21,363 matches
-
de haine în brațe. Nu pot să port așa ceva, aud un glas înăbușit dinspre cabina lui Erin. — Vă rog, măcar încercați-o, o aud pe Erin spunând. — Știi că nu port niciodată culoarea asta! Persoana ridică glasul, și îngheț. Are accent britanic. — N-am de gând să-mi mai pierd timpul aici! Dacă îmi aduci numai și numai lucruri care nu se pot purta... Simt că niște păianjeni minusculi mi se plimbă în voie pe șira spinării. Nu-mi vine să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
recunosc, au fost cât se poate de amabili. Mi-au zis că, dacă doresc, le pot trimite o fotografie cu mine și ei or să caute în baza lor de date. Apoi, când și-au dat seama că vorbesc cu accent britanic, mi-au spus că poate semăn cu Elizabeth Hurley, pentru că au o sosie foarte reușită pentru ea. Ce să zic! Și totuși. Nu se știe niciodată. O să le trimit o poză, pentru orice eventualitate. Poate o să se dovedească că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
id="(278, p. 356)"/>. Mircea Eliade era convins că și calitatea hranei și a băuturii consumate joacă un rol În privința rezistenței la boală și moarte a românilor și, respectiv, evreilor : „Neamul românesc - scria el În 1937, Într-un articol cu accente antisemite - nu mai are rezistența sa legendară de acum câteva veacuri. În Moldova și Basarabia [românii] cad chiar de la cele dintâi lupte cu un element etnic bine hrănit [= evreii], care mănâncă grâu, pește, fructe și care bea vin În loc de țuică
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Femeile [evreice] poartă veșminte moderne de lână, catifea și mătasă și se ornează cu aurime și pietre scumpe În cari desvoltă ele un lux foarte mare” <endnote id=" (126, pp. 7-9)"/>. Chiar și Nicolae Iorga, Într-o carte cu puternice accente antisemite, admitea că printre evreii din Bucovina se află „multe femei frumoase”, pe care bărbații le Îmbracă „șase zile din săptămână În zdrențe”, iar de sabat le Împodobesc „cu mătăsuri și juvaere, pentru odihna lui Dumnezeu și priveala oamenilor” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
scrisă de Thomas Mann În 1895 : „Era pur și simplu o evreicuță urâtă, Îmbrăcată Într-o rochie gri lipsită de gust”. Proză de tinerețe, În care romancierul german (pe atunci În vârstă de 20 de ani) Își dezvăluie unele „incipiente accente antisemite”, În formularea lui Ion Ianoși <endnote id="(785, p. 373)"/>. Tot la sfâr șitul secolului al XIX-lea, Jacob Riis susținea că, În cartierul evreiesc din New York, printre evreii proveniți din Europa Est-Centrală s-ar afla, „laolaltă, cele mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Arghezi descrie, În continuare, mizeria În care trăiau „milionarii” calici din mahalalele evreiești din Iași, Pașcani și Târgu Frumos <endnote id="(398)"/>. Tot În anii ’30, Mihail Sebastian folosește, la rândul lui, cam același tip de retorică În romanul cu accente autobiografice De două mii de ani (1934). Protagonistul romanului - un alter ego al romancierului - opune numărului mic de bancheri evrei (Învinuiți că i-ar manipula, prin banii lor, pe politicienii români) o numeroasă armată de meseriași evrei care supraviețuiesc În mizerie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Vasile Lupu (1634-1653) În luptele contra turcilor, tătarilor și polonezilor <endnote id="(558 și 559)"/>. De asemenea, orgoliul rănit a generat o legendă născocită de evrei, conform căreia ei ar fi apărat spațiul carpato-dunărean Încă din Antichitate, În epoca cu accente mitice a etnogenezei românilor. În 1846, de pildă, prin intermediul unei reviste din Brașov, „mai mulți israeliți din Transilvania” solicitau contelui Iosif Kemény să nu uite să scrie „În studiile sale istorice” (cum ar fi De Judaeis. Die Geschichte der Juden
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Încheie profetesa interpretarea onirică - până acum m-am nădăjduit că dintru mine să va naște Hristos și mi-am ferit fecioriia mea În 50 de ani. Iară acum cunosc că nu-s eu aceea” <endnote id="(65)"/>. În mod evident, accentul cade diferit În acest caz, față de majoritatea textelor din epocă. „Jidovii” sunt prezentați nu ca poporul care Îl ucide pe Isus, ci ca acela care Îi dă naștere. Este drept că, pentru unii, tocmai acesta a fost păcatul suprem al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fratricid și blestemat de Iehova (Cain) și, respectiv, acuzat de deicid și blestemat de Isus (Ahasverus), protagoniștii celor două legende sunt pedepsiți să fie pribegi (rătăcitori În spațiu) și nemuritori (rătăcitori În timp). Cognomenul depreciativ atribuit lui Ahasverus este În funcție de accentul acordat de diverse culturi uneia sau alteia dintre ipostazele pedepsei. El este numit fie „evreul rătăcitor” (engl. The Wandering Jew, fr. Le Juif errant), fie „evreul etern” (germ. Der ewige Jude, oland. De eeuwige Jood). În limba maghiară, de