17,517 matches
-
La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice (de migrație și pasaj) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina
Ostrovu Lung - Gostinu () [Corola-website/Science/330678_a_332007]
-
de baltă ("Sterna hirundo"), chiră mică ("Sterna albifrons"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus"), fluierar cu picioare verzi ("Tringa nebularia"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), fluierar de lac ("Tringa stagnatilis") sau mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Ostrovu Lung - Gostinu () [Corola-website/Science/330678_a_332007]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în centrul
Fânațele Pietroasa - Podeni () [Corola-website/Science/330689_a_332018]
-
județului Cluj. Aria naturală se află în extremitatea sudică a județului Cluj (aproape de limita teritorială cu județul Alba), pe teritoriul administrativ al comunei Moldovenești, în apropierea DN75, care leagă orașul Turda de Câmpeni. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „” s-a făcut prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca
Fânațele Pietroasa - Podeni () [Corola-website/Science/330689_a_332018]
-
arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „” s-a făcut prin Ordinul nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 (pentru modificarea Ordinului ministrului mediului și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 105,40 hectare. Situl reprezintă o zonă (încadrată în bioregiune continentală aflată în nordul Depresiunii Trascăului) de pajiști stepice
Fânațele Pietroasa - Podeni () [Corola-website/Science/330689_a_332018]
-
și dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 105,40 hectare. Situl reprezintă o zonă (încadrată în bioregiune continentală aflată în nordul Depresiunii Trascăului) de pajiști stepice, tufărișuri și păduri cu arboret de stejar ("Quercus robur") și carpen ("Carpinus betulus"); ce conservă habitate naturale de tip: "Pajiști de altitudine joasă", "Pajiști stepice
Fânațele Pietroasa - Podeni () [Corola-website/Science/330689_a_332018]
-
și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus")) și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); precum și o specie floristică rară, cunoscută sub denumirea populară de capul-șarpelui ("Echium russicum"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective (lăcașuri de cult, castele, situri arheologice, arii naturale protejate) de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Fânațele Pietroasa - Podeni () [Corola-website/Science/330689_a_332018]
-
care: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus")) și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); precum și o specie floristică rară, cunoscută sub denumirea populară de capul-șarpelui ("Echium russicum"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective (lăcașuri de cult, castele, situri arheologice, arii naturale protejate) de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Fânațele Pietroasa - Podeni () [Corola-website/Science/330689_a_332018]
-
aflată pe valea Topologului (încadrată în bioregiune geografică stepică) reprezintă o zonă stepică în vestul Dobrogei (râuri, pajiști naturale, stepe, păduri); ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl este important atât pentru populațiile cuibăritoare (în perioada de migrație); cât și pentru cele care iernează aici. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice (de migrație și pasaj) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European
Stepa Saraiu - Horea () [Corola-website/Science/330693_a_332022]
-
ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl este important atât pentru populațiile cuibăritoare (în perioada de migrație); cât și pentru cele care iernează aici. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice (de migrație și pasaj) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: uliu cu picioare
Stepa Saraiu - Horea () [Corola-website/Science/330693_a_332022]
-
La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice (de migrație și pasaj) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), bufniță ("Bubo bubo"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla"), caprimulgul comun ("Caprimulgus europaeus"), cânepar ("Carduelis cannabina"), sticlete
Stepa Saraiu - Horea () [Corola-website/Science/330693_a_332022]
-
Motacilla flava"), pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), viespar ("Pernis apivorus"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie de câmpie ("Sylvia communis"), silvie de zăvoi ("Sylvia borin"), sturzul cântător ("Turdus philomelos") sau pupăză ("Upupa epops"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Stepa Saraiu - Horea () [Corola-website/Science/330693_a_332022]
-
dulce în partea vestică, una cu apă salmastră (amestec de apă dulce cu apă sărată) în partea centrală și cea de-a treia aflată în apropierea Mării Negre, cu apă salină, unde nămolul prezintă proprietăți terapeutice, utilizat în tratarea unor afecțiuni. Situl cu o suprafață de 2.939 hectare a fost declarat Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică) ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura
Lacul Techirghiol (sit SPA) () [Corola-website/Science/330718_a_332047]
-
2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică) ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Aria naturală Lacul Techirghiol (începând din martie 2006) este protejată prin Convenția Ramsar ca zonă umedă de importanță internațională. În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice. Specii de păsări protejate: uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda
Lacul Techirghiol (sit SPA) () [Corola-website/Science/330718_a_332047]
-
lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră mică ("Sterna albifrons"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus") sau nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Lacul Techirghiol (sit SPA) () [Corola-website/Science/330718_a_332047]
-
a Podișului Dobrogean) încadrată în bioregiune geografică stepică (pajiști naturale, terenuri arabile cultivate, stepe, pășuni, păduri de foioase, păduri în tranziție); ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl este important atât pentru populațiile cuibăritoare (în perioada de migrație); cât și pentru cele care iernează aici. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice (de migrație și pasaj) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European
Stepa Casimcea () [Corola-website/Science/330727_a_332056]
-
ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl este important atât pentru populațiile cuibăritoare (în perioada de migrație); cât și pentru cele care iernează aici. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice (de migrație și pasaj) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: uliu cu picioare
Stepa Casimcea () [Corola-website/Science/330727_a_332056]
-
La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice (de migrație și pasaj) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), bufniță ("Bubo bubo"), pasărea ogorului ("Burhinus oedicnemus"), șorecar mare ("Buteo rufinus"), ciocârlie-cu-degete-scurte ("Calandrella brachydactyla
Stepa Casimcea () [Corola-website/Science/330727_a_332056]
-
pietrar răsăritean ("Oenanthe isabellina"), pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"), grangur ("Oriolus oriolus"), pelicanul comun ("Pelecanus onocrotalus"), viespar ("Pernis apivorus"), turturică ("Streptopelia turtur"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis") sau silvia de zăvoi ("Sylvia borin"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Stepa Casimcea () [Corola-website/Science/330727_a_332056]
-
reprezintă o zonă naturală (râuri, mlaștini, turbării, pășuni, păduri de foioase, păduri în tranziție) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice (de migrație și pasaj) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: uliu-păsărar ("Accipiter nisus
Pădurea Bogata (sit SPA) () [Corola-website/Science/330733_a_332062]
-
La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice (de migrație și pasaj) enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice). Specii de păsări protejate semnalate în arealul sitului: uliu-păsărar ("Accipiter nisus"), lăcarul de rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), potârniche de tundră ("Aegolius funereus"), ciocârlie-de-câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de luncă ("Anthus pratensis"), fâsă de munte ("Anthus spinoletta"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), ciuf-de-pădure ("Asio otus"), bufniță ("Bubo bubo
Pădurea Bogata (sit SPA) () [Corola-website/Science/330733_a_332062]
-
pestriț ("Porzana porzana"), brumăriță de pădure ("Prunella modularis"), mugurar ("Pyrrhula pyrrhula"), aușel sprâncenat ("Regulus ignicapillus"), turturică ("Streptopelia turtur"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvia de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin") sau mierlă ("Turdus merula"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Pădurea Bogata (sit SPA) () [Corola-website/Science/330733_a_332062]
-
alcătuiesc o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în nordul țării, pe teritoriul județului Maramureș. Aria naturală se află în partea central-nordică a județului Maramureș, pe teritoriile administrative al comunelor Băiuț, Bârsana, Bogdan Vodă, Botiza, Budești, Călinești, Groșii Țibleșului, Ieud, Lăpuș, Moisei, Oncești
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
Izei; și pe cel al orașelor Dragomirești, Sighetu Marmației și Săliștea de Sus și este străbătuta de două drumuri naționale: DN18 (Baia Mare - Rona de Sus) și DN17C, care leagă municipiul Bistrița de orașul Vișeu de Sus. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]
-
și DN17C, care leagă municipiul Bistrița de orașul Vișeu de Sus. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 46.873 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri de amestec, păduri în
Valea Izei și Dealul Solovan () [Corola-website/Science/330750_a_332079]