16,784 matches
-
subliniază, la pagina 169, că speră ca aceste rezultate ar putea conduce la obținerea unui vaccin capabil să realizeze imunitatea activă la porc.” (Citat din „Ministerul Agriculturii Societatea de Medicină Veterinară din R. S. România, Buletin Informativ Nr. 2/1986”, pag . 33). Oamenii de știință americani H. Koprowsky, J. A. Baker, J. Black ș.a., sprijinându-se pe lucrările profesorului Alexandru Vechiu au realizat vaccinul antipestos porcin lapinizat, al cărui precursor rămâne prof. Alexandru Vechiu.
Alexandru Vechiu () [Corola-website/Science/323189_a_324518]
-
patrule, capturând și prizonieri, în noaptea de 17-18 sept. 1917”). 1919 - După război devine instructor la Școala Militară de Ofițeri de Infanterie “Principele Carol” din Sibiu. 1920 - Apare lucrarea "Armata noastră și ceea ce trebuie să facem pentru ea", Chișinău, 48 pag. 21 sept.1922 - Se căsătorește cu Lucia Pârvanovici, fiica lui Theodor și Maria Pârvanovici, din Pitești. Th.P. era cofetar și avea în Pitești o proprietate mare, pe str. Teiuleanu 13, precum și o vie de 3,5 ha la Văleni Podgoria
Octav Vorobchievici () [Corola-website/Science/324108_a_325437]
-
dec. 1928. martie 1924 - Octav Vorobchievici este transferat la garnizoana de la Ismail, în calitate de căpitan, regimentul 28 Infanterie. 16 apr. 1925 - Primește ordinul Coroana României în gradul de ofițer, regimentul 28 infanterie Ismail. 1926 - Apare piesa de teatru "Drumul codrului", 24 pag., scene de război. A fost jucată de prieteni și membrii familiei. 1927-1928 - Octav Vorobchievici urmează cursurile Școlii Superioare de război din București. Președintele comisiei de admitere este generalul Ion Antonescu, care va fi și director de studii pe perioada acestei
Octav Vorobchievici () [Corola-website/Science/324108_a_325437]
-
când a apărut revista) - Fondator și redactor al revistei Lumea militară ilustrată, organ al Asociației scriitorilor și autorilor militari români, revistă în redacția căreia lucrează până la plecarea în Peninsula Iberică. În nr. 6-7 (iulie-august 1935) publică articolul "Supremația puterii politice", pag.51-61 (ar trebui cercetată colecția revistei). 1937 - Apare lucrarea "Banatul", Tipografia Bucovina, 115 pag. Monografie foarte completă a acestui pământ românesc. 1937 - Apare volumul "La noi în Bucovina", Editura Bucovina, 350 pagini. Ilustrat de verișoara lui, desenatoarea și sculptorița Mariana
Octav Vorobchievici () [Corola-website/Science/324108_a_325437]
-
Asociației scriitorilor și autorilor militari români, revistă în redacția căreia lucrează până la plecarea în Peninsula Iberică. În nr. 6-7 (iulie-august 1935) publică articolul "Supremația puterii politice", pag.51-61 (ar trebui cercetată colecția revistei). 1937 - Apare lucrarea "Banatul", Tipografia Bucovina, 115 pag. Monografie foarte completă a acestui pământ românesc. 1937 - Apare volumul "La noi în Bucovina", Editura Bucovina, 350 pagini. Ilustrat de verișoara lui, desenatoarea și sculptorița Mariana Crețu- Medeleni, cartea este o minunată frescă a istoriei și sufletului acestui sfânt pământ
Octav Vorobchievici () [Corola-website/Science/324108_a_325437]
-
V. și 2 articole semnate de Petre Berneagă și Manuela Nicolae-Posescu. 13 martie 1996 - Ziarul Teleormanul publică articolul "Vedea-Vedița sau dragostea de neam", semnat de Paul Șerbănescu. ian. 1997 - În Dicționarul biobibliografic al Județului Teleorman, autor Stan V. Cristea, la pag.724-725 este prezentat O.V. iulie 1997 - Revista de cultură Steaua nr.7, Cluj, publică articolul " Cu Lucian Blaga în Portugalia", de Octav Vorobchievici, cu notă biografică de Constantin Cubleșan. iulie-sept.1997 - Revista de cultură Cele trei Crișuri din Oradea
