17,036 matches
-
în râu, se sare peste focul de tabără și se ard ierburi. Când teritoriul polonez a fost anexat de Austria, mai ales după ce Cracovia a fost încorporată în statul austro-ungar, Wianki a devenit o manifestare patriotică, atunci când Wanda, prințesa din legenda prințului Krak (fondatorul Cracoviei), a fost comemorat. Înainte de Primul Război Mondial Wianki a fost organizat de către instituții, cum ar fi Polskie Towarzystwo Gimnastyczne "Sokół" ( Societatea de gimnastică poloneză "Sokół"). Evenimentul are loc în cartierul Kazimierz. Brutarii prezintă metodele tradiționale de
Festivaluri și evenimente culturale în Cracovia () [Corola-website/Science/329505_a_330834]
-
influență, în pofida incursiunilor selgiukide, construirea unui bastion inexpugnabil devenise mai mult decât necesară. Astfel, ocuparea fortăreței Alamut devine principalul obiectiv al lui Hasan Sabbah, care împreună cu adepții săi convertesc zonele adiacente fortăreței, ca ulterior printr-un vicleșug să obțină fortăreața. Legendele din spatele fortăreței sunt multe, nici una cu adevărat precisă; odată cu ocuparea castelului, secta ismailită devine de neoprit. Hasan Sabbah organizează o veritabilă aripă militară a ismailiților care timp de 2 ani, conduce nenumărate asasinate împotriva selgiukizilor. Perioada de succese ale ismailiților
Hasan Ibn Sabbah () [Corola-website/Science/330943_a_332272]
-
1902. Chiar și la începutul secolului trecut, vinul era produs în tiraj foarte mic, din care pînă în prezent în lume s-a păstrat un singur exemplar, care se află aici, în Vinoteca de la Cricova. Pînă acum mai este vie legenda despre magnatul american, care a oferit pentru unica sticlă o sumă enormă și cîteva cadillacuri, însă vinurile deosebit de rare, ca și picturile valoroase, nu întotdeauna pot fi cumpărate Geografia și diversitatea istorică a Vinotecii Naționale surprinde imaginația. În iulie 2007
Cricova (vinărie) () [Corola-website/Science/330915_a_332244]
-
ales de nobilime pentru a-l urma pe unchiul său, Eadred, ca rege al țării. Scurta sa domnie a fost marcată de conflictele permanente cu familia sa, și în special Dunstan și cu Biserica, sub conducerea Arhiepiscopului Odo. Potrivit unei legende, dușmănia de moarte cu Dunstan a început în ziua în care Edwy nu a reușit să participe la o reuniune de nobili. Când Dunstan l-a găsit în cele din urmă pe tânărul monarh, el a fost găsit cu o
Edwy al Angliei () [Corola-website/Science/331029_a_332358]
-
conflict dintre Edwy și Dunstan ar putea fi bazat fie pe un adevărat incident cu privire la o ceartă politică pentru putere între tânărul rege și oficialii bisericii, care doreau să-l controleze pe rege și care mai târziu au răspândit această legendă a reputației sale, fie este doar o legendă urbană, ori faptul că Edwy și soția sa aveau legături "prea conexe". Anularea căsătoriei lui Edwy cu Ælfgifu a fost neobișnuită și a fost împotriva voinței lor, în mod clar din motive
Edwy al Angliei () [Corola-website/Science/331029_a_332358]
-
bazat fie pe un adevărat incident cu privire la o ceartă politică pentru putere între tânărul rege și oficialii bisericii, care doreau să-l controleze pe rege și care mai târziu au răspândit această legendă a reputației sale, fie este doar o legendă urbană, ori faptul că Edwy și soția sa aveau legături "prea conexe". Anularea căsătoriei lui Edwy cu Ælfgifu a fost neobișnuită și a fost împotriva voinței lor, în mod clar din motive politice din partea susținătorilor lui Dunstan. Biserica, la acea
Edwy al Angliei () [Corola-website/Science/331029_a_332358]
-
a aduce scrierile sacre ale budismului în China, așa zisa "" ("Xi yu ji"). Pelerinajul său este un eveniment istoric real, dar romanul a introdus elemente ale fantasticului printre care diferite zeități și creaturi din mitologia chineză și budistă. Conform unei legende chineze, un discipol al lui Buddha Shakyamuni a fost alungat din Paradis pentru că a ajuns să disprețuiască legea budistă. A fost trimis în lumea oamenilor și forțat să își petreacă zece vieți, reîncarnându-se și practicând cultivarea sinelui pentru a
Călătorie spre Vest () [Corola-website/Science/331022_a_332351]
-
cerului pentru a anticipa schimbările vremii, să facă foc cu amnarul și iasca, să prindă raci și scoici cu mâna și să facă mâncare folosindu-se de puținele alimente pe care le oferă natura. Mihail Sadoveanu intuiește valențele literare ale legendelor și superstițiilor populare, consemnând unele practici magice străvechi și taine uitate ale naturii în povestiri ca „Vrăjitorul de șerpi” și „Toaca”, fără a adânci însă misterul. Criticii literari au apreciat că originalitatea acestei scrieri o constituie tocmai lirismul său în
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
Lui MetalHead 38. Despre Oameni Și Șoareci 39. Proiectul Manhattan Partea 1 40. Proiectul Manhattan Partea 2 41. Labirinturi Și Mutanți 42. Mutația Unică A Lui Baxter Stockman 43. Neutralizat 44. Față De Pizza 45. Mania lui Gheară De Tigru 46. Legenda Kuro Kabuto 47. Planul 10 48. Răzbunarea E Amea 49. O Povește Cu Fantome Din ChinaTown 50. În Dimensiunea X 51. Invazia Partea 1 52. Invazia Partea 2 53. Prin Pădure 54. Un Picior Prea Mare 55. Secrete Îngropate 56
Lista episoadelor din Țestoasele Ninja (seria din 2012) () [Corola-website/Science/334934_a_336263]
-
păstrate referiri la tradițiile de familie (de exemplu, în cazurile familiei Balș, unde este pomenită tradiția descendenței din casa Balsa (Balșici) din Muntenegru și, prin aceasta, din seniorii provensali de Baux), majoritatea mitologiilor genealogice dispar. Familia Balș și-a stabilit legenda descendenței din dinastia Balšić (Balșici), care domnise în regiunea Zeta din Albania, în secolele XIV -XV. În afara marilor sinteze genealogice, una dintre preocupările cele mai importante ale lui Lecca în domeniul istoriei familiilor românești este dinastia Basarabilor, în privința căreia adoptă
Octav George Lecca () [Corola-website/Science/335421_a_336750]
-
alfabetului grecesc, „lambda” (λ) a fost mult timp un simbol al comunității LGBT. Spartanii credeau ca „lambda” înseamnă unitate, pe când romanii o considerau „lumina cunoștinței ce străbate întunericul ignoranței”. Se crede că simbolul lambda era inscripționat pe scuturile luptătorilor thebani. Legenda spune că orașul-cetate Theba avea în componența armatei sale o legiune de îndrăgostiți idealiști, ceea ce îi facea să fie de temut pe timpul luptei. Acest simbol a fost prezentat prima oară în 1970 de către Alianța Activiștilor Gay ("Gay Activists Alliance", GAA
Simboluri LGBT () [Corola-website/Science/335475_a_336804]
-
Çatalhöyük din Turcia de azi, în jurul anului 6.000 î. Hr., ca unealtă de curățare a pământului. Çatalhöyük a fost un oraș liniștit, care a venerat zeița Pământului și care a prosperat fără conflicte vreme de 1.500 de ani. În legendele grecești, labrys-ul era folosit de luptătoarele amazoane din Sciția, despre care se spune că erau câteodată conduse de câte două regine în același timp. El mai este asociat cu zeița greacă Demetra și, ocazional, cu zeița vânătorii, Artemis (cunoscută și
Simboluri LGBT () [Corola-website/Science/335475_a_336804]
-
