17,957 matches
-
abia Învățați cu stânga-mprejur? Te gândești că mai ales teama i-a fixat În memorie ziua aceea de la sfârșitul războiului, ca și faptul că pentru el războiul abia atunci Începea de-adevăratelea. Ai observat totuși felul În care a rostit cuvintele „să le ținem piept“, cum corpul lui slăbănog de om bătrân s-a Înfoiat puțin și s-a umflat bine În partea din față pentru a rosti (nu cu gura, ci cu tot trupul a rostit): să ținem piept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
abia atunci Începea de-adevăratelea. Ai observat totuși felul În care a rostit cuvintele „să le ținem piept“, cum corpul lui slăbănog de om bătrân s-a Înfoiat puțin și s-a umflat bine În partea din față pentru a rosti (nu cu gura, ci cu tot trupul a rostit): să ținem piept. Era numai piept În clipa când rostea asta. „De pe la zece până pe la patru după-amiază au durat luptele.“ Ce simplă și ce scurtă poate fi o propoziție! Ea descrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
În care a rostit cuvintele „să le ținem piept“, cum corpul lui slăbănog de om bătrân s-a Înfoiat puțin și s-a umflat bine În partea din față pentru a rosti (nu cu gura, ci cu tot trupul a rostit): să ținem piept. Era numai piept În clipa când rostea asta. „De pe la zece până pe la patru după-amiază au durat luptele.“ Ce simplă și ce scurtă poate fi o propoziție! Ea descrie de fapt o perioadă anume de timp. Șase ore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
corpul lui slăbănog de om bătrân s-a Înfoiat puțin și s-a umflat bine În partea din față pentru a rosti (nu cu gura, ci cu tot trupul a rostit): să ținem piept. Era numai piept În clipa când rostea asta. „De pe la zece până pe la patru după-amiază au durat luptele.“ Ce simplă și ce scurtă poate fi o propoziție! Ea descrie de fapt o perioadă anume de timp. Șase ore dintr-o zi din luna august sau septembrie 1944. Șase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
patru după-amiază au durat luptele.“ Ce simplă și ce scurtă poate fi o propoziție! Ea descrie de fapt o perioadă anume de timp. Șase ore dintr-o zi din luna august sau septembrie 1944. Șase ore În care cel care rostește acum această propoziție s-a vindecat (cum?) de frica nelămurită ce-l stăpânise cu siguranță la ora opt dimineața În acea zi. Șase ore În care el a făcut unele mișcări de corp neînvățate sau Învățate la instrucția de front
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
În secret că nu va fi ucis și că ai lui, regimentul lui de tineri recruți și bătrâni rezerviști, vor Învinge. Toate aceste lucruri rămân departe de ce spune, de ce-ți spune ție anume propoziția pe care el tocmai a rostit-o. Dacă nimic din toate aceste lucruri care au existat nu sunt reactualizate de această propoziție, atunci el, bătrânul, de ce o mai spune? Oricum, nu despre asta Îl rugaseși să-și amintească. Poate că lui i se Întâmplă acum să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Înțelegi ce vreau să spun, erau, cum se spune?, zi-i să-i zic, dezinvolte, așa, dezinvolte erau. Nu e nimic rău În asta, măcar să fie toate dezinvolte și așa de curate și de gospodine.“ Îl surprinzi cu câtă plăcere rostește neologismul care-l ajută să se desprindă de nuanța de vulgaritate În care era amenințată să alunece povestirea lui. E plăcerea de a salva memoria unei iubite din tinerețe de inutile profanări ulterioare, ghicești că plăcerea rostirii acestui cuvânt descoperit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
constructivă de a lua În râs oamenii și idei care, chiar dacă mai există par să-și fi Încheiat de mult existența. „«Răsu’ lumii, râsu’lumii.»“ Povestitorul s-a ridicat de pe buturugă și și-a pus pălăria pe ochi pentru a rosti cuvintele de mai sus. Râzând tare și gândindu-se probabil mai mult la scenă decât la cuvinte, unii dintre cei de față solicită repetare. „Cum, bre?“ „«Răsu’ lumii, Râsu’ lumii.» Și ieșea la ei cu o jordie d’asta și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
R.S.S.) din 14 aprilie 1939 o telegramă În care le adresa Întrebările: a) dacă se simt amenințate de o agresiune din partea Germaniei și b) dacă l-au autorizat pe președintele S.U.A. să le reprezinte. 28 aprilie 1939. Într-un discurs rostit În Reichstag, Hitler răspunde mesajului președintelui S.U.A., F.D. Roosevelt, din 14 aprilie 1939, enumerându-i răspunsurile negative primite din partea statelor chestionate și respingând În derâdere propunerile conținute În mesajul președintelui. Din cele 27 de guverne gestionate, singur guvernul român a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
minciuna. Variantele scrise (sau oficiale) ale multora dintre evenimentele mari ale perioadei existau și nu puteau fi contrazise. Orice situare greșită a experienței personale aducea dubiul asupra adevărului celor relatate. Bătrânul de lângă perete, cel care prin cuvintele lui aproape liric rostite determinase suspendarea poveștii cu cazanul de țuică și familia Bălan (o subminase sau determinase pur și simplu amânarea ei), părea omul cel mai În măsură să se apuce de povestit. Un stimul suplimentar era necesar și pentru el și, tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
și a Încărcăturii pe care o aveau În spate. Mai trebuia luată În calcul și căldura care ar fi putut deforma puțin șinele. Pe măsură ce povestea se complica cu toate aceste date tehnice, Subalternul mai adăuga și câte un „și atunci“ rostit pe un ton mai Înalt. Cei trei ascultători trebuiau menținuți sub o presiune constantă. În fine, pe scurt, cumnatul mecanic primise ordin să se grăbească puțin pentru a face loc unui accelerat sau rapid care venea dinspre Timișoara și, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
căpitan slăbănog oprit În ușa dormitorului. Sar ca arși. Încremenesc În poziția ordonată. Izmenele lor n-au nasturi la șliț, dar În poziția drepți nimeni n-are voie să miște. Căpitanul le administrează o morală scurtă, stabilește o pedeapsă, apoi rostește o serie de comenzi care pot sta la baza unui gag simplu. Pe loc repaus! Toți duc piciorul stâng la talpa goală În față pe linoleumul rece. Aranjați-vă ținuta! Toți Își pun la loc În șliț ce stătuse până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
o va face din nou să plângă. — Dumneata ai fost de două ori la Casa de copii școlari - spuse inspectorul Stamatescu. Grințu nu prinse din primul moment sensul Întreg al propoziției. Simți numai din frământarea specifică a celui care o rostea că ea conține ceva grozav, ceva mai greu de acceptat sau de Înțeles la prima vedere. Se concentră. „Am fost de două ori la Casa de copii.“ — Adică, prima dată la Leagăn, la creșă, În 51 și abia a doua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
treci examenul de admitere, dar, iată, acum Încep eu să cred că aveai dreptate. Dacă mai apar Încă doi ca mine, mai ai tu dreptul să dai Înapoi? Nu. Trebuie să continui să crezi În adevărul pe care l-ai rostit tu cel dintâi! Dacă vrei să te Îndoiești, totuși, de ceva, pune-ți Întrebările altfel. Ce-ai zice, spre exemplu, dacă Într-un tumul din perioada veche ai găsi un televizor? ......................REPLAY........................ (TELEVIZOR) „Când cu gene obosite“ seara sting televizorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
cadou de Paști doi cozonaci mici, patru ouă, un chibrit și un tutun. Povestitorul pare să păstreze și acum impresia de gravă inconsistență pe care i-au lăsat-o atunci acele daruri de Paști. Figura lui capătă nuanța dezamăgirii În timp ce rostește inventarul complet al celor primite În urmă cu 35 de ani din mâna unui sublocotenent rezervist. după ce am luat masa a Început un viscol mare de nu se vedea la mică distanță, dar eu stăteam În casă și mă uitam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
și niște varză cu cârnați. din unt am păstrat și pentru a doua zi dimineața, la cafea! Cuvântul „subzistență“ pe care l-a Învățat el cu acea ocazie Își păstrează și astăzi nota de mister. E drept că acum Îl rostește cu dezinvoltură, dar conotațiile pe care i le acordă par foarte largi și Îmi scapă. Ne aflăm acum amândoi pe marginea șoselei care trece prin satul prin satul G.. Eu aștept autobuzul, iar el mă Însoțește pentru că se plictisește acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
cuvinte, cum și așa există prea multe față de nevoile noastre... Despre mirosul alb și Înalt al acestor ciorchini de insecte zumzăitoare pe care le punem să PRODUCĂ ceva pentru noi este mult mai bine să se tacă. Să nu se rostească nici un cuvânt! Revine deci pe același drum (trei ore mai târziu - dacă timpul contează), se desprinde de marginea pădurii ca un Andreescu veritabil, traversează câmpul, coboară o pantă nu prea abruptă, apa reîntâlnește, planturos de data aceasta, privirea. Drumul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
