune igiene bucale, ajutând la îndepărtarea plăcii
Pastă de dinți () [Corola-website/Science/302260_a_303589]
-
Pasta de dinți este o pastă (sau un gel) folosită pentru a curăța și îmbunătăți sănătatea și aspectul estetic al dinților. Se aplică cu periuța de dinți. Folosirea pastei de dinți este un semn al unei bune igiene bucale, ajutând la îndepărtarea plăcii dentare și a resturilor de mâncare dintre dinți și prevenind afecțiuni ale dinților și gingiilor. Prima referință la
Pastă de dinți () [Corola-website/Science/302260_a_303589]
-
Pasta de dinți este o pastă (sau un gel) folosită pentru a curăța și îmbunătăți sănătatea și aspectul estetic al dinților. Se aplică cu periuța de dinți. Folosirea pastei de dinți este un semn al unei bune igiene bucale, ajutând la îndepărtarea plăcii dentare și a resturilor de mâncare dintre dinți și prevenind afecțiuni ale dinților și gingiilor. Prima referință la pasta de dinți vine din Egipt
Pastă de dinți () [Corola-website/Science/302260_a_303589]
-
Pasta de dinți este o pastă (sau un gel) folosită pentru a curăța și îmbunătăți sănătatea și aspectul estetic al dinților. Se aplică cu periuța de dinți. Folosirea pastei de dinți este un semn al unei bune igiene bucale, ajutând la îndepărtarea plăcii dentare și a resturilor de mâncare dintre dinți și prevenind afecțiuni ale dinților și gingiilor. Prima referință la pasta de dinți vine din Egipt unde un manuscris din
Pastă de dinți () [Corola-website/Science/302260_a_303589]
-
pentru a curăța și îmbunătăți sănătatea și aspectul estetic al dinților. Se aplică cu periuța de dinți. Folosirea pastei de dinți este un semn al unei bune igiene bucale, ajutând la îndepărtarea plăcii dentare și a resturilor de mâncare dintre dinți și prevenind afecțiuni ale dinților și gingiilor. Prima referință la pasta de dinți vine din Egipt unde un manuscris din secolul patru AD recomanda o amestecătură de sare, piper, frunze de mentă, și flori de iris. În Roma antică se
Pastă de dinți () [Corola-website/Science/302260_a_303589]
-
sănătatea și aspectul estetic al dinților. Se aplică cu periuța de dinți. Folosirea pastei de dinți este un semn al unei bune igiene bucale, ajutând la îndepărtarea plăcii dentare și a resturilor de mâncare dintre dinți și prevenind afecțiuni ale dinților și gingiilor. Prima referință la pasta de dinți vine din Egipt unde un manuscris din secolul patru AD recomanda o amestecătură de sare, piper, frunze de mentă, și flori de iris. În Roma antică se considera că urina umană este
Pastă de dinți () [Corola-website/Science/302260_a_303589]
-
cu periuța de dinți. Folosirea pastei de dinți este un semn al unei bune igiene bucale, ajutând la îndepărtarea plăcii dentare și a resturilor de mâncare dintre dinți și prevenind afecțiuni ale dinților și gingiilor. Prima referință la pasta de dinți vine din Egipt unde un manuscris din secolul patru AD recomanda o amestecătură de sare, piper, frunze de mentă, și flori de iris. În Roma antică se considera că urina umană este un agent de curățare a dinților foarte bun
Pastă de dinți () [Corola-website/Science/302260_a_303589]
-
pasta de dinți vine din Egipt unde un manuscris din secolul patru AD recomanda o amestecătură de sare, piper, frunze de mentă, și flori de iris. În Roma antică se considera că urina umană este un agent de curățare a dinților foarte bun. Totuși, pasta de dinți și pudra pentru dinți nu au fost folosite prea mult până în secolul al XIX-lea în Marea Britanie. Pe la începutul anilor 1800 periuța de dinți se folosea numai cu apă, dar la scurt timp "pudrele
Pastă de dinți () [Corola-website/Science/302260_a_303589]
-
unde un manuscris din secolul patru AD recomanda o amestecătură de sare, piper, frunze de mentă, și flori de iris. În Roma antică se considera că urina umană este un agent de curățare a dinților foarte bun. Totuși, pasta de dinți și pudra pentru dinți nu au fost folosite prea mult până în secolul al XIX-lea în Marea Britanie. Pe la începutul anilor 1800 periuța de dinți se folosea numai cu apă, dar la scurt timp "pudrele" pentru dinți au devenit populare. Multe
Pastă de dinți () [Corola-website/Science/302260_a_303589]
-
