16,878 matches
-
altruismul. În fapt, patriotismul pe care îl propune Aaron poate fi înțeles și ca o formă de altruism in-group, manifestat predilect față de membrii comunității politice cu care individul împărtășește aceleași legi și instituții sociale. Totuși, această formă de patriotism civic avansată de Aaron nu degenerează în fanatism, pentru că este fundamentat pe legea morală a creștinismului. Plasând patriotismul între principiul christic al iubirii necondiționate a aproapelui (miezul moralei creștine) și "egoismul colectiv" al exclusivismului etnic, Aaron reușește un remarcabil act de echilibristică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cărei "dogme privesc morala, precum și îndatoririle pe care cel care le profesează este obligat să le îndeplinească față de ceilalți" (Rousseau, 1957, p. 283). Ideea de suveranitate populară (de inspirație rousseauiană) este doar prima inovație cu tente revoluționare pe care o avansează Aaron. Potrivit acesteia, "sistema reprezentativă, după care cetățenii iau parte mijlocită sau nemijlocită la treburile și interesele publice, este un izvor neprețuit de patriotism; și toate instituțiile care întemeiază slobozenia civilă a fiecărui cetățean, sunt un bold însuflețitor pentru duhul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Temele cardinale ale unității și independenței politice, mesianismul național și mântuirea neamului, eroismul militar, spiritualitatea creștină și apărarea creștinătății apusene în fața barbarismului oriental otoman etc., teme care vor fi prelucrate intens de istoriografia romantică, sunt deja prezente într-o formă avansată la Florian Aaron. Motivul independenței capătă valențe sporite, alături de accentuarea principiului naționalității în derularea istorică a românilor. Neatârnarea politică devine expresia ființei naționale în istorie, iar perioadele de subjugare sunt interpretate ca simptomatica amorțirii simțului național. Independența politică devine un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al acestui "Kulturkampf național" lansat de către autoritățile statale, vom urmări în cele ce urmează drama unificării sistemului educațional. Pilonii fundaționali ai educației publice românești au fost așezați, în principatele danubiene, abia în epoca regulamentară. Legea instrucției publice din 1864, foarte avansată la acea vreme în raport cu legislațiile europene ale timpului, a instituit obligativitatea și gratuitatea învățământului primar. Dacă pe plan legislativ România se situa în avangarda educațională a continentului, pe planul realității efective lucrurile nu decurgeau în aceeași direcție. În perfect acord
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
responsabilă de unitatea stilistică a culturilor respective. Atât omul, cât și întregi colectivități umane, "trăiesc necurmate în cadru stilistic", fiind prizonierii culturali ai unui stil bine individualizat, pe care îl poartă "ca un jug suprem" (Blaga, 1969, p. 4). Blaga avansează teza "imposibilității vidului stilistic", subliniind apăsat că existența socioumană nu se poate desfășura decât într-un cadru stilistic, sub robia jugului suprem al unui stil. Ce este însă acest misterior "stil", de care suntem pătrunși până în măduva ființei noastre culturale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al statului național. Întreaga schemă este prezentată diagramatic în reprezentarea de mai jos. Cei doi autori care au întocmit această schema au numit-o "modelul european al societății naționale". Mergând pe mâna teoretică a lui H. Kohn (1961), care a avansat dihotomia care îi poartă numele ("Hans Kohn Dichotomy") între naționalismul occidental de tip civic și cel central-estic de tip etno-lingvistic, vom propune un amendament modelului care să țină cont de această natură duală a naționalismului. În forma sa originală, modelul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ferm în genetica românității, discursul didactic elaborează teorii tot mai sofisticate menite să clarifice secvențialitatea și ponderea elementelor contopite în creuzetul etnic din care a rezultat poporul român. Formula care va deveni clasică a teoriei melting pot-ului românesc este avansată de D.D. Patrașcanu (1937): "Prima pătură etnică, care a intrat în compoziția poporului nostru, a fost cea tracă, reprezentată prin Daci [...] Peste această primă pătură a venit elementul romanic, reprezentat prin coloniști, armată și administrație care [...] a dat naștere Daco-Romanilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Instinctul unității va fi principiul motor care va propulsa destinul istoric românesc spre unificarea politică desăvârșită în 1918. Unitatea de destin istoric a neamului românesc se cuplează cu ideea unei unități fondatoare. Am văzut că o idee similară a fost avansată de Heliade Rădulescu, care a susținut că Negru Vodă și-a stabilit capitala la Câmpulung cu scopul logistic de a "dirige și guvernà și Transylvania și Muntenia" (1861, p. 79). În interbelic, figura lui Negru Vodă este expediată în domeniul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
într-un singur Stat, apare odată cu desvoltarea capitalismului, care avea nevoie de un stat bine organizat, cu o piață internă mai mare" (Roller, 1952, p. 367). Manualul pare a elabora o teorie a conspirației capitaliste pentru explicarea unirii principatelor dunărene, avansând ideea conform căreia "clasele stăpânitoare au reușit să asigure ca Unirea să se facă mai ales de sus prin înțelegerea burgheziei cu boierimea; de pe urma ei au beneficiat elementele burgheze și boierimea comercială și nu largile mase populare" (Roller, 1952, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
formula inter-(și anti-)naționaliste a memoriei românești și cea național-comunistă justifică denominația de "revoluție mnemonică" pentru a descrie metamorfoza produsă în gestiunea politică a trecutului între cele două faze ale socialismului românesc. Modelul evolutiv al memoriei istoricepe care îl avansăm afirmă, de asemenea, că revoluțiile mnemonice sunt procese ample de reconfigurare dramatică a înțelegerii trecutului survenite în urma unor revoluții politice. Or, revoluția mnemonică petrecută în național-comunism arată că astfel de mișcări tectonice în structura și conținutul memoriei colective pot avea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
spre deosebire de cel al lui Daicoviciu et al. (1991) au fost construite pe fundații noi, au preluat de la acesta sistemul "epocal-cronologic" de periodizare, acela de segmentare a timpului istoric în epoci generice (veche, modernă, contemporană). O variație a acestui sistem este avansată de M. Manea, A. Pascu și B. Teodorescu (1993, p. 10): Tabel 33. Periodizare postcomunistă a istoriei (universale, continentale și naționale) Epoca Universal Continental Național Preistoria 4-3 mil. î.Hr. 1 mil. î.Hr. 1 mil. î.Hr. Protoistoria Mil. II î.Hr. Mil.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al originilor, povestea formării neamului nostru, rod al căsătoriilor dintre bărbații romani și femeile dace, ascunde, în pofida naivității ei, un sâmbure de adevăr" (p. 10). Autorii recidivează prin susținerea "inventării" națiunii moderne, inclusiv a națiunii române (p. 27)28. Argumentul avansat pentru sprijinirea acestei teze eretice susține că națiunea română a fost imaginată de cărturarii Școlii Ardelene, urmați de intelectualii romantici, care după ce au construit ideatic proiecția statului național românesc s-au angajat în materializarea sa prin convingerea muntenilor, transilvănenilor și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
S. Mitu (1999) și N. Dumitrescu (1999), crăpând și mai larg breșa deschisă de L. Boia (1997), au scos trecutul istoric românesc de sub aureola sacrosanctă care a circumscris-o. Deposedarea istoriei naționale de haloul său sacru de către noua atitudine critico-relativizantă avansată de perspectiva postmodernistă îmbrățișată de L. Boia și S. Mitu semnalează încheierea celui de-al doilea ciclu complet al crescendo-ului patosului naționalist. Manualele alternative introduse începând cu 1998-1999 marchează simbolic un moment de cotitură în tradiția discursivă referitoare la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Noțiunea de justiție tranzițională desemnează ansamblul de practici, judiciare cât și non-judiciare, prin care societățile ieșite dintr-un regim politic își confruntă trecutul, luându-l în colimatorul juridic, moral, istoric și interpretativ al ordinii socio-politice prezente. O definiție orientativă este avansată de J. Elster (2004), despre care trebuie spus că a folosit, sinonimic, termenul de "justiție retrospectivă": "Justiția tranzițională este alcătuită din procesele de judecată, epurări și reparații care au loc după tranziția de un sistem politic la altul" (p. 1
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Zeitung în vara anului 1986, printr-un articol intitulat " Die Vergangenheit, die nicht vergehen will" ("Trecutul care nu vrea să treacă"). Tematizând asupra paralizantei moșteniri a trecutului nazist care planează ca o sabie a lui Damocles deasupra prezentului german, Nolte avansează o agendă revizionistă cu privire la Holocaust. Până în anii '80, consensul s-a cristalizat în jurul a două teze centrale acceptate ca dincolo de posibilitatea de a mai fi puse în discuție în istoriografia și cultura germană: a) teza unicității istorice a Holocaustului nazist
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
totuși retorica "finalistă" pe care Raportul și-o arogă, deloc oportun, încă din titlu. Prezența atributului adjectival "final" relevă intenția de a închide orice dezbatere legitimă asupra naturii regimului comunism. 30 Concluzia "nelegitimității și criminalității" regimului comunist a fost deja avansată de către Sorin Ilieșiu în octombrie 2005 președintelui Traian Băsescu sub forma unui "Raport pentru condamnarea regimului comunist ca nelegitim și criminal". Capetele de acuzare formulate în acest document sunt reluate în Raportul final publicat în 2006. 31 Peter Berger a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unei Europe Unite a revenit în actualitate după Primul Război Mondial. În perioada interbelică au fost propuse două proiecte principale de unificare a Europei: crearea unei „uniuni pan-europene”, susținută de Richard de Coudenhove-Kalergi; crearea unei „uniuni federale europene”, idee avansată de Aristide Briand în anul 1929; Proiectul uniunii pan-europene Concepțiile lui Richard de Coudenhove-Kalergi despre unitatea europeană au fost cuprinse în „Pan-Europa, un proiect” (1922) și manifestul „Pan-Europa” (1923). Richard de Coudenhove promova ideea unității europene deoarece