Octav Vorobchievici () [Corola-website/Science/324108_a_325437]
-
Vedei", culeasă de Octav Vorobchievici. oct.-dec. 1997 - Aceeași (nr. 10-12/97) publică articolul "Evocare - Octav Vorobchievici", de Manuela Nicolae-Posescu. 1997 - În volumul "Personalități ale gândirii militare românești" de col. Petre Out, Ed. Academiei de Înalte Studii Militare, București, la pag.282-289 este prezentat O.V. mai 1998 - În revista Pașii profetului din 6-9 mai, a Festivalului internațional LUCIAN BLAGA, Lancrăn, Constantin Cubleșan publică articolul "Cu Blaga în Portugalia - memorialul lui Octav Vorobchievici". mai 1998 - În revista Caietele Lucian Blaga 1895-1998
Octav Vorobchievici () [Corola-website/Science/324108_a_325437]
-
de Societatea culturală LUCIAN BLAGA, cu ocazia Zilelor LUCIAN BLAGA - Cluj Napoca / Paris mai 1998, Constantin Cubleșan prezintă o scurtă biografie O.V. și un fragment din lucrarea "Cu Lucian Blaga în Portugalia". 1998 - În revista Manuscriptum nr.1-2/1998, la pag. 71-72, ist.dr. Dumitru Preda semnează articolul "Octav Vorobchievici - un om dăruit scrisului", iar la pag. 173-178, sub titlul "La Lisabona cu Lucian Blaga" sunt prezentate fragmente din lucrarea "Cu Lucian Blaga în Portugalia". 1998 - Revista de cultură Steaua nr.7-8
Octav Vorobchievici () [Corola-website/Science/324108_a_325437]
-
Cubleșan prezintă o scurtă biografie O.V. și un fragment din lucrarea "Cu Lucian Blaga în Portugalia". 1998 - În revista Manuscriptum nr.1-2/1998, la pag. 71-72, ist.dr. Dumitru Preda semnează articolul "Octav Vorobchievici - un om dăruit scrisului", iar la pag. 173-178, sub titlul "La Lisabona cu Lucian Blaga" sunt prezentate fragmente din lucrarea "Cu Lucian Blaga în Portugalia". 1998 - Revista de cultură Steaua nr.7-8/98, Cluj, la pag. 104-106 publică un fragment din manuscrisul " Cu Lucian Blaga în Portugalia
Octav Vorobchievici () [Corola-website/Science/324108_a_325437]
-
Preda semnează articolul "Octav Vorobchievici - un om dăruit scrisului", iar la pag. 173-178, sub titlul "La Lisabona cu Lucian Blaga" sunt prezentate fragmente din lucrarea "Cu Lucian Blaga în Portugalia". 1998 - Revista de cultură Steaua nr.7-8/98, Cluj, la pag. 104-106 publică un fragment din manuscrisul " Cu Lucian Blaga în Portugalia", de O.V. 2000 - În volumul "Lucian Blaga - amiaza focului", Ed. Altip Alba Iulia, volum de “clipe recuperate” din viața și opera maestrului, îngrijit de Ion Mărgineanu, se publică
Octav Vorobchievici () [Corola-website/Science/324108_a_325437]
-
Mărgineanu, se publică integral manuscrisul " Cu Lucian Blaga în Portugalia" trimis revistei Steaua de O.V. în anul 1981. martie 2001 - Publicația săptămânală Drum nr. 12(156) din 23-29 martie 2001, editată de Primăria Municipiului Roșiorii de Vede prezintă la pag.7 articolul "Oameni care au fost - colonelul O.V.", semnat de Argentin St. Porumbeanu. 2005 - Apare volumul " Cu Lucian Blaga în Portugalia", Ed. Grinta Cluj-Napoca, 106 pag., cu o prefață de Constantin Cubleșan. 2005 - În nr. 67 al revistei de
Octav Vorobchievici () [Corola-website/Science/324108_a_325437]
-
din 23-29 martie 2001, editată de Primăria Municipiului Roșiorii de Vede prezintă la pag.7 articolul "Oameni care au fost - colonelul O.V.", semnat de Argentin St. Porumbeanu. 2005 - Apare volumul " Cu Lucian Blaga în Portugalia", Ed. Grinta Cluj-Napoca, 106 pag., cu o prefață de Constantin Cubleșan. 2005 - În nr. 67 al revistei de cultură Tribuna din Cluj-Napoca, la pag.5-6, prof.univ.dr Ilie Rad, de la Facultatea de Jurnalistică a Univ. Babeș-Bolyai publică articolul "Octav Vorobchievici: Cu Lucian Blaga în Portugalia
Octav Vorobchievici () [Corola-website/Science/324108_a_325437]
-
fost - colonelul O.V.", semnat de Argentin St. Porumbeanu. 2005 - Apare volumul " Cu Lucian Blaga în Portugalia", Ed. Grinta Cluj-Napoca, 106 pag., cu o prefață de Constantin Cubleșan. 2005 - În nr. 67 al revistei de cultură Tribuna din Cluj-Napoca, la pag.5-6, prof.univ.dr Ilie Rad, de la Facultatea de Jurnalistică a Univ. Babeș-Bolyai publică articolul "Octav Vorobchievici: Cu Lucian Blaga în Portugalia", recenzia volumului. 2005 - În revista de cultură Tomis a Consiliului Local Municipal Constanța, la pag.60, Alina Spînu, la
Octav Vorobchievici () [Corola-website/Science/324108_a_325437]
-
Tribuna din Cluj-Napoca, la pag.5-6, prof.univ.dr Ilie Rad, de la Facultatea de Jurnalistică a Univ. Babeș-Bolyai publică articolul "Octav Vorobchievici: Cu Lucian Blaga în Portugalia", recenzia volumului. 2005 - În revista de cultură Tomis a Consiliului Local Municipal Constanța, la pag.60, Alina Spînu, la rubrica Memorial T publică articolul "Papagalul lui Blaga, mort (de râs) și împăiat", recenzie a volumului apărut la Cluj-Napoca. aprilie 2004-iulie 2005 (nr. 49-64) - Revista AXIOMA din Ploiești publică în foileton lucrarea "Caravana afgană" a Aristeei
Octav Vorobchievici () [Corola-website/Science/324108_a_325437]
-
para-univers, din care aduce în universului nostru toate componentele pe care Pompa de Electroni le eliberează în primul para-univers. Într-o scrisoare datând din 12 februarie 1982, Asimov identifică această carte ca fiind romanul său SF preferat ("Yours, Isaac Asimov" pag. 225). Povestirea lui, "Gold", una dintre ultimele scrise de el, descrie eforturile unor programatori de a crea o "dramatizare computerizată" a celei de-a doua părți a romanului. Asimov a preluat numele celor trei extratereștri — Odeen, Dua și Tritt — de la
Zeii înșiși () [Corola-website/Science/324227_a_325556]
-
fi rezumate după cum urmează: În plus, Friedman susține că, deși se pot găsi argumente împotriva acestor concluzii, "atunci când aceste argumente sunt examinate, ele se prăbușesc din cauza lipsei de dovezi care să le susțină și din cauza prezenței dovezilor care le contrazice".(pag. 30) Friedman susține că reproductibilitatea este în mare parte lipsită de relevanță pentru studiul OZN-urilor, deoarece, prin definiție, oamenii de știință nu pot controla dacă diferite fenomene OZN implică controlul unor inteligențe extraterestre, așadar, în acest caz, studiul OZN
Stanton T. Friedman () [Corola-website/Science/326781_a_328110]
-
Sf. Atanasie cel Mare spune: tradiția de la început și învățătura de credință a Bisericii universale pe care a dat-o Domnul, apostolii au propovăduit-o, iar Părinții au păstrat-o. Pe ea s-a întemeiat Biserica " (Către Serapion, l XXVIII.pag.58). Cercetătorii religiei nu sunt însă de acord cu aceste aserțiuni, care se dovedesc atât apologetice cât și false din punct de vedere empiric: Dogma are și un caracter eclezial sau ecleziologic, deoarece dezvoltarea autentică, formularea validă a adevărului biblic
Teologie dogmatică () [Corola-website/Science/325525_a_326854]
-
trează?// Ce timp de viclenie și confuzii!/ S-a încâlcit al Ariadnei fir.../ Pe lume, cel mai mare cimitir/ E cimitirul marilor iluzii...” ("Ce ai visat cândva").Eugen LUNGU(din prefața la vol. "Purtătorul de cuvânt al tăcerii", Chișinău, 2011) pag. 20-21, Târgoviște, 2007 pag. 328-330, București-Chișinău, 2010
Vasile Romanciuc () [Corola-website/Science/325708_a_327037]
-
viclenie și confuzii!/ S-a încâlcit al Ariadnei fir.../ Pe lume, cel mai mare cimitir/ E cimitirul marilor iluzii...” ("Ce ai visat cândva").Eugen LUNGