16,853 matches
-
solist al orchestrei de muzică populară «Veselia» (dirijor — Petre Neamțu), totodată fiind și profesor de muzică la școala din Ruseștii Noi, Ialoveni. Între 1979-1986 cântă acompaniat de orchestra Ansamblului Folcloric «Miorița» (dirijor — Vasile Goia). Timp de un an, 1986-1987, fost redactor la Departamentul muzică al Radioteleviziunii de Stat. Între anii 1987 — 1989 a fost solist al orchestrei de muzică populară «Mugurel» a Filarmonicii din Chișinău (dirijor — Ion Dascălu). Din anul 1989 până în 2012a fost solist al orchestrei «Folclor» (dirijor — Petre Neamțu
Mihai Ciobanu () [Corola-website/Science/333053_a_334382]
-
Pena publica frecvent în "Universul Literar". Este de notorietate faptul că Palatul Universul, de pe strada Brezoianu, a fost centrul presei interbelice, "Universul Literar" fiind suplimentul celui mai popular și influent ziar din perioada interbelică, "Ziarul Universul". În 7 martie 1942, redactorul Ștefan Baciu (1918 - 1993) îl numea pe Pena - "Un poet plin, de un talent robust, original și format, care face o figură cu totul aparte în corul celorlalți", „astăzi Ion Pena vine între noi cu o liră cu totul înnoită
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
Populare Mehedinți (1997-2002) iar mai apoi Șef de Secție (Creație Populară) la Centrul Cultural Mehedinți, din aprilie 2002 pana in iunie 2009. În literatură este cunoscut ca și membru al Uniunii Scriitorilor - Filiala Craiova. În etnologie, s-a remarcat ca Redactor-șef al publicației „Răstimp” - revista de cultură și tradiție populară a județului Mehedinți, pe care a înființat-o la 1 ianuarie 1998, cea mai longevivă revistă de cultură din județul Mehedinți, de după Revoluția din Decembrie 1989. Sub conducerea lui , în
Isidor Chicet () [Corola-website/Science/333238_a_334567]
-
studiat desenul tehnic la Școala Pregătitoare pentru Institul Politehnic. În 1842 a fost membru corespondent al Societății Științifice din Cracovia. În anii 1844-1848 a activat didactic la Școala de Arte Frumoase din Varșovia. Cu câteva luni înainte de moarte, a devenit redactor artistic al publicației „Tygodnik Ilustrowany”.
Jan Feliks Piwarski () [Corola-website/Science/333323_a_334652]
-
de doctor în filosofie. După 1989, a predat la Facultatea de Sociologie din București și la alte facultăți, în anul 1999 dobândind titlul de profesor universitar. În prezent, este cercetător științific gradul I la Institutul de Sociologie al Academiei Române și redactor șef al Revistei Române de Sociologie.