trăit 99 de ani, fiind ucis prin otrăvire și printr-o lovitură de hanger. Cu toate acestea, se spune că înainte să-și dea ultima suflare l-a omorât pe cel care a l-a otrăvit și înjunghiat. Potrivit unei legende, Sarı Saltuk a cerut ca după moarte, corpul să-i fie pus într-unul din cele șapte coșciuge și să fie trimise apoi în șapte țări. Se pare că acestea au fost aduse la Moscova, Polonia, Cehia, Suedia, Moldova și
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
zonă să îmbrățișeze islamul. Cu toate că viața și personalitatea lui Sarı Saltuk au fost tratate în diverse opere hagiografice, cea mai importantă sursă în acest sens rămâne, fără îndoială, "Saltuk-Nâme". Aici sunt prezentate pe lângă războaiele și evenimentele importante din viața eroului, legendele altor persoane importante ale vremii (secolul al XIII-lea), cât și relațiile pe care le avea Sarı Saltuk cu acestea. În secolul al XV-lea, Ebü’l-Hayr-I Rumi, colectând și punând în scris spusele poporului cu privire la acesta, a dus la
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
bun sfârșit așa-numita „Epistola lui Saltuk “- "Saltuk-Nâme" -, în trei volume. La apariția acestei opere un rol foarte mare l-a avut Cem Sultan, fiul sultanului Mehmet al II-lea, cuceritorul Constantinopolului. Pe când trecea din Edirne la Babadag, a auzit legendele legate de Sarı Saltuk, și plăcându-i foarte mult, îl însărcinează pe Ebü’l-Hayr-I Rumi cu strângerea acestora, reușind după șapte ani de peregrinări prin Anatolia și Rumelia să realizeze această operă în trei volume (în anul 1480). Viața lui
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
una de lemn. De dimineață, cei doi își spun visul și poruncesc să se construiască o cupolă din lemn care să se înalțe până la cer. Despre modul în care a fost găsit mormântul lui Saltuk Baba există printre turci următoarea legendă :„Trăia prin pădurile Babadagului un cioban numit Koyun Baba („tatăl oilor‟). El își păștea turmele prin valea unde se află astăzi orașul. El a observat că de câte ori treceau oile pe lângă un loc ce părea a fi un mormânt, oile se
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
cu timpul loc de [[pelerinaj]], cultul său fiind totuși puternic influențat de credințele creștine. Localnicii știu că Sarî Saltuk a fost un emisar al [[Imperiul Bizantin|Imperiului Bizantin]], care a apărat hotarele Bizanțului în partea de nord, și că după legende, mormântul său se află în Babadag, acum pe strada [[Măcin]], și că datorită contribuției comunității, aici s-a ridicat un mausoleu, mausoleul lui Sarî Saltuk Dede. Oamenii se duc acolo, fac rugăciuni la el, atârnă bucăți de cârpe de liliecii
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
, care mai poartă și denumirea de „Epistolie din Cer pentru respectarea Zilei Domnului (sau a Duminicii)”, „Epistolia lui Hristos pentru paza Duminicii” sau "Legenda Duminicii", este un text apocrif, ce face parte din categoria așa-numitelor „Scrisori trimise din Cer”. După unii cercetători, "Epistolia Domnului nostru Iisus Hristos ce (ne-)a trimis-o Dumnezeu din Cer" este cel mai vechi text scris în limba
Epistolia Domnului nostru Iisus Hristos ce (ne-) a trimis-o Dumnezeu din Cer () [Corola-website/Science/331953_a_333282]
-
Ieud", redactat probabil în anul 1630, care constituie „unul dintre cele mai valoroase texte prin structurile de limbă și prin ingenuitatea și prospețimea expresiei de tip viu popular în forme vechi". În "Manuscrisul de la Ieud" textul se regăsește sub titlul "Legenda sfintei dumineci" și este datat „vă leat 6900” (1391 - 1392). "Epistolia..." nu a încetat niciodată să circule, fie ca manuscris, text tipărit sau dactilografiat. În secolul al XX-lea, s-a impus definitiv cu acest titlu. Reply With Quote
