17,991 matches
-
un zâmbet pe ele. — Mamă, pentru numele lui Dumnezeu, ce naiba- ce faci? Ce se petrece? Arăta atât de vinovată și de nesigură că m-a speriat. Nu mai semăna cu mama, semăna cu unul din prietenii mei prins când fura ceva. Încă mai ținea unul din cartonașele alea aplatizate cu mâna stângă, iar în dreapta avea o pilă de unghii - nu mă refer la una din aia de carton cu șmirghel, ci o chestie din aia de metal demodată, pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
Știam că nu va dura mult până să fiu alungat- cele două zile de dinainte mă învățaseră rapid câteva aspecte rudimentare ale traiului în Londra-, dar mi-am rezemat capul de sticla ferestrei și mi-am închis ochii, fericit să fur câteva clipe de odihnă. N-am văzut cine-mi aruncase monedele: că fusese vorba de compasiune autentică sau că poate fusese vreun suflet vinovat în drum spre sau de la confesiune, care considerase că un mic gest altruist i-ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
-te pentru păcat, că doar această mâhnire este aducătoare de mântuire.”). „Cojocul” - povestire foarte bine închegată, scrisă cu necesară vervă, pentru situația hazlie înfățișată, totodată cu profund caracter educațional. Revine discursul asupra Poruncii a VIII-a din Decalog, „Să nu furi!” (Ieșire 20, 15), însă, de astă dată, în alt registru. „Ești oarbă!” - dispută teologică de mare profunzime, demnă, întru apărarea dreptei credințe. „Incendiul”: importantă scriere autobiografică; sensibilitatea autoarei se vede încă de la acest episod relatat în povestire, petrecut în copilăria
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
trecute, am luat la nimereală o carte de pe raft ca să mai citesc ceva. Am deschis-o la întâmplare. Privirea mea se oprise la cuvintele: „Rugăciunea făcută din inimă este auzită de Dumnezeu.” Lăsând cartea pe genunchi, gândul meu fu imediat furat de niște amintiri frumoase. Se organizase o călătorie la mănăstirea Hâncu. Era în ajunul sărbătoririi hramului. Ajunsesem înainte de a se începe Vecernia. Oameni veneau și veneau necontenit. După Vecernie, o măicuță ne arătase locurile unde puteam rămâne peste noapte. Era
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
fusese înțelegerea. El ne spunea și nouă, ca să știm că nu tot ce cerem de la Dumnezeu ni se dă, ci numai ceea ce El știe că ne va fi de folos. Ne spuse zâmbind că și hoții când se pornesc la furat spun: „Doamne, ajută!”, dar aceasta nu înseamnă că Dumnezeu îi ajută, în schimb, atunci când cerem ceva de folos, fie chiar și numai un suspin, gândindu-ne la cele de trebuință, El ne va trimite ajutorul Său. Întâlnirea cu aceste cunoscute
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
pe care și-o ochise. Imediat, autobuzul se oprea și hoțul cobora, fără să lase vreo urmă de bănuială. Celălalt hoț mai rămânea ceva timp, pentru a vedea ce se întâmplă. Erau oameni care descopereau repede că li s-au furat banii, dar erau și din cei care observau după ce coborau sau chiar poate și mai târziu, ajunși acasă sau la magazin, pentru a cumpăra ceva. Oricum, multe plângeri erau auzite și multe cazuri se adresau la poliție, dar nu reușea
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
apoi, întâmplarea soției și așa, de la unul la altul, tot satul știa istoria cu cojocul lui moș Parfene. Cine sapă groapa altuia, singur va cădea în ea. Cam așa ceva pățiră și cei doi care vindeau cojocul. Au vrut să-l fure pe moș de bani dar, în cele din urmă, nu s-au ales cu nimic. Ești oarbă! Plecam acasă. Era luna august și timpul vacanței. Zborul era la orele șase dimineața. Sosisem la aeroport cu două ore mai înainte de zbor
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
timp acea istorioară, pentru a o citi copiilor. Îi plăcuse foarte mult și, deși era scrisă în limba română, hotărâse să le-o citescă pentru a-și încheia lecția cu un moment educativ. Când începuse a citi, observă că elevii fură imediat atrași de conținut: „...La vârsta de 88, de ani se trecuse din viață mătușa Ecaterina Bujor. În aceste clipe, Șurca, cățelușa ei, era deosebit de tristă... Toată noaptea lătra, ba uneori urla cu o deosebită durere. Uimitoare a fost ultima
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Bună seara, Melania Rodica Ojog-Brașoveanu CAPITOLUL 1 CUM SE FURĂ UN SURÎS În oglinda ovală, așezată între două sfeșnice, tocul subțire, cu incrustații emailate, alerga ușor, înșirînd litere rotunde și egale. Mai sus, lângă trandafirii bătuți în rama de argint, motanul adormise. Părea o pălărie neagră uitată pe raft. ... Întrucât
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
vitrina șifonierului. ― Mda... ― Domnul Raul Ionescu? ― Greșeală! ― Încă o greșeală ești pe cale să comiți dumneata! ― La revedere. Melania Lupu formă încă o dată numărul. ― Te avertizez, domnule inginer, că la a doua mojicie... ― Cum îți permiți?! ― Pentru un individ care a furat un bloc de 12 etaje și este căutat intens de Miliție, întrebarea mi se parc ridicolă. ― Miroase a șantaj. Cît? Bătrâna râse sec: ― Lamentabil! Unde-ți e fantezia, băiete? Păreai mai isteț în chestia cu blocurile. Câte doi centimetri furați
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
furat un bloc de 12 etaje și este căutat intens de Miliție, întrebarea mi se parc ridicolă. ― Miroase a șantaj. Cît? Bătrâna râse sec: ― Lamentabil! Unde-ți e fantezia, băiete? Păreai mai isteț în chestia cu blocurile. Câte doi centimetri furați din înălțimea fiecărui apartament... În loc de doi metri douăzeci, camerele dumitale au doi și optsprezece. La optzeci de blocuri, asta înseamnă o avere. O idee remarcabilă căzută, din nefericire, pe mâinile unui cârpaci. ― Domnișoară! ― Dacă te mulțumeai doar cu jumătate de
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cu un voal roz. Luă mâna lui Cristescu și o strânse la piept. ― Nici nu știți cât mă bucur, domnule maior! N-am avut copii... și de ce să mă ascund după deget, Doru a fost totdeauna slăbiciunea mea. Chiar când fura mâncare din frigiderul Valericăi, închideam ochii, deși mi-era rușine pentru el. Sări în picioare și alergă la scrin. ― Auzi Mirciulică? Prietenul nostru Doru s-a făcut bine! Cotoiul rămase încremenit, ca un sfinx. Melania își strâmbă buzele: ― Mirciulică e
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
l-ai fi pus și ai uitat. ― Nu, Florence, replică timid profesorul, de astă dată sânt sigur că l-am pierdut. ― Precis! Poți să-ți iei adio! Șerbănică Miga tăie aerul cu palma: L-ai pierdut ori ți l-a furat cineva. E plin orașul de bandiți! Se întrerupse brusc, roșu la față. Ionescu zâmbi. ― Continuați, vă rog. N-avem nici o legătură cu povestea asta. Probabil o firmă concurentă... Florence își umezi buzele: " Ce zâmbet are pușlamaua!" Îl amintea pe Drăghici
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Șerbănescu... Un elev înalt, drăguț, cu păr buclat și ochi verzi. Îl cunoșteam bine, eram diriginte la clasa a VIII-a... Sabău, Sararu, Schreiber, Șerbănescu... Ultimul pe pagină. Făcuse pasiune pentru o demimondenă. A spart prăvălia lui Roll ca să-i fure niște cercei cu perle. Un scandal enorm! Tot orașul discuta numai despre asta. Băiatul a fost eliminat... Singură, Florence îi lua apărarea prin toate saloanele: "A furat pentru femeia iubită!" Îi plăcuse... L-am întîlnit acum câțiva ani. De fapt
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
pagină. Făcuse pasiune pentru o demimondenă. A spart prăvălia lui Roll ca să-i fure niște cercei cu perle. Un scandal enorm! Tot orașul discuta numai despre asta. Băiatul a fost eliminat... Singură, Florence îi lua apărarea prin toate saloanele: "A furat pentru femeia iubită!" Îi plăcuse... L-am întîlnit acum câțiva ani. De fapt el m-a recunoscut. E geolog și are trei copii... Ce-aș putea face pentru Florence?" Doamna Miga sorbi încă o înghițitură de cafea rece. Panglica îi
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Sânt ani de zile de când n-am făcut-o. Un fior rece îi trecu prin inimă." Înainte de moarte... Totdeauna... Instinctul primar. Am să mor..." Încercă să-și schimbe poziția mușcîndu-și buzele de durere. "Prostii! Fără panică! Sfeșnicele... Din cauza lor." Le furase de acasă și le vânduse în iarmaroc unui bogasier pentru 25 de lei. Până în seară îi mai rămăseseră doar câteva parale. Cutreierase dugheană după dugheană fără să se. poată hotărî. În cele din urmă își umpluse buzunarele cu roșcove și
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
nevoie de o soluție, înainte de a se întoarce băiatul. Sânt convinsă că dacă tu ai fi acolo cu ei, ți-ar veni o idee. Niciodată n-ai fost atât de neputincioasă. Există trei ipoteze, fetițo. Să zicem că le-a furat altcineva. O posibilitate pe care o înlături de la bun început. E prea spectaculoasă, ține cel mult de literatură. Rămân celelalte două. Tablourile au fost transferate în altă parte și atunci povestea s-a isprăvit. Nu-ți rămâne decât să-l
