16,895 matches
-
care am prezentat situația presei din Italia, Spania și Franța; aici existau astfel de ziare catolice, care nu aveau un profil eminamente religios, ci tratau, doar prin prisma viziunii Bisericii Catolice, și probleme economice, politice și sociale de actualitate, când redactori se abăteau de la această atitudine, ei erau "sancționați", iar Biserica se dezicea de acea publicație). Redactorul și colaboratorii considerau că ocupă o nișă a presei românești, cu acest ziar independent: "Ne înfățișăm, prin urmare, în fața opiniei publice, încredințați că venim
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care nu aveau un profil eminamente religios, ci tratau, doar prin prisma viziunii Bisericii Catolice, și probleme economice, politice și sociale de actualitate, când redactori se abăteau de la această atitudine, ei erau "sancționați", iar Biserica se dezicea de acea publicație). Redactorul și colaboratorii considerau că ocupă o nișă a presei românești, cu acest ziar independent: "Ne înfățișăm, prin urmare, în fața opiniei publice, încredințați că venim să ocupăm un loc gol încă în presa românească. Nu voim să reprezentăm interesele niciunui partid
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
o gazetă și vede că sub vălul independenței sevește interese particulare"944. Autorii au insistat că acest ziarunplea un gol pe scena publicistică din România, tocmai datorită faptului că trebuia să fie independent și nu reprezenta niciun partid politic 945. Redactorii și-au propus să păstreze o conduită morală înaltă și să respecte deontologia profesională, amendându-i pe ceilalți formatori de opinie care aveau interese meschine și încercau să ducă în eroare publicul: "Fără milă vom pironi la stâlpul infamiei pe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și-l voiu sprijini după puteri, având chiar ceva la dispoziție pentru dânsul strâns în timpuri mai bune, căci avusesem același gând încă din 1925, după ce a trecut la cele veșnice "ALBINA", care a repausat din cauza lipsei de colaboratori, de redactori iscusiți, de neplata abonaților și mai ales din cauză că devenise instrument "marghilomanist" deci ceva cu totul greșit"957. Arhiepiscopul a acuzat așadar, redacția ziarului că nu a fost "iscusită" și că a făcut partizanat politic, devenind "instrument marghilomanist". După dispariția publicației
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
românesc prin presă. Revenind la Albina, echipa de redacție era formată în mare parte din laici, care erau plătiți special pentru această muncă și care se ocupau doar de editarea ziarului; astfel, el se deosebea față de majoritatea publicațiilor catolice, unde redactorii și autorii erau preoți ce aveau și alte responsabilități și care nu erau plătiți pentru munca depusă la respectiva revistă 959. Referitor la structura ziarului, remarcăm existența unor rubrici constante, a unor editoriale, diverselor anunțuri publicitare, știri din țară dar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a alocat suma de 50.000 de lire anual, timp de trei ani, iar în momentul încheierii acestei perioade de finanțare, din cauza neînțelegerilor (printre care lipsa colaboratorilor și a sprijinului din partea clerului latin din București, dar și unele reclamații aduse redactorului și colaboratorilor săi de către superiorii ierarhici), Albina a încetat să mai apară, în septembrie 1924971. Într-o scrisoare din 18 ianuarie 1924, adresată noului nunțiu apostolic de la București, arhiepiscopul Netzhammer a relatat momentul înfințării ziarului și i-a cerut acestuia
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
administrat parohia Valea Seacă (Bacău). A fost preot spiritual și capelan la Institutul Notre-Dame de Sion (și director), delegat episcopal, administrator al comunităților din Fălticeni și Pașcani.Cele mai importante funcții pe care le-a deținut au fost cea de redactor al publicațiilor Lumina creștinului (timp de 23 de ani, până la moartea sa) și Sentinela catolică și cea de director al Institutului "Presa Bună"974. Monseniorul Anton Gabor a fost cel care a pus bazele presei catolice în Moldova, fapt subliniat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și o altă consecință, deoarece fusese desemnat să reprezinte (în primăvara anului în care acesta a murit) presa catolică din România, la Expoziția mondială a presei catolice de la Vatican. Monseniorul a fost înmormântat în cimitirul "Eternitatea" din Iași1000. Directorii și redactorii care i-au succedat 1001 s-au străduit să continuie misiunea începută de el. Inițial, al Doilea Război Mondial nu a dus la întreruperea activității Institutului "Presa Bună", care în 1940 era administrat (în urma deciziei episcopului Mihai Robu) de un