Sorin M. Rădulescu () [Corola-website/Science/333319_a_334648]
-
Mare. S-a stins din viață la 23 ianuarie 1939, fiind înmormântat în cimitirul din Cernăuți în 25 ianuarie, cu onoruri militare date de un pluton al Regimentulului 4 pionieri. A lucrat 13 ani, între anii 1923-1936, ca gazetar (și redactor șef) la ziarul "Glasul Bucovinei" ) și "Voluntarul bucovinean". Începând cu anul 1928 a devenit membru al Baroului avocaților din Bucovina. În perioada interbelică a mai fost avocat la Casa de Asigurări Sociale Cernăuți și la sucursala Băncii Naționale din Cernăuți
Vasile Plăvan () [Corola-website/Science/333384_a_334713]
-
tinerețe a jucat fotbal la nivel profesionist la Politehnica Chișinău si FC Rapid Cărpineni, după care și-a încheiat cariera sportivă și a urmat armata sovietică. În 1976-1989 a fost colaborator extern la ziarul “Tineretul Moldovei”. Între 1989-1991 a fost redactor-șef adjunct al ziarului capitalei “Curierul de seară”. În 1991-1993 a fost redactor-șef adjunct al ziarului parlamentului Republicii Moldova “Sfatul Țării”. Între 1991-1993 a fost radioreporter pentru Republica Moldova la Radio “Svoboda” (Liberty) și BBC, iar în anul 1992, în timpul conflictului
Valeriu Reniță () [Corola-website/Science/333407_a_334736]
-
Cărpineni, după care și-a încheiat cariera sportivă și a urmat armata sovietică. În 1976-1989 a fost colaborator extern la ziarul “Tineretul Moldovei”. Între 1989-1991 a fost redactor-șef adjunct al ziarului capitalei “Curierul de seară”. În 1991-1993 a fost redactor-șef adjunct al ziarului parlamentului Republicii Moldova “Sfatul Țării”. Între 1991-1993 a fost radioreporter pentru Republica Moldova la Radio “Svoboda” (Liberty) și BBC, iar în anul 1992, în timpul conflictului de pe Nistru a fost reporter de război pentru Radio Svoboda. În 1992-1999 a
Valeriu Reniță () [Corola-website/Science/333407_a_334736]
-
cultură" și "Poesis". În cadrul rubricii sale, „niște tineri.ro”, pe care a inițiat-o și coordonat-o, între 2003-2007, în Oglindă literară, publică, în premieră, interviuri cu tineri poeți precum Elenă Vlădăreanu , Adrian Urmanov sau Claudiu Komartin . Din 2011, este redactor asociat la revista "Zonă literară", unde a inițiat o rubrică de poezie italiană contemporană. Debutează editorial în 2003, cu un volum despre care scriitorul Ion Zubașcu spunea că introduce tema prenatalității în poezia română. În 2010, un juriu alcătuit din
Daniel D. Marin () [Corola-website/Science/333424_a_334753]
-
al orașului Alba Iulia (1992-2000), publică peste 300 de articole de presă, cele mai multe în ziarul "Unirea" (Alba Iulia), în rubricile „Tableta de Joi” (1990-1991) și caseta cu paradoxuri (1993-1995), ca și în "Ulpia Jurnal" la rubrica „Jurnal de scriitor” (2005-2006). Redactor la revista „Discobolul” din Alba Iulia încă de la apariția ei în 1990; profesor de limba și literatura română mai mulți ani la mai multe licee din Alba Iulia. Pe 30 octombrie 2014, la Alba Iulia a avut loc un moment
Cornel Nistea () [Corola-website/Science/334626_a_335955]
-
(în ; n. 27 noiembrie 1972, Ciobalaccia, raionul Cantemir) este un istoric, politolog și politician moldovean, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XIX-a (2010-2014) din partea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM). Este redactorul-șef și directorul agenției de presă „OMEGA”. Pe 22 noeimbrie 2014 acesta a fost exclus din Partidul Comuniștilor din Republica Moldova „"pentru încălcarea statutului formațiunii"”. La alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 a fost inclus pe poziția a treia în lista
Alexandr Petkov () [Corola-website/Science/334662_a_335991]
-
Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei. În perioada 2006-2009 este director al Centrului de Literatură și Folclor al Institutului de Filologie al AȘM, iar în perioada 2009-2012 - director adjunct al aceluiași institut. Din 2008 până în prezent este redactor-șef al revistei de știință literară "Metaliteratură". Din 2013 deține funcția de secretar științific al Consililui Național de Acreditare și Atestare (CNAA). Coordonator și coautor a mai multe volume de specialitate apărute în România și Rusia. Autoare a mai multe
Aliona Grati () [Corola-website/Science/334681_a_336010]
-
-ul are cei mai multi cititori dintre site-urile independente de jocuri video din Europa (peste 5,7 milioane de utilizatori unici în noiembrie 2011), fiind primul site de acest gen care a trecut prin sistemul independent de verificare ABC Electronic. Dintre redactori au făcut parte jurnaliști ai "PC Gamer", "GamesTM", "Edge" și Rock, Paper, Shotgun, precum Kieron Gillen, Jim Rossignol, John Walker, Simon Parkin, Alec Meer, Richard Leadbetter, Dan Whitehead, and David McCarthy, precum și Rob Fahey de la GamesIndustry.biz. În februarie 2015
Eurogamer () [Corola-website/Science/334721_a_336050]
-
în armata israeliană, servind într-o unitate Nahal (Tineretul agricol combatant). După serviciul militar a trăit circa 35 ani la Tel Aviv. Găsindu-și vocația de povestitor și scriitor, Reuveni, care își ebraizase numele, a lucrat în acelaș timp ca redactor la ziarul „Haaretz”, iar mai târziu la ziarul „Yediot Aharonot”. În anul 2000 și-a înființat o editură, numită „Nimrod”, în care a publicat o parte din scrierile sale și traduceri din literatura și gândirea românească și universală. Pentru o
Yotam Reuveni () [Corola-website/Science/334742_a_336071]
-
(n. 1 aprilie 1957, București) este un jurnalist armean din România. Mihai Stepan Cazazian este membru în comitetul director al Uniunii Armenilor din România, redactor-șef al revistei „Nor Ghiank” (Viața Nouă) și, redactor-șef al revistei Ararat, după ce din 1990 a făcut parte din colectivul redacțional al acesteia. Împreună cu regizorul Cadri Abibula din TVR, Mihai Stepan Cazazian a realizat în anul 2007, ca producător
Mihai Stepan-Cazazian () [Corola-website/Science/334762_a_336091]
-
(n. 1 aprilie 1957, București) este un jurnalist armean din România. Mihai Stepan Cazazian este membru în comitetul director al Uniunii Armenilor din România, redactor-șef al revistei „Nor Ghiank” (Viața Nouă) și, redactor-șef al revistei Ararat, după ce din 1990 a făcut parte din colectivul redacțional al acesteia. Împreună cu regizorul Cadri Abibula din TVR, Mihai Stepan Cazazian a realizat în anul 2007, ca producător, filmul documentar „Strunga” (52 minute) care urmărește odiseea a
Mihai Stepan-Cazazian () [Corola-website/Science/334762_a_336091]
-
a ținut zeci de prelegeri în țară. În 1898 Annie Besant (1847-1933) a vizitat pentru a doua oară Olanda. Aceasta a fost prima oară când cei doi au colaborat. Johan van Manen s-a mutat la Amsterdam și a devenit redactor al publicațiilor editate de Societatea Teosofică. Johan van Manen a avut mereu un mare interes pentru culturile din Himalaya. El a tradus cartea "Reincarnation" a doamnei Besant. În jurnalul "Theosofia" a publicat printre altele traduceri ale operei lui Évariste Huc
Johan van Manen () [Corola-website/Science/334769_a_336098]
-
1902 a fost înființată o Federație a Societăților Teosofice Europene. Primul congres a avut loc la Londra, fiind prezidat de Henry Steel Olcott (1832-1907), nr. 2 în ierarhia mișcării după Annie Besant. La propunerea acestuia, Johan van Manen a devenit redactor al publicațiilor Federației. El a făcut asta până în 1906, întrerupt de o ședere în Indiile de Est Olandeze. În 1906 s-a îmbolnăvit pentru multă vreme. Apoi a devenit secretar privat al lui Charles Webster Leadbeater (1847-1934), ideologul mișcării. Lui
Johan van Manen () [Corola-website/Science/334769_a_336098]
-