ficțiune. (n.a.). Versurile aparțin Într-adevăr unei tinere poete din Tg. Jiu pe care am cunoscut-o cu ocazia unui cenaclu, dar, din păcate, nu i-am aflat și numele sau nu i l-am reținut dacă el a fost rostit de cineva pe scenă. CÎndva, ea va deveni o poetă cunoscută și, poate, În volumele ei veți Întîlni și aceste versuri (n.a.). * Acest capitol are, fără Îndoială, o legătură cu textul nostru „Istoria brutăriei nr. 4“ (apărută În volumul Aventuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
și, firește, la divinitatea omniprezentă, implicit sau explicit, în poemele care alcătuiesc antologia, Cântec fără sfârșit fiind, de pildă, o creație pe care i-o închină. Clasicismul structural al autoarei este formulat cvasiprogramatic: ...lumina o iubesc! / Această duioșie a culorii / rostindu-mă în neființă! Aceeași teamă de un dezechilibru lăuntric se exprimă totodată și prin respingerea solitudinii: Ci n-aș vrea-n mersu-mi să-nserez / o altă umbră solitară! Cu ecouri uneori venind din tradiționalismul interbelic, dar și vag expresioniste, unele poeme
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
numele: pit palac, pitpalac... — Așa. Da’ de mine n-ai auzit nimic? — Drept să-ți spun, chiar nimic. Oamenii nici nu te cunosc! — Bun; de acum înainte au să mă cunoască! Și iaca, de atunci, a prins cucul a-și rosti numele: cu-cu! cu-cu! si iarăși cu-cu! De dimineața și până seara, din cap de primăvară până hăt, încolo, ca să-l audă toți și să-l știe! Cerințe: 1. Explicați în scris sensul cuvintelor scrise cursiv. 2. Povestiți
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
ia vânatul. Dar, în clipa când slugile boierești se apropiau de pândar, să îndeplinească porunca stăpânului, ce le fu dat ochilor să vadă? Cerbul se apropie de împărat și începu să vorbească: Oprește-te stăpâne; oprește-te tată! Și abia rosti cuvântul tată, că-i căzură coarnele și pielea de pe el și se ivi băiatul crezut atâta vreme mort. Negură se trase câțiva pași înapoi, de mirare și de bucurie. Băiatul mai vorbi: Lăsați-l pe bătrân în pace, mulțumiți-i
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
asfalt. Ea se slujește singură. Își toarnă apă de ploaie prin uluce; își potrivește părul cu vrăbii; și chipul ei firesc e. Trufașe de numele lor, celelalte uliți au silit porțile caselor să li-l învețe și să li-l rostească statornic. Și porțile, cu guri de tablă sau de lemn, îl au în toată clipa pe buze. Ea a șoptit doar casei noastre numele ei. Ploile l-au șters; poarta l-a uitat! Și ea l a uitat. E o
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
linie voievodală creștină se vor ridica noi contingente de cruciați. Cine se va învrednici să bea din izvorul învățăturii Sfintei Evanghelii apa Divină nu va muri în veci. Autorul CLOPOTAR VREMELNIC Sunt clopotar vremelnic, corabie în ceață, Să nu-mi rostesc cuvântul mișei m-au surghiunit Din trupu-mi rupeau carnea, din oase și din viață Jivine hrăpărețe, setoase de argint. Am clopotat deuna, prin crânguri și ogoare Ca șoimii să m-audă plătit-am cu amar Cu grele munci și cazne
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Hristos sunt înălțări mântuitoare, sunt nemurire! P.S. Masoneria e o organizație mondială cu ramificații și agenții naționale și regionale. În cadrul ei masoneria este dictatură, iar pe plan statal totalitarism. AZI Neocomunismul nu poate înlocui democrația. „Mișcarea Legionară trebuie să-și rostească cel mai mare discurs al ei înaintea Nației și a lui Dumnezeu: ea trebuie să pășească pe drumul martiriului creștin, sacrificiul nostru să aducă țării pace și mărire. În nici un caz ea nu trebuie împinsă într-un război. În acel
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
cu călăii care ne-au schingiuit și au ucis cele mai neprihănite vlăstare, viitorul României creștine. Până când această împotrivire de a ne apropia Neamul către înățimile cerului, către Hristos Dumnezeu? Adevărul e unul singur și nu are plural, așa cum îl rostește Blândul Nazarinean: Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Vrem înțelegere, vrem dreptate, vrem legalitate. Cerem respectarea legilor pământești și dumnezeiești. Întunecate minți, treziți-vă! CÂNTECUL Dincolo de puterea cuvântului începe puterea cântecului. Cântecul nu are hotar. Cântecul, nesațiu etern, izvor nesecat
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]