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Ai putea să-l folosești pe Mirciulică. Îți face adeseori servicii asemănătoare, dar nu te sfătuiesc. Urmele dinților lui rămân în-ti-pă-ri-te pe hârtie. O altă soluție ar fi să umezești fundul tăvii cu cești murdare și să lipești biletul. Așa fura bani jupâneasa aceea negricioasă când aveai lume la poker. Venea cu tava udă și o punea ca din întîmplare peste bancnote servind băuturile. Câștiga în fiecare seară câteva mii de lei. Ai prins șmecheria și te distrai grozav... Nu-ți
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ca o musculiță. Îți venea să întinzi mâna și s-o alungi. Maiorul Cristescu vorbea la telefon. Îi făcu semn să ia loc. Întrerupse legătura și se uită la locotenent lung, fără expresie, declarând uscat: ― Femeia cu evantai a fost furată. ― Din momentul în care tânărul Miga mi-a pomenit numele invitaților am intrat la idei. Bătrâna a devenit pentru mine o obsesie de vreme ce nu mă mai pot ocupa de o dandana fără să presupun spontan că la ea duce capul
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
poate s-o demonstreze? Vezi? Vezi cum te pripești? Și apoi atâta lucru ști și tu! Probă negativă nu există! Adică să se tragă o concluzie împotriva ta plecîndu-se de la lipsa unui element. Pentru că n-avem scrisoarea, înseamnă că a furat-o Melania... Așa-i cum îți spun, draga mea! Nucu Scarlat și inginerul nu pot susține nimic care să te le-ze-ze. Domnul maior va fi extrem de dezamăgit, iar tu nu ai nici un motiv să nu asculți puțină muzică. Mirciulică se
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
clanțe de bronz. A Melaniei Lupu era cea mai lustruită. De cheile lăsate totdeauna afară atârnau clopoței albaștri, lucrați cu iglița. Preșul lui Grigore Popa fusese asigurat cu sârmă și două șireturi de piele bătute în ușor. Să nu-l fure cineva... Ușa lui Panaitescu, mută, oarbă, fără cel puțin o carte de vizită, nu lăsa să se ghicească nimic. Dar ea îl cunoștea bine. Pe el și pe nevastă-sa... Doi fluieră-vînt! Gabardină, mătăsuri și mănâncă ce-a rămas pe
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
mușca dintr-un șnițel rece. Izbucni dezlănțuită: Nu ți-e așa, un pic de jenă? Matei ridică din umeri, fals nedumerit. Se adresă celorlalți: ― Aveți cumva idee la ce se referă fecioara? ― Escrocule! izbucni femeia scoasă din sărite. Mi-ai furat două șnițele și o halcă de carne din tocană. Alaltăieri, opt chiftele, doi gogoșari și un picior de pasăre... ― O fi fost găina șchioapă! Vezi-ți de treabă, madam, nu te lua de oameni! Panaitescu îl privea cu gura căscată
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cam multișor... Melania Lupu scoase carnetul din buzunar vrând să mușamalizeze incidentul. ― Cred că aș putea încerca să-l sun pe domnul Van der Hoph. E tocmai ora când deschide magazinul. Luă telefonul în poală, formă 07 și ceru Amsterdamul. ― Fură de stinge! conchise fără să se adreseze nimănui Valerica Scurtu. Sculptorul o privi drept în față. Șopti, zâmbind fermecător: ― Acum, fie vorba între noi, tocana era cam grasă. Știi, nu face bine la ten, și împinse cu degetul spre obrazul
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
văzut și te-au reținut, sau că ar putea fi surprinse că nu te-au zărit ca de obicei. Valerica putea dispărea la orice colț de stradă, între două mijloace de locomoție. Deci, orice e posibil. ― Ce anume? S-o fure Jean Marais?! ― Din fericire, ipotezele acestea nu ne interesează pe noi. Ochii pătrunzători ai bătrânului scotociră câteva secunde chipul Melaniei Lupu. ― Nu-i prea grozav... Să sperăm c-o să meargă, dar... Clătină capul cu îndoială. ― Bineînțeles, domnule Popa, nu-i
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
special sculptorul, care m-au asistat, au rămas înnebuniți de ce-au văzut! Are, tipu' o garderobă trăsnet. Nici nu se cunoaște că și-a luat lenjerie și haine pentru un concediu. ― Nici la Carlo Ponti când i s-au furat cele treizeci și șase de costume nu s-a cunoscut. E contabil, știe să prețuiască banul. Se uită în jur și începu să râdă. Sânt teribili... Cei șase locatari își împărțiseră bucătăria folosind o formulă inedită. Paravane înalte de carton
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]