18,838 matches
-
subterană. După geneză se diferențiază avene : de coroziune și eroziune, tectonice și de prăbușire. Au adâncimi foarte mari: Izvorul Taușoarelor (415m), Avenul din Stanul Foncii (325m). g)Văile și râurile carstice După lungimea văilor și stadiul de evoluție se pot distinge următoarele tipuri de văi în carst: oarbe, chei, defilee și canioane. Văile oarbe se termină spre avale, la baza unui abrupt, după care se continuă cu un sistem de galerii polietajate. Deasupra acestora se pot observa trepte antitetice. Cheile sunt
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
peșteri cu apă (râuri, lacuri); mixte (cu și fără apă); receptoare (care dețin sub formă de lacuri, apa primită prin percolație); debitoare (care evacuează apa primită); receptoare-debitoare (care primesc și cedează apa). După poziția gurii peșterii față de restul cavitații se disting peșteri: descendente, ascendente și orizontale. După temperatura aerului din ele, pot fi întâlnite peșteri: calde (cele ascendente) și reci (cele descendente). După căile de comunicație cu exteriorul există peșteri: cu o gură, cu două guri (cu dublă aerație) și cu
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
cele ascendente) și reci (cele descendente). După căile de comunicație cu exteriorul există peșteri: cu o gură, cu două guri (cu dublă aerație) și cu mai multe guri (poliaerate). În cadrul tuturor peșterilor se dezvoltă diferite forme endocarstice. Genetic și evolutiv distingem trei grupe principale: de eroziune și coroziune; de precipitare chimică și acumulare și erozivo-acumulative sau mixte. Formele de eroziune și coroziune rezultă în urma antagonismului permanent dintre rocă și apă, materializat prin sculptarea primeia. Apar astfel galeriile, coridoarele și diverticolele. În cadrul
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
pe fondul cenușiu al calcarelor. Tot pe tavan se formează draperii- formațiuni calcaroase, formate pe linia unor fracturi; pot atinge dimensiuni de ordinul metrilor; micromorfologia sub forma de văluri îi este caracteristică. Formele de perete (parietale) îmbracă aspecte felurite. Se disting: vălurile - scurgeri alcătuite din calciu alb, pur sau calcit și argila iluvială roșcată sau din aragonit. Ele se unesc cu formele conice ce cresc pe podea (stalagmitele), generând coloane văl. Partea periferică a vălurilor poate prezenta mici cupe (cu cristale
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
palete de 12 sau 14 culori, cuprinzând portocaliu (oranj), ocru (umbră), brun (umbră arsă), verde ca frunza (verde veronese), violet etc. Un "laviu" este o zonă în care culoarea diluată este aplicată uniform, într-o manieră în care nu se disting tușele individuale de pensulă. Exemplul tipic este pictarea cerului. Tehnica obișnuită este de a ține planșeta puțin înclinată și a aplica culoarea pe ud cu o mișcare largă și șerpuită, începând cu partea de sus. Mișcarea apei va ajuta la
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
fi o planșetă de lemn, și fixată împrejur cu bandă adezivă. În caz de zvântare ea poate fi umezită din nou fără pericol de a se ondula. Hârtia umedă trece prin mai multe stadii de uscare, școala franceză de acuarelă distingând cinci: "oglindă" (), în care pelicula de apă este vizibilă, "strălucitoare" (), in care deși apa este absorbită, hârtia încă strălucește, "semimat" (), de trecere, în care aspectul începe să devină mat, "mat proaspăt" (), în care se văd urmele de apă și "mat
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
sincronă treptelor de relief desfășurate pe diferențe de altitudine. O serie de factori locali (petrografici, edafici, antropici), cât și condițiile climatice specifice bazinului , conduc spre diversificarea învelișului vegetal prin apariția de asociații vegetale și formațiuni cu caracter intrazonal. În funcție de acestea distingem: vegetația etajului nemoral, zona pădurilor montane de fag și a pajiștilor montane secundare, păduri colinare de fag și carpen, cât și pajiștile colinare secundare, zona pădurilor de stejar pedunculat în amestec cu carpen, păduri de gorun cu cerete, păduri de
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
Vâșcau și Nucet, ea nefiind un important punct polarizator din punct de vedere economic. În lipsa unui plan de amenajare comunal sau a unor studii de specialitate aprofundate, posibilitatea de a determina exact caracteristicile economice este mai mică, totuși se pot distinge câteva caracteristici generale ce vor fi evidențiate în continuare. Existența exploatării Vascau-Cîmp-Colesti-Moti înscrisă în axul economic Crisul Negru ce exploatează roci utile (calcar cristalin), precum și a orașului Stei de factură industrială, a creat numeroase locuri de muncă în diverse domenii
Lunca, Bihor () [Corola-website/Science/300857_a_302186]
-