revista satirică "Abou Naddara" ("أبو نضارة"), care a devenit curând populară în rândurile publicului instruit și chiar ale celor analfabeți cărora trebuia să li se citească articolele. Din cauza poziției gazetei, judecată liberală și revoluționară, ea a fost curând interzisă, iar redactorul și unicul autor al ei exilat. Între martie - aprilie 1877 au apărut 15 ediții, din care nu au mai rămas exemplare. La 22 iunie 1877 Sanua a fost nevoit iarăși să părăsească Egiptul la bordul vaporului „Freycinet” care a plecat
Yaqub Sanu () [Corola-website/Science/334774_a_336103]
-
scriind: „Trebuie să mărturisesc că acesta e pentru mine romanul meu cel mai drag”. Presa contemporană a publicat doar trei recenzii critice mai extinse ale romanului. Revista "Athenaeum" a publicat la 23 ianuarie 1873 o critică anonimă, scrisă probabil de redactorul-șef Zsolt Beöthy. Criticul literar Adolf Dux a redactat o recenzie în ziarul budapestan de limba germană "Ungarischer Lloyd", ce a fost publicată la 25 ianuarie 1872. Farkas Szőcs a publicat o recenzie critică a romanului în ediția din 6
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
ani, și a publicat pentru prima dată în 1951. În anii 1954-1956 a făcut serviciul militar în armata israeliană, între altele, ca reporter militar. A lucrat ca traducător de piese de teatru pentru Teatrul Ohel din Tel Aviv și ca redactor literar la editurile „Sifriyat Hapoalim” (Editura muncitorilor), „Am ovéd” (Poporul muncitor), și „Even Hoshen”, de asemenea ca redactor de noapte la sediul din Tel Aviv al Agenției de știri United Press International. În paralel cu activitatea literară Pincas a condus
Israel Pincas () [Corola-website/Science/334794_a_336123]
-
israeliană, între altele, ca reporter militar. A lucrat ca traducător de piese de teatru pentru Teatrul Ohel din Tel Aviv și ca redactor literar la editurile „Sifriyat Hapoalim” (Editura muncitorilor), „Am ovéd” (Poporul muncitor), și „Even Hoshen”, de asemenea ca redactor de noapte la sediul din Tel Aviv al Agenției de știri United Press International. În paralel cu activitatea literară Pincas a condus două galerii de artă din Tel Aviv. S-a perfecționat în domeniul artelor la Londra și la Paris
Israel Pincas () [Corola-website/Science/334794_a_336123]
-
literatura română și a călătorit în România, fiind întâmpinat peste tot cu o mare simpatie. După absolvirea facultății, a început să traducă din limbile franceză și română în limba cehă. A lucrat ca redactor-stilizator la Editura Práce (1977-1984), apoi ca redactor la Secția literaturi romanice a Editurii Odeon din Praga (1984-1994), unde a ocupat în perioada 1992-1993 funcția de redactor-șef. A îndeplinit apoi funcția de redactor-șef al Editurii Josef ©imon (1994-1995), a fost traducător liber profesionist (noiembrie 1995 - octombrie
Jiří Našinec () [Corola-website/Science/334865_a_336194]
-
început să traducă din limbile franceză și română în limba cehă. A lucrat ca redactor-stilizator la Editura Práce (1977-1984), apoi ca redactor la Secția literaturi romanice a Editurii Odeon din Praga (1984-1994), unde a ocupat în perioada 1992-1993 funcția de redactor-șef. A îndeplinit apoi funcția de redactor-șef al Editurii Josef ©imon (1994-1995), a fost traducător liber profesionist (noiembrie 1995 - octombrie 2001). Începând din 2001 este lector la Catedra de Studii Romanice a Universității Caroline din Praga. În 2007 a
Jiří Našinec () [Corola-website/Science/334865_a_336194]
-
română în limba cehă. A lucrat ca redactor-stilizator la Editura Práce (1977-1984), apoi ca redactor la Secția literaturi romanice a Editurii Odeon din Praga (1984-1994), unde a ocupat în perioada 1992-1993 funcția de redactor-șef. A îndeplinit apoi funcția de redactor-șef al Editurii Josef ©imon (1994-1995), a fost traducător liber profesionist (noiembrie 1995 - octombrie 2001). Începând din 2001 este lector la Catedra de Studii Romanice a Universității Caroline din Praga. În 2007 a obținut premiul literar Magnesia Litera pentru cea
Jiří Našinec () [Corola-website/Science/334865_a_336194]