secolul patru AD recomanda o amestecătură de sare, piper, frunze de mentă, și flori de iris. În Roma antică se considera că urina umană este un agent de curățare a dinților foarte bun. Totuși, pasta de dinți și pudra pentru dinți nu au fost folosite prea mult până în secolul al XIX-lea în Marea Britanie. Pe la începutul anilor 1800 periuța de dinți se folosea numai cu apă, dar la scurt timp "pudrele" pentru dinți au devenit populare. Multe erau făcute în casă
Pastă de dinți () [Corola-website/Science/302260_a_303589]
-
considera că urina umană este un agent de curățare a dinților foarte bun. Totuși, pasta de dinți și pudra pentru dinți nu au fost folosite prea mult până în secolul al XIX-lea în Marea Britanie. Pe la începutul anilor 1800 periuța de dinți se folosea numai cu apă, dar la scurt timp "pudrele" pentru dinți au devenit populare. Multe erau făcute în casă, cu cretă, cărămidă pulverizată și sare. O enciclopedie din anul 1866 recomanda o pudră pentru dinți fabricată din cărbune pulverizat
Pastă de dinți () [Corola-website/Science/302260_a_303589]
-
bun. Totuși, pasta de dinți și pudra pentru dinți nu au fost folosite prea mult până în secolul al XIX-lea în Marea Britanie. Pe la începutul anilor 1800 periuța de dinți se folosea numai cu apă, dar la scurt timp "pudrele" pentru dinți au devenit populare. Multe erau făcute în casă, cu cretă, cărămidă pulverizată și sare. O enciclopedie din anul 1866 recomanda o pudră pentru dinți fabricată din cărbune pulverizat, dar în același timp avertiza că pudrele pentru dinți ce se comercializau
Pastă de dinți () [Corola-website/Science/302260_a_303589]
-
anilor 1800 periuța de dinți se folosea numai cu apă, dar la scurt timp "pudrele" pentru dinți au devenit populare. Multe erau făcute în casă, cu cretă, cărămidă pulverizată și sare. O enciclopedie din anul 1866 recomanda o pudră pentru dinți fabricată din cărbune pulverizat, dar în același timp avertiza că pudrele pentru dinți ce se comercializau făceau mai mult rău decât bine. Până în anul 1900, o pastă de dinți făcută din apă oxigenată și praf de copt (bicarborat de sodiu
Pastă de dinți () [Corola-website/Science/302260_a_303589]
-
timp "pudrele" pentru dinți au devenit populare. Multe erau făcute în casă, cu cretă, cărămidă pulverizată și sare. O enciclopedie din anul 1866 recomanda o pudră pentru dinți fabricată din cărbune pulverizat, dar în același timp avertiza că pudrele pentru dinți ce se comercializau făceau mai mult rău decât bine. Până în anul 1900, o pastă de dinți făcută din apă oxigenată și praf de copt (bicarborat de sodiu) a devenit combinația recomandată. "Pastele" de dinți pre-amestecate au fost prima oară fabricate
Pastă de dinți () [Corola-website/Science/302260_a_303589]
-
și sare. O enciclopedie din anul 1866 recomanda o pudră pentru dinți fabricată din cărbune pulverizat, dar în același timp avertiza că pudrele pentru dinți ce se comercializau făceau mai mult rău decât bine. Până în anul 1900, o pastă de dinți făcută din apă oxigenată și praf de copt (bicarborat de sodiu) a devenit combinația recomandată. "Pastele" de dinți pre-amestecate au fost prima oară fabricate în secolul al XIX-lea dar nu au întrecut în popularitate pudra pentru dinți înaintea primului
Pastă de dinți () [Corola-website/Science/302260_a_303589]
-
același timp avertiza că pudrele pentru dinți ce se comercializau făceau mai mult rău decât bine. Până în anul 1900, o pastă de dinți făcută din apă oxigenată și praf de copt (bicarborat de sodiu) a devenit combinația recomandată. "Pastele" de dinți pre-amestecate au fost prima oară fabricate în secolul al XIX-lea dar nu au întrecut în popularitate pudra pentru dinți înaintea primului război mondial. În anul 1896 în New York, compania Colgate a făcut prima pastă de dinți în tuburi deformabile
Pastă de dinți () [Corola-website/Science/302260_a_303589]
-
pastă de dinți făcută din apă oxigenată și praf de copt (bicarborat de sodiu) a devenit combinația recomandată. "Pastele" de dinți pre-amestecate au fost prima oară fabricate în secolul al XIX-lea dar nu au întrecut în popularitate pudra pentru dinți înaintea primului război mondial. În anul 1896 în New York, compania Colgate a făcut prima pastă de dinți în tuburi deformabile similare cu cele folosite pentru acuarele. Fluoruri au fost adăugate în pasta de dinți în anul 1914 și a fost
Pastă de dinți () [Corola-website/Science/302260_a_303589]