la circa 2 km sud de centrul satului, a avut, fără îndoială, o importanță majoră în viața locuitorilor prin resursele pe care le oferea. Astăzi, la vest de Canalul Colector Criș, această vale este seacă, dar vechiul ei traseu se distinge în topografia locului, iar la marginea Pădurii Rădvani se alimentează cu apă din canalele de drenaj și din stratul freatic și sub numele de râul Coharna, curge spre vest traversând frontiera de stat. Celălalt este pârâul de la marginea de nord
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
marne și argile străpunse de sâmburi de sare”. Fiind un relief deluros, solurile specifice sunt cele brune în zona deluroasă și aluvionare în lunca, prielnice creșterii animalelor și plantațiilor de pomi și viță de vie. Dintre localitățile Văii Ilișua se distinge satul Căianu Mic, așezat pe malul drept al văii, pe patru terase, fiind cel mai reprezentativ din acest “coridor” de 33 km. Căianu Mic este despărțit de Căianu Mare prin Valea Ilișua, dar privite de pe culmile dealurilor apar ca o
Căianu Mic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300868_a_302197]
-
epoca modernă, au interacționat cu activități antropice agresive asupra vegetației lemnoase. Multe din alunecările de teren mai vechi au fost reactivate de precipitațiile abundente din anii 1970, 1980, 2006 când s-au înregistrat mai multe inundați locale. La Târlișua se disting alunecări în brazde lenticulare, alunecări în movile, monticule sau glimee, alunecări în trepte și alunecări conplexe. În aceași zona s-a observat că în urma procesului de umectare profundă, au fost afectate straturile de rocă, gresie și marne, producându-se desprinderea
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
vreme, au avut cuvinte de înaltă apreciere la adresa corului din Leșu și al dirijorului ei. Din multitudinea acestor aprecieri vom cita în continuare numai una, aceea a compozitorului și muzicologului George Deriețeanu, care scria: „Această puternică formație corală s-a distins prin voci, siguranță în execuție și o interpretare realistă. Repertoriul era compus din minunatele cântece ale pădurenilor din Leșu-llvei, prezentate în prelucrarea atentă și inspirată a compozitorului clujean Tudor Jarda, dirijorul lor. Un element nou, prețios și orginal, a constat
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
planul gândirii elevate, este de remarcat o "proliferare" deosebită a utilizării și înțelesurilor atribuite noțiunii și sferei sale aferente, atât în numeroasele domenii specializate cât și în zona "limbajului de zi cu zi". În legătură cu diversele modalități de exprimare, prin cuvânt distingem o varietate de sintagme curente, ca de exemplu: stil literar, poetic, academic, jurnalistic, științific, oral, colocvial, argotic. Termenul este în mod firesc predispus conectării cu un mare număr de determinative, atât în ce privește uzul său în limbajul comun, cât și în
Stilistică muzicală () [Corola-website/Science/300949_a_302278]
-
zonă de câmpie se întinde pe o distanță apreciabilă în jurul Carpaților de curbură. O parte a acestei câmpii o constituie și câmpia piemontană Săcele în care se încadrează sub aspect geomorfologic și relieful satului Tărlungeni. În relieful satului Tărlungeni se disting două aspecte: în partea sudică este o zonă de contact dintre câmpia piemontană și masa orogenică. Satul este așezat tocmai în această arie geografică de legătură, delimitată în mod evident de râul Tărlung. Această zonă de contact dintre câmpie și
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
dispune de resurse naturale care în momentul de față nu sunt suficient exploatate, și anume: apele minerale carbogazoase și sărate, argilă pentru cărămidă și țiglă, nisip și pietriș din albia celor două pârâuri necesare în construcție. În cadrul satului Tărlungeni se disting trei perioade diferite: prima perioadă către anii 1950-1960, o a doua între 1960-1990 și o a treia după 1990: Producția este diversificată, de la ouă, păsări și produse agricole, până la apă minerală, pâine și produse de panificație, spirt, cuie, fierăstraie și
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
peisajele montane ale Meseșului, de pitorescul văilor Cizer, Valea Boului și a afluenților lor, de armonia vegetației și a reliefulului și nu în ultimul rând de prezența unei faune de exceptie. Fondul construit mai păstrează elemente vechi, în care se distinge o casă de lemn din secolul 18, monument de arhitectură. Folclorul și obiceiurile strămoșești ale românilor de pe aceste meleaguri fac din Cizer un areal de convergență turistică de necontestat. Trecutul îndepărtat al satului Cizer este documentat de câțiva istorici sălăjeni
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
facto în administrația Regatului Ungar. În evul mediu, satele de la poalele Rezului și Meseșului au fost cuprinse în domeniul cetății Valcău, iar stăpânul cetății a fost și proprietarul întregului ținut. Dintre familiile stăpânitoare ale cetății și ale domeniului aparținător se distinge de timpuriu o ramură a familiei Bánffi, cu rezidența în localitatea Nușfalău. În contrast cu aceste linii generale din istoria regională, în Cizer apare devreme un conflict local de interese între stăpânul cetății, de o parte, și o familie nobilă cu origini
