19,447 matches
-
pentru cei doi copii minori. Dar și mai greu pentru ea, cred că era condiția de umilință în care trăia fiind expusă a fi mereu în contact cu persoane cu statut de “stăpâni”, adesea lipsiți de educție și de bun simț, obijnuiți să se manifeste cu vorbe și gesturi jignitoare atunci când biata mamă nu-și permitea în situația ei dreptul la o replică pe măsură. Cu toate acestea și multe altele, mai puțin știute, mama reușea să ne mai zâmbească, așa cum
PE URMELE UNUI REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1691]
-
ca realitate diferită de conștiința apartenenței la o anumită credință religioasă. În sprijinul acestei idei, Ion Câmpineanu spunea în discursul său rostit de la tribuna Academiei Române la 28 martie, 1880: „(...) grecii erau poporul cel mai luminat și mai avut din Orient. Simțul național era la ei dezvoltat în cel mai mare grad, pe când celelalte popoare ale Orientului confundau încă naționalitatea cu biserica, încât bulgarii, arnăuții, românii din Macedonia se credeau greci, fiindcă biserica lor se numea biserica ritului oriental grec.” (Ion Ghica
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
pe care mai toți fanarioții le-au practicat. Lucid în aprecierile sale, Nicolae Șuțu ne oferă o galerie întreagă de portrete de fanarioți, aparținând unora dintre cele mai influente și mai bine reprezentate în spectrul puterii familii la acea vreme. Simțul critic și acuza deschisă și virulentă nu lipsește în nici unul dintre cazuri. Încununarea acestor portrete o reprezintă imaginea celor doi domnitori pe care i-a slujit, Mihail Sturdza și Grigore Ghica și pe care după un detaliat studiu psihologic, îi
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
plecat pe 29 și pe 30 mai la Baden-Baden pentru a se întîlni cu generalul Massu, marchează începutul contraofensivei pregătite de putere. Pe 30 mai, șeful statului la în mîinile sale situația. El anunță dizolvarea Adunării și face apel la simțul civic al francezilor. În aceeași seară, mai multe sute de mii de persoane manifestă pe Champs-Elysees pentru a-l susține. În timp ce în întreprinderi lucrul se reia treptat, partidele pregătesc grăbite alegerile care au loc pe 23 și pe 30 iunie
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în fața maselor nerăbdătoare și a unor tineri ce vor să meargă pînă la capăt, menține cu greu echilibrul căutînd și el să evite ce e mai rău, păstrînd totodată cuceririle din august 1980. Și unul și celălalt se bazează pe simțul geopolitic ascuțit al polonezilor care îi face pe majoritatea dintre ei să închine spre ponderație și pe amenințarea permanentă a sovieticilor care apără încă de la început asupra precarului compromis polonez. Ori în contextul intern și internațional al momentului, evoluția Poloniei
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
mai mult sau mai puțin structurată, unele principii de conduită în viață regăsite în adâncile lui Eseuri. Care sunt acestea? Concis: Pentru a scăpa de iluzii fals consolatoare omul poate fi moral rezistent, centrat pe firești însușiri naturale utilizate cu simțul măsurii și demnitate, fără orgolii vane. Fluxul și refluxul imprevizibil al asocierii și disocierii ideilor, dacă le are, rămân ca o carte de căpătâi pentru a se înfățișa pe sine într-un prezent care conține și viitorul. Înțelepciunea, dacă o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
În muzică, Eduard Caudella, Gavriil Musicescu, Al. Flechtenmacher marcau o etapă febrilă a romantismului. Cronicarii Costin și Neculce anticipau perechea-nepereche Eminescu-Creangă, urmată de o altă celebră pereche Ibrăileanu-Sadoveanu. Un Al. O. Teodoreanu cultiva cu bonomie logosul tradițional într-un acut simț umoristic. Romantism și voluptate, un melanj al cugetării care înnobilează și conferă substanță operei creatorului, o tandră oscilație între drumul către sine și misterele naturii, între voia-bună și tristețe, până la pura visare și sentimentul relativului. Cum să ignorăm o asemenea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
le cunoaștem, să le ascultăm, să le memorăm chiar. Suntem ființe în labirint? Iată o întrebare care ne însoțește atunci când ne pierdem sau numai cu senzația că ne rătăcim tot căutând imagini sau metafore despre ceea ce vedem. Pretindem că avem simțul orientării, că nu ne scapă nimic din ceea ce știam, intrând astfel într-un fel de orgoliu derizoriu. Filozoful spune că în om totul este drum pierdut și că orice drum este de fapt regăsirea arhetipului în labirint. Ne putem rătăci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