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Cele mai multe informații despre această publicație provin din jurnalul episcopului Raymund Netzhammer Episcop în România, volumul I și II, traducere de George Guțu, Editura Academiei Române, București, 2005. 426 Damel Banner, op. cit., p. 175. 427 Privitor la argumentarea conținutului și structurii revistei, redactorul ei, monseniorul Auner, afirma: "De vreme ce planul de mântuire se bazează pe cuvântul lui Dumnezeu, prima pagină a revistei va fi dedicată evangheliei, răspândirii cuvântului lui Dumnezeu în scris. A doua pagină va fi dedicată vieții unui sfânt, deoarece ei sunt
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
R. Netzhammer, Bischof in ..., p. 481. 440 Daniel Banner, op. cit., p. 180. 441 Revista a apărut din nou la data de 13 aprilie 1924, fiind nr.1 din al șaselea an de apariție; până în anul 1932, când s-au schimbat redactorul acesteia, denumirea Bukarester sonntagsblatt și administrația, adică a trecut în jurisdicția diecezei de Timișoara. Aceasta a fost redactată până în anul 1942, când în contextul complex al războiului, a dispărut definitiv. 442 Daniel Banner, op. cit., p. 177. 443 Bukarester katholisches sonnatagsblatt
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
693 Ibidem, p. 31. 694 Idem, nr. 8, 1915, p. 124. 695 Viața, nr. 10, 1915, p. 151. 696 Idem, nr. 1, 1928, p. 28. 697 Ibidem, p. 29. 698 La Bacău, tipografia a funcționat din iunie 1931 până în mai1932, redactor fiind pr. Alois Herciu. 699 Alois Moraru și Dănuț Doboș, op. cit., p. 51. 700 Aurora franciscană, nr. 1, 1918, p. 1. 701 Ibidem. 702 Alois Moraru și Dănuț Doboș, op. cit., p. 47. 703 Aurora franciscană, nr. 2, 1927, p. 3
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1.XI.1961, Long Beach, SUA), poet. Este fiul Anei (n. Isăilă) și al lui Aron Cotruș, preot. C. face liceul la Blaj și Brașov și, din 1911, un an la Facultatea de Litere din Viena. Întors în țară, e redactor la „Românul” din Arad (1913) și la „Gazeta Transilvaniei” (1915). Înrolat, își face stagiul în armata imperială, e trimis pe frontul italian (1916), apoi se integrează în Legiunea Română; la încheierea păcii obține un post în cadrul Legației României la Roma
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
cu acest titlu. Noul ziar va ieși dimineața, în timp ce marile cotidiene ale epocii, „România”, „Voința națională” sau „România liberă”, apăreau după-amiaza. Între septembrie 1885 și ianuarie 1886 direcția gazetei este asigurată de Nicolae Procopiu, care va deveni pentru multă vreme redactor-șef. Alcătuit după modelul gazetelor italiene, independent politicește, cu un caracter popular, având menirea de a difuza în mod obiectiv informația politică și socială din țară și din străinătate, ziarul își formează un public, ceea ce îi permite editorului să mărească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
bibliografice, versuri, schițe și povestiri, umor, curiozități geografice și istorice, relatări de călătorie, articole de astronomie și medicină, rubrici de muzică, modă, jocuri distractive ș.a. Cazzavillan îi anexează numeroase suplimente - literare (începând din 1888), umoristice, ilustrate, pentru copii etc. Printre redactori se numără gazetari profesioniști reputați ai timpului: Ion Popescu, D. Teleor, I. Gh. Nicoleanu-Fix, D. Marinescu-Marion, Panait Macri, Iuliu I. Roșca, Grigore Ventura, Aurel Alexandrescu-Dorna, Cornel Scurtu, C. Cosco. O vreme secretar de redacție a fost D. Marinescu-Marion, iar din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
culturale. Sub același generic include și prozele pe care în 1901 le va înmănunchea în volumul Momente. Luigi Cazzavillan murind în 1903, mai mulți ani gazeta nu va avea director; responsabilitățile conducerii revin soției lui, Teodora Cazzavillan, ajutată de prim-redactorul Ion Popescu, ziarist format în redacția U. Aspectul grafic al ziarului, precum și conținutul se îmbunătățesc continuu. În 1909 și 1910 director este N. Dumitrescu-Câmpina, iar din august 1915 până în februarie 1916 direcția politică va fi girată de generalul Ion Crăiniceanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
până în februarie 1916 direcția politică va fi girată de generalul Ion Crăiniceanu. De la 30 martie 1916 cotidianul va avea doi directori, pe avocații Virgil N. Dărăscu și Stelian Popescu, alături de care, asigurând continuitatea orientării politice și culturale, se află prim-redactorul Ion Popescu și secretarul de redacție B. Marian. După intrarea trupelor germane în București U. își suspendă apariția. Clădirea în care se aflau redacția și tipografia este confiscată de ocupanți, care vor tipări aici ziarele aservite lor. După doi ani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
Popescu, dar Virgil N. Dărăscu obține sprijinul Consiliului de administrație și va conduce ziarul între decembrie 1918 și mai 1919. Stelian Popescu revine la direcție la 25 ianuarie 1922 împreună cu o echipă redacțională din care fac parte Mihail Negru (prim-redactor), B. Marian (secretar general de redacție), Romulus Seișanu (care curând va prelua conducerea redacției pentru următoarele decenii, până în august 1944), B. Cecropide ș.a. Orientarea literară a gazetei nu a fost influențată de schimbările din conducere. În 1903 și 1904, alături de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