Epistolia Domnului nostru Iisus Hristos ce (ne-) a trimis-o Dumnezeu din Cer () [Corola-website/Science/331953_a_333282]
-
Tabula Rogeriana (trad." Cartea lui Roger") a fost desenată de Al-Idrisi în 1154 pentru regele normand Roger al II-lea al Siciliei, unde Al-Idrisi a stat aproape optsprezece ani la curtea sa, lucrând la comentarii și ilustrațiile hărților. Harta, cu legende scrise în limba arabă, arăta continentul euroasiatic în intregime, partea de nord a continentului African, lipsind însă Cornul Africii și regiunea Asiei de Sud-Est. Harta a fost inscripționată pe un disc de argint masiv, de doi metri în diametru. Elaborarea
Muhammad al-Idrisi () [Corola-website/Science/331921_a_333250]
-
Aïcha Qandīša (în limba arabă: عائشة قنديشة sau عيشة قنديشة), este un personaj feminin care face parte din folclorul marocan, figura sa fiind învăluită de mister și legende. Numele de Qandīša poate proveni din limba ebraică, de la cuvântul "qedēšă" ce semnifică prostituată sacră .Unele etimologii populare sugerează chiar o proveniență de origine latină, de la cuvântul „comtesse” din limba franceză sau „contesa” din limba spaniolă. Asocierea unui nume de
Aïcha Qandisha () [Corola-website/Science/331950_a_333279]
-
Marocului . Ca și alți ğinni, Aïcha Qandīša preferă să stea în împrejurimile izvoarelor și râurilor, în general în zone întunecoase, umede. În prezent, unii informatori susțin că aceasta poate locui în parcări subterane, garaje, băi publice sau canale de scurgere . Legendele marocane relatează că Aïcha Qandīša are o fire capricioasă, libidinoasă și geloasă și că cel care o jignește, chiar și involuntar, cade pradă furiei sale. Victima, în general bărbatul, poate orbi, amuți, paraliza sau rămâne impotent. Qandīša este un pericol
Aïcha Qandisha () [Corola-website/Science/331950_a_333279]
-
formei de singular reprezintă o sinecdocă și nu implică faptul că Melampus ar fi avut un singur picior sau că doar unul dintre ele ar fi fost negru (aceeași formă este prezentă și în compunerea numelui Οἰδίπους, "Oidipous" = Oedip). O legendă atestată cel puțin din sec. IV î. Hr. explică astfel numele lui Melampus: după ce l-a născut, mama sa l-a așezat la umbra unui copac, dar picioarele i-au rămas descoperite și i-au fost arse de soare, de unde și
Melampus () [Corola-website/Science/331968_a_333297]
-
cu producția și distribuția de săpun și detergenți în vreme de război. Săpunul R.I.F. a fost un surogat ieftin al săpunului de calitate, care nu conținea absolut nici un fel de grăsime de origine umană sau animală. Raul Hilberg menționează că legenda săpunurilor R.I.F. ar fi apărut pentru prima dată în Lublin, în Polonia, pe la începutul lui octombrie 1942. Șeful SS, Heinrich Himmler a primit un raport în care se spunea că polonezii sunt convinși că deținuții evrei din lagăre au fost
Săpun făcut din grăsime umană () [Corola-website/Science/332005_a_333334]
-
de la Stutthof, în apropiere de Danzig/Gdansk. Majoritatea istoricilor însă, consideră că ideea că naziștii ar fi fabricat pe scară industrială săpun din grăsime provenită de la cadavre umane, a fost, de fapt, un element al “folclorului” în jurul crimelor naziste, o “legendă urbană”. Istoricul Israel Gutman a apreciat că producerea de săpun din produse de origine umană „nu a fost făcută niciodată pe scară largă” În "Hitler's Death Camps: The Sanity of Madness" Konnilyn Feig ajunge la concluzia că „la Stutthof
Săpun făcut din grăsime umană () [Corola-website/Science/332005_a_333334]