spune că toți ne apropiem de gură cănița de ceai sau ceașca de cafea, puțini sunt însă cei care o fac cu eleganță, cu rafinamentul bunului gust. Ceea ce pune în valoare un text adevărat, înainte de orice, este armonia ideilor, este simțul limbii, atunci substanța iese dintre rânduri și cuvinte. Altfel, cu toții sorbim cafeaua de dimineață. 4 Dacă în lumea noastră ar exista cu adevărat un ideal social-politic acela ar trebui să fie indubitabil cel cu privire la dispariția dictaturii dar și a partidelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Îmi spun atunci că poate un asemenea raționament, în unda atâtor demonstrații umanist filozofice, nu-și are originea decât într-o psihologie care în loc să fie convingătoare nu este decât una ambiguă. 41 Nici nu bănuim că în lumea vegetală există simțuri și sensibilități atât de apropiate omului. Plantele cheamă animalele în ajutor sau își folosesc propriile arme chimice pentru a se apăra de dușmani. Cum altfel ne-am explica faptul că unii dintre noi sunt acceptați cu plăcere iar prezența altora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ușor frunzele nespus de verzi. Azi se întâmplă ceva. Timpul pare suspendat precum natura transfigurată din pictura impresionistă. Și spațiul meu vital e altul. O încremenire cu rost, o nemișcare voită de parcă ar încerca o eternizare a lucrurilor și a simțurilor, drept pentru care viziunea metafizică asupra vieții suferă adânc. Un exercițiu de pustiire a eului? Ar fi direct dramatic, încât clipa prezentă ar dispărea mai repede decât închipuirea și chiar decât urma de abur fantomatic. Mizez totuși pe durată pentru ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
ne amintim de celebrul șir al cauzelor: care e cauza bătrâneții? Nașterea. Care-i cauza nașterii? Existența. Care-i cauza existenței? Iubirea de ființă. Dar cauza iubirii? Dorința. Și aceea a dorinței? Senzația. Dar cauza senzației? Contactul. Dar a contactului? Simțul. Și cauza simțurilor? Existența individuală. Dar cauza acesteia? Conștiința. Și tot așa, lanțul cauzelor poate ajunge, în opinia filozofului, la acea limită ce presupune vecinătatea Nirvanei. Or, acolo se află mântuirea, locul ultimei salvări. Vrem să aprofundăm Nirvana? Să cunoaștem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
celebrul șir al cauzelor: care e cauza bătrâneții? Nașterea. Care-i cauza nașterii? Existența. Care-i cauza existenței? Iubirea de ființă. Dar cauza iubirii? Dorința. Și aceea a dorinței? Senzația. Dar cauza senzației? Contactul. Dar a contactului? Simțul. Și cauza simțurilor? Existența individuală. Dar cauza acesteia? Conștiința. Și tot așa, lanțul cauzelor poate ajunge, în opinia filozofului, la acea limită ce presupune vecinătatea Nirvanei. Or, acolo se află mântuirea, locul ultimei salvări. Vrem să aprofundăm Nirvana? Să cunoaștem filozofia indiană și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
90 N-ar trebui să reflectăm mai adânc asupra semnificațiilor naturii înțelepte? Reacțiile, comportamentele, ciudățeniile noastre conturează zestrea înțelegerii "ritualului" natural pe care omul îl cunoaște puțin și îl percepe și mai puțin. Ar trebui să ne intereseze transcenderea lumii simțurilor pentru a ajunge la lumile nevăzute, acolo unde manifestările pregătesc imersiunea în lumea spiritului. Nu cred că e bine a ne lăsa ispitiți de zborul cu valoare de simbol al ascensiunii mistice sau de voluptatea ieșirii din timp pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
existe. Nu știu cum să-mi explic, dar eu am o fire foarte greu de suportat. Îmi dau seama de acest lucru și, pe cât e posibil, caut să evit "altercațiile". Singurătatea și muțenia mea sunt, în mare parte, un efect al bunului simț, o dorință de a incomoda mai puțin. Cu siguranță, unii mă provoacă anume cum ați făcut și dv. acum, să mă compromiteți peste măsură față de cititori. Dacă unor astfel de provocări aș putea să le pun capăt, renunțând pur și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
o mică casă la circa 3 km. de comuna părăsită, puteam vedea de acolo casa noastră, cimitirul unde era îngropată mama. Tata, chinuit de gânduri și nevoi, s-a îmbolnăvit de inimă rea și a murit de cancer. Tata avea simțul gospodarului, care s-a dăruit binelui comunității. Astfel, cu ajutorul lui s-a construit o biserică și cu fratele lui mai mare, au cumpărat un clopot de la București. Clopotul și acum poartă inscripționat numele lui și al altor gospodari și pentru
POVESTE TRISTĂ DAR ADEVĂRATĂ. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Elena Ianos () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1689]
-
o percepere contextuală și apoi, neapărat, o teorie critică a societății într-o lume saturată de mass-media. Spirit echilibrat, Douglas Kellner știe că studiile culturale nu au valabilitate în absența unei teorii sociale. Iar aceasta, în numele unei observații de bun simț, invită la pluriperspectivism, combinînd diferite puncte de vedere, făcînd joncțiunea dintre cultură, societate și politică. Cu prudență, așadar, autorul cercetează cultura mediatică în contextul teoriei sociale critice și recomandă stăruitor, cum spuneam, inserția contextuală (firește, nu ca o noutate de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a vedea, puncte de vedere, unghiuri, perspective ce fac lumină în cazul unor fenomene specifice și care au, în același timp, anumite limite, care le restrîng și îngustează perspectiva. Termenul de "teorie" provine din rădăcina greacă theoria care trimite la simțul văzului, astfel că una din funcțiile teoriei este aceea de a-l face pe individ să vadă și să interpreteze fenomene și evenimente. Așadar, teoriile sînt acele moduri de a vedea ce oferă înțelegere și modalități de interpretare, ce concentrează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
anumit nivel, ideologia mobilizează sentimente, afecte și credința de a induce consensul cu privire la un nucleu de concepție dominante despre viața socială (de exemplu, valoarea individualismului, a libertății, a familiei, a națiunii, a succesului etc.). Acest nucleu de concepții "de bun simț" dintr-o societate este expus de anumite grupări, cu ajutorul său grupuri și forțe aflate în conflict tinzînd să expună discursuri despre democrație, libertate și individualism pe care le modulează în conformitate cu propriile scopuri și programe ideologice. Uneori, un concept, ca de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cred în teoria conspirației). Ulterior, au izbucnit intense lupte între liberali și conservatori, care au culminat în 1980 cu victoria lui Ronald Reagan, cel care a pus bazele unui deceniu de hegemonie conservatoare. La rîndul rău, Reagan a redefinit "bunul simț", producînd o retorică teoretică încă în funcțiune în epoca Clinton: puterea guvernelor trebuie limitată, iar taxele reduse; trebuie sprijinite afacerile pentru a se crea noi locuri de muncă și pentru a spori bogăția națională; cenzura guvernamentală (și deci politicile aferente
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pentru a încuraja asemenea inițiative în afaceri; viața este dură și numai cei puternici și adaptați rezistă și prosperă. Totuși, în multe din problemele politice, sociale și culturale, conservatorii nu au reușit să-și impună hegemonia, să redefinească acel "bun simț" de care vorbeam și, ca urmare, "războaiele culturale" continuă să se desfășoare, conservatorii încercînd să elimine ce a mai rămas din concepțiile, practicile și politicile liberale (vezi Hunter, 1991). Cultura media, discursul politic, de altfel, contribuie la impunerea hegemoniei unor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
manipulare a publicului. Prin aceasta, și democrația a fost pusă în pericol, democrație ce are nevoie de cetățeni informați, de verificări și bilanțuri care să se opună puterii absolute a guvernului, precum și de o mass-media liberă și cu un puternic simț critic. Astfel, cercetările culturale ajung să facă față provocării de a explica cum manipularea plină de succes a mijloacelor de informare în masă și a publicului a avut loc tocmai în timpul crizei din Golf și a războiului contra Irak-ului
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Ratați în viața de zi cu zi, demonstranții pro-război se puteau vedea ca făcînd parte din echipa cîștigătoare în partida "Războiului din Golf". Participarea la ritualurile pro-război le dădea astfel indivizilor identități noi și atrăgătoare care le ofereau un reînnoit simț al participării într-o măreață aventură națională. Ca și evenimentele sportive și concertele rock, demonstrațiile pro-război le asigurau astfel participanților măcar o trecătoare trăire a experienței comunității, trăire refuzată lor în templele privatizate ale societății de consum, în serialele din
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
computerland. Serialul de televiziune Max Headroom s-a bazat tocmai pe această idee, ca și filmele făcute la Hollywood, The Lawn Mower Man și The Ghost in the Machine. "Ciberspațiul" este definit de Gibson în Neuromancer drept "O halucinație a simțurilor, pe care o au în fiecare zi miliarde de utilizatori legitimi din toate țările... o reprezentare grafică a unor date extrase din băncile fiecărui computer din sistemul uman. O complexitate greu de imaginat. Fire de lumină pătrunzînd în non-spațiul minții
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fiecărui computer din sistemul uman. O complexitate greu de imaginat. Fire de lumină pătrunzînd în non-spațiul minții, ciorchini și constelații de date. Întocmai ca atunci cînd luminile orașului se sting pe rînd..." Această definiție a ciberspațiului ca o "halucinație a simțurilor" poate întrucîtva duce la concluzii greșite întrucît fenomenele care sînt actualmente descrise prin acest termen sînt reale și la ordinea zilei, așa cum ar fi sistemele data-base, poșta electronică și comunicarea on-line, televiziunea prin satelit, jocurile bazate pe realitate virtuală. Toate
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]