având ca obiect poziția României în perioada neutralității și în primele luni după intrarea în război. În deceniile ce au urmat primului război mondial, comitetul de redacție condus de Stelian Popescu și pentru o lungă perioadă cu Romulus Seișanu ca redactor-șef, continuă să manifeste o preocupare constantă pentru paginile și rubricile culturale sau literare. Ziarul își păstrează poziția politică de afirmare hotărâtă, în afara influențelor vreunui partid, a intereselor naționale. Colaboratorii vor fi, în linii mari, selectați în virtutea acestei orientări. Printre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
noi”), Marcu Beza („Scrisori din Londra”), Mihail Negru („Răutăți”). Începând din toamna anului 1944, U., ca și alte gazete, își restructurează redacția și își schimbă colaboratorii. Directorul Stelian Popescu se stabilise în 1943 în Elveția, mulți dintre cei mai importanți redactori și colaboratori, între care Romulus Seișanu, N. Batzaria și Silviu Dragomir, vor avea de suferit pentru convingerile exprimate în publicistica lor politică. Continuă să semneze literatură și articole dedicate evenimentelor culturale Leontin Iliescu și Al. Agnese (vechi redactori ai gazetei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
mai importanți redactori și colaboratori, între care Romulus Seișanu, N. Batzaria și Silviu Dragomir, vor avea de suferit pentru convingerile exprimate în publicistica lor politică. Continuă să semneze literatură și articole dedicate evenimentelor culturale Leontin Iliescu și Al. Agnese (vechi redactori ai gazetei), Constantin Salcia, N. Vătămanu (rubrica „Sfatul medicului”), Mihail Sevastos, Vasile Netea, Al. Dimitriu-Păușești, Victor Eftimiu, G. Oprescu ș.a. Dar U. nu mai are nici autoritatea sau difuzarea unui cotidian național, nici - în ceea ce privește informația propriu-zisă, influența politică și cuprinderea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
AURORA ROMÂNĂ, revistă literară care a apărut la Pesta, bilunar, între 1 ianuarie 1863 și 15 august 1865. Proprietar, editor și redactor responsabil a fost preotul Ioanichie Miculescu, iar redactori, Iosif Vulcan, pentru primele opt numere (până la 22 aprilie 1863), și M. Besanu. De fapt, lui Vulcan îi aparțin atât alegerea titlului, cât și meritul de a fi organizat redacția și de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285493_a_286822]
-
AURORA ROMÂNĂ, revistă literară care a apărut la Pesta, bilunar, între 1 ianuarie 1863 și 15 august 1865. Proprietar, editor și redactor responsabil a fost preotul Ioanichie Miculescu, iar redactori, Iosif Vulcan, pentru primele opt numere (până la 22 aprilie 1863), și M. Besanu. De fapt, lui Vulcan îi aparțin atât alegerea titlului, cât și meritul de a fi organizat redacția și de a fi stabilit profilul periodicului. A.r., se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285493_a_286822]
-
aprilie 1938. Revista, care va vădi o orientare legionară progresivă, îl are ca director pe Gheorghe T. Dâmboianu și ca secretar pe Costel M. Blidărescu. Începând cu numărul 6, director devine Marin C. Ionescu, iar de la numărul 7, funcția de redactor-șef e deținută de C. M. Blidărescu. În Înainte cuvântare, semnată de Marin Ionescu, președintele profesorilor de religie din România, se arată că revista va fi menită să deschidă orizontul tinerilor. Se publică articole de popularizare (medicină, premilitărie, cercetași, străjeri), evocări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285892_a_287221]
-
plănuită la o conferință a Consiliului Britanic la Constanța, în toamna lui 2000. M-au secondat poeta Denisa Comănescu, traducătorii Irena și Elena Radu; din Serbia a fost Rasa Sekulovic. Niciunul dintre ei nu și-a dorit munca constantă de redactor. A urmat lupta pentru finanțare, ceea ce a cauzat o întârziere de doi ani în apariția revistei. Ai perfectă dreptate când spui că mă interesează valorile literare, nu cele politice. Sunt scriitoare, nu politician: cred că lectura textelor ca literatură e
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Anglia: Tim Liardet (ca o peliculă ce ține de vis), Douglas Houston (excelentă rigurozitate), George Szirtes , Pauline Steiner (o voce unică, meditativă), Ewald Osers (poet și traducător de marcă), Michael Hulse (copil minune al anilor '80, cunoscut acum și ca redactor, în prezent la Leviathan), grupul celor ce ne-am unit în jurul revistei Thumbscrew, care nu se mai scoate. Sunt de asemenea încântată să fac parte din grupul mai european de pe internet. Sue Stewart, Herbert Lomas. Romancierele Patricia Duncker și Lynne
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]