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
număr de pași, în tempo mai lent sau mai accelerat; aceleași distanțe și număr de repetări ca în exercițiul precedent (fig.41 ). * alergare cu pendularea gambei înainte este un exercițiu ce presupune forță și coordonare, deci și un grad mai avansat de pregătire, a cărui utilizare poate determina (fig.42 ): dezvoltarea mușchilor ridicători ai coapsei și extensori ai gambei pe coapsă; favorizarea amplitudinii fazei anterioare a pasului alergător. Se poate executa în tempouri și pe distanțe diferite, adaptate nivelului de pregătire
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
vor fi m * evitarea busculadelor la startur de re u startul în același timp. moderat, se vor efectua și unele exer unele priceperi legate de alergarea în pluton, evitarea busculadelor, etc., ori pentru a se pregăti într-o fază mai avansată de învățare în vederea soluționării unor probleme ce pot apare în timpul alergărilor de tip concurs. Exercițiile constau din alergări în grup; la început grupurile vor fi mai mici, apoi mai numeroase (8-10 elevi); se va alerga în linie dreaptă, apoi în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
oricărei sărituri. Se execută din deplasare, alternativ pe un picior și pe celălalt, cu derulare călcâi-vârf, intensificându se g t și avântarea. Execuția poate fi o alternare de pași săltați pe distanțe de 10-20-30 m sau, într-o fază mai avansată prin int * sărituri peste o bară (ștachetă) joasă a cărei înălțime poate crește treptat, trecere în ghemuit, aterizare elastică, va partea piciorului de bătaie. 7.1. Predarea - în radat atât impulsia, câ roducerea unui pas săltat la 3 și apoi
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
această funcție este concretizată într-un substantiv, substantivul respectiv poate sta nu numai în acuzativ (nearticulat sau articulat; precedat sau neprecedat de o prepoziție), ci și în genitiv fără prepoziție sau cu o prepoziție care cere acest caz. Autorul citat avansează și ideea că elementul predicativ suplimentar se poate exprima prin interjecții (exemplu: l-a făcut scârța-scârța) sau prin adverbe, întrun exemplu ca: Nu că nu mai milostivă Nu-mi ești nicidecum atunci, Ci te-arăți și împreună L-ale ei
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
să-i atragem spre sala de spectacol mai ales pe aceia care au înclinații spre așa ceva, tocmai pentru a nu o lua pe căile amintite. E de datoria noastră să-i îndreptăm pe drumul cel bun, pentru că avem pretenția că avansăm spre o societate civilizată. În ce constă, în fapt, această inițiativă? Am dat posibilitatea, pentru o sumă simbolică, de numai 10.000 lei pentru clasele elementare și 20.000 lei pentru elevii de la licee, ca în timpul unui an de învățămînt
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
se creditează prin debitul conturilor: 195.02 "Viramente interne" - cu sumele transferate din contul Euro - Sapard în contul de disponibil în lei al Fondului Național deschis la trezorerie (50.16.03); - cu sumele rambursate bugetului de stat care au fost avansate de acesta în cazul indisponibilității temporare de fonduri a Comunității Europene. 271.02 "Sume de primit și de restituit Comunității Europene" - cu sumele în euro transferate Comunității Europene din contul Euro - Sapard, dacă se decide acest lucru. 412.02 "Diferențe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150049_a_151378]
-
prin creditul conturilor: 112.02.NB "Contul Euro - Sapard" - cu sumele transferate din contul Euro - Sapard în contul de disponibil în lei al Fondului Național deschis la trezorerie (50.16.03). - cu sumele rambursate bugetului de stat care au fost avansate de acesta în cazul indisponibilității temporare de fonduri a Comunității Europene. 112.02.TR "Cont de disponibil în lei al Fondului Național la trezorerie" - cu sumele reprezentând diferențe favorabile rezultate din diferență de curs valutar între cursul Băncii Naționale a României, cursul Băncii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150049_a_151378]
-
01.74.02 "Disponibil pentru programul Sapard de la Bugetul de Stat" Contul 119.01.74 "Disponibil pentru finanțarea programului Sapard" se debitează prin creditul conturilor: 220 "Debitori" - cu sumele primite de la Fondul Național reprezentând contribuția Comunității Europene care a fost avansată anterior de la bugetul de stat; 220.74 "Debitori din speze bancare urmare transferării greșite de sume, altele decât plăti în exces" - cu sumele recuperate de la debitori din speze bancare. 226 "Dobânzi acumulate (de încasat)" - cu sumele reprezentând dobânzile bonificate la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150049_a_151378]