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
19. Din evul mediu până în 1867 satul Cizer a aparținut administrativ de Comitatul Crasna. În comitatul Crasna, ca și în întreaga Transilvanie, administrația Regatului Ungar s-a suprapus unei structuri sociale românești mai vechi. Urmele acesteia în Cizer se pot distinge în menționarea voievodului Petru din Cizer la 1449 și a voievodului Grigore Baboș care conducea în 1594 peste crainicii satelor Cizer, Boian, Ponița, Hurez, Stârci, Ratin și Wayfalua (Pria). Începând cu secolul 17 avem primele date despre locuitorii satului. Astfel
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
la femei, bărbații puteau purta tieptar sau buică iar iarna sumane și cioareci de lână. În vreme caldă se umbla desculț. Iarna sau la ocazii se foloseau opincile sau cizmele, roșii pentru femei și negre la bărbați. Dintre accesorii se disting șiragurile de mărgele și muruna la femei și chimirul și straița (traista) la bărbați. Muruna era la mijlocul secolului trecut purtată îndeosebi de fetele dansatoare din sat și din neam mare. ""Te făceai de rușine dacă purtai murună și nu te
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
familii. Din evul mediu până în 1867 satul Pria a aparținut administrativ de Comitatul Crasna. În comitatul Crasna, ca și în întreaga Transilvanie, administrația Regatului Ungar s-a suprapus unei structuri sociale românești mai vechi. Urmele acesteia în Pria se pot distinge în menționarea voievodului Grigore Baboș care conducea în 1594 peste crainicii satelor Cizer, Boian, Ponița, Hurez, Stârci, Ratin și Wayfalua. Acesta din urmă, fiind menționat doar sub forma de sat al voevodului, ar putea fi identificat cu satul Pria, singurul
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
dat culmi paralele cu direcția apelor, adică nord-sud, ape care despart și culmile. Exemplu: pârâul Pesceana, despărțea culmea Padina de culmea Teiul, iar pârâul Aninoasa, desparte culmea Aninoasa de culmea Verdea. Din punct de vedere geografic, pe teritoriul comunei se disting mai multe unități și anume: dealuri mijlocii cu altitudini până la 350 m, valea pârâului Pesceana, valea îngustă a pârâului Nemoiu și valea pârâului Aninoasa. Hidrografic, apa cea mai importantă care trece prin localitate este pârâul Pesceana care își are originea
Comuna Amărăști, Vâlcea () [Corola-website/Science/301973_a_303302]
-
comuna Spineni. În raport cu liniile de analiză geometrică ale globului pământesc, comuna Făgețelu este așezată la circa 30 km sud de paralela 45° latitudine nordică și cam la aceeași distanță între meridianele de 24° și 25° longitudine estică. Comuna Făgețelu se distinge de celelalte localități din județ nu numai prin întindere și aproximativa simetrie față de albia râului Vedea, ci și prin predominarea altitudinii generale de peste 180 m (în rare excepții depășind cu puțin 200 - 230 m), simplitatea structurii geologice și zonalitatea altitudinală
Comuna Făgețelu, Olt () [Corola-website/Science/301976_a_303305]
-
pictura, terminată la 30 septembrie 1694, au fost "Constantin Ioan, Andrei, Stan, Neagoe și Ichim". Ei imortalizează în pronaosul bisericii mari chipurile celor două familii, familia Brâncoveanu și familia Cantacuzino. Lăcașul este o remarcabilă realizare a "artei brâncovenești", care se distinge prin originalitate, măiestria liniilor și culorilor. Iată ce spunea despre execuția măiastră a pridvorului sfântului lăcaș marele istoric al neamului, Nicolae Iorga: "„Frumos pridvor pe stâlpi lucrați cu o mare bogăție de podoabe... cu un rând de stâlpi tot așa
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
Nicolae și Ianache. Edificiul a fost construit în 1698 și pictat în 1700 de ierodiaconul Iosif și de Ion. Picturile schitului au fost executate de Ianache, Istrate și Hranite. "Constantin Brâncoveanu", ca om de o aleasă cultură a epocii sale, distingându-se prin inteligență și mult echilibru politic, reușește să înființeze tipografii și să tipărească numeroase cărți. Din acest motiv "mănăstirea Hurezi" devine un puternic "centru cultural" al Țării Românești. Aici a înființat domnitorul vestita "bibliotecă", rămasă peste veacuri sub denumirea
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
participe la înmormântare în uniforma de paradă și cu fanfara și să-l conducă pe ultimul drum. Acest obicei sau aceasta regulă se păstrează și în ziua de azi. Începând din anul 1883 și până în prezent, pompierii care s-au distins în executarea serviciului și au ajuns la o vârstă înaintată, cu aprobarea formației, erau și sunt și în prezent trecuți în rândurile pompierilor veterani, având dreptul să participe la serbări și festivități în ținute de pompieri veterani fiind respectați și
Zăbrani, Arad () [Corola-website/Science/300313_a_301642]