exemplu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care produce sacrilegiul se convertește la creștinism În urma miracolului cristic. Nu este de mirare că motivul legendar „icoana junghiată” a intrat, la Începutul secolului al XVI-lea, și În Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie. În acest caz, accentul nu mai cade pe fapte (semn că detaliile poveștii erau bine cunos cute), ci pe semnificația lor teologică. Isus ar fi fost „Împuns” de evrei de două ori : prima oară prin crucificare, iar a doua oară prin Înjunghierea icoanei. „Iar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și de timp ale unei singure persoane și ar fi afectat, cu certitudine, finalizarea tezei. Proiectul nostru este un experiment, nu un unicat, desigur, dar care se înscrie pe o direcție a istoriei evreilor insuficient explorate. Am preferat să punem accentul pe cercetarea propriu zisă, pe aprofundarea unor aspecte mai puțin cunoscute, în dauna celor deja relevate istoriografic. Firește, au rezultat și neajunsuri, concretizate în repetiții, digresiuni, insistență pe detaliu, lacune, abuz de citate din sursele vremii, redundanță discursivă și tematică
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
istoriei evreilor din România. Credem că un răspuns mai eficient la problemele controversate din istoria evreilor din România este elaborarea unor lucrări, cu o altfel de istorie a evreilor, focalizate pe reconstituirea vieții evreiești, așa cum a fost aceasta, nu cu accent pe demersuri cu orientare polemică, care nu fac decât să obtureze înțelegerea și să bareze cunoașterea. Pledăm cu toată convingerea pentru necesitatea utilizării documentelor de arhivă în reconstituirea vieții evreiești. Prin tema noastră, Comunitatea evreilor din Dorohoi între anii 1919
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
obtureze înțelegerea și să bareze cunoașterea. Pledăm cu toată convingerea pentru necesitatea utilizării documentelor de arhivă în reconstituirea vieții evreiești. Prin tema noastră, Comunitatea evreilor din Dorohoi între anii 1919 și 1945, urmărim o altfel de istorie a evreilor, cu accent pe reconstituirea vieții evreiești, atât cât o îngăduie interpretarea surselor inedite și edite, pentru a surprinde aspecte care privesc: organizarea evreilor, instituțiile evreiești, participarea lor la viața economică, socialpolitică, problemele cu care s-au confruntat, reacții și atitudini ale evreilor
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
fi citite și independent unele de altele. Primul capitol se intitulează: Comunitatea evreilor din Dorohoi între anii 1919 și 1937. În prima parte a capitolului am încercat să surprindem aspecte privind organizarea instituției comunitare a evreilor din Dorohoi, ca urmare, accentul cade pe probleme privind constituirea instituției comunitare, componența conducerii comunității, scopul organizării acesteia și înființarea instituțiilor comunității. De asemenea, am încercat să surprindem aspecte privind participarea evreilor la viața economică, culturală și politică a orașului Dorohoi. Ne-am propus să
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
fiind de propagandă conservatoare „Gazeta Dorohoiului”, aparținând lui Eugen Condeescu și H. Haimovici; de asemenea, un ziar de propagandă țărănistă „Solia”, aparținând lui Bejan Teodor și Nicolae Mateescu. În activitatea instituțiilor din orașul Dorohoi, mai ales în primii ani interbelici, accentul este pus pe efortul de reorganizare, pentru a face posibilă funcționarea lor, în funcție de necesitățile populației și de problemele cu care se confruntau. Se manifestă receptivitate la schimbările pe care legile, adoptate mai ales, în primul deceniu interbelic, le generau și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
organizația sionistă trebuie să-și piardă caracterul ei ideologic și să se transforme într-o reprezentanță a tuturor evreilor binevoitori operei de reconstrucție în Palestina; iar prioritate să aibă caracterul de rentabilitate a reconstrucției. În Conferința de la Londra se pune accent pe crearea instituțiilor financiare, care să permită opera de colonizare și reconstrucție în Palestina. S-au instituit două fonduri: Keren Haiessod la care puteau contribui toți evreii și Keren Kaiemeth - un fond care permitea organizației sioniste să aibă controlul asupra
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
dr.Rosenbaum a fost organizat în Dorohoi un comitet al acestui fond: Comitetul avea ca președinte pe Aron Meirovici, iar membri: prof.Zitzer, klinger, Cheiș, Dorfman, Fany Cărbunaru, Kuperștein, Leib Segenreich și Ștrulșulimovici. Mișcarea haluțismului începe la 1909 și pune accent pe principiul educării colonistului. În anul 1928 organizația Hehaluț a fost recunoscută, în acest fel, Haluțismul devenea o componentă a doctrinei sioniste. Trumpeldor explică înțelesul curentului de pionierat: „servitor al Sionului, gata la orice, nelegat de nimic, nu cunosc decât
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
corp de persoane dislocate social, ambițioase, nemulțumite, revendicative, gata să exprime în mediul în care trăiau starea de frustrare în cuvinte și acțiuni violente. Însă, între A.C.Cuza și Corneliu Codreanu au apărut de la început anumite diferențe: A.C.Cuza punea accent pe lupta legală în cadrul regimului politic existent, în timp ce Corneliu Zelea Codreanu se pronunța pentru lichidarea regimului democratic și folosirea unor forme radicale de acțiune. În acest context, Corneliu Zelea Codreanu împreună cu alți tineri au pus la cale, în octombrie 1923
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de evoluția ideologiilor și metodelor specifice organizațiilor de extremă dreaptă din Germania și Italia. La 10 decembrie 1934, Corneliu Zelea Codreanu a adresat o scrisoare gen.Gh.Cantacuzino Grănicerul. Generalul Gh.Cantacuzino a trecut la organizarea partidului și a pus accent și pe educația legionară ca mijloc de creștere a influenței mișcării pe care o conducea. Taberele de muncă deveneau o metodă de educație legionară și de pătrundere în rândul populației. Viața legionarilor în taberele de muncă însemna o viață organizată
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
să predea țara din nou în gheara jidoviților; vrem guvern legionar, vrem o Românie legionară”605. Corpurile legionarilor au primit ordinul să se adune pentru manifestații de stradă. Scandau „vrem guvern legionar”, „moarte masonilor și jidanilor”. La 21 ianuarie 1941 accentul este pus pe acțiuni cu caracter militar, legionarii execută foc de armă asupra sediului gardienilor publici aflat lângă Președinția Consiliului de Miniștri, de asemenea, ocupă clădiri publice, sediul Facultății de drept, sediile comisariatelor de poliție și de siguranță, postul de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
baluri și întreceri sportive. În acest context, activitățile organizațiilor sioniste se înscriu mai mult în sfera manifestărilor culturale decât în cele politice. Organizațiile sioniste nu desfășurau o activitate politică propriu-zisă. Organizau întruniri publice, șezători culturale, procese literare, conferințe, în care accentul cădea pe îndemnuri la educația evreiască și pe sensibilizarea față de eforturile de construcție a unui stat evreu în Palestina. De altfel, pentru evreii din Dorohoi, sionismul a fost mai mult o stare de spirit, decât o realitate politică, in acest
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
teritoriile românești cedate fără lupte, în vara anului 1940. În condițiile în care Germania domina Europa, Antonescu a vrut să asigure României un loc în noua ordine internațională dominată de Germania. În relațiile cu Germania poate a pus prea mult accent pe camaraderie, loialitate, poate că nu a avut simțul politic de a reglementa relațiile și eforturile angajate în război, deși rămâne discutabilă măsura în care Germaniei ar fi acceptat. Să recunoaștem că interesele Germaniei au coincis cu interesele României, în
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
13. IX. [1]962”> Iubite domnule Călin, M-a bucurat foarte mult conținutul plicului d tale! Schița a ajuns, în această formă, la evidente semne de maturitate. Se vede o grijă și mai mare față de cuvînt, și o frumoasă muzicalitate. Accentele umane sînt și ele prezente din abundență; încît, cu voia zeilor, după ce voi transcrie bucata la mașină, și voi întări pe ici pe colo prezența celuilalt cal, voi da-o unei redacții. Te felicit, e foarte frumos! Duminică 16 crt.
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
sacru, inatacabil în oricare curriculă. Didactic vorbind, odată ce l-ai ocupat, doar pensionarea sau moartea te mai pot scoate din el. Neîndoielnic, siguranța aceasta a influențat comportamentul criticului. „Dicția” lui a devenit din ce în ce mai fermă, pe alocuri apodictică și cu evidente accente de superioritate. Aceste manifestări nasc însă nu numai admirație, ci și ostilitate. Dincolo de alura și gesturile de o anume clasicitate pe care le etala public, Mihai Drăgan era un om greu de mulțumit. Mai tot timpul - frămîntat, hortativ, precipitat, susceptibil
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
și „nota bene” (în maniera didactică). Născut săgetător, nu-l interesau ornamentele, nu l terorizau repetițiile, nu-și oprea fluxul ca să caute sinonimii. Pe ansamblu, însă, variația nu lipsește: înfierbîntări și răciri, iluzii, dezamăgiri și iarăși iluzii; entuziasme și mîhniri; accente epice și accente lirice; contraziceri etc. La pregătirea textelor pentru tipar, una dintre problemele ce s-au ivit - am spus-o și în prefața întregii lucrări - a fost legată de sînt și sunt. Mihai Drăgan a trecut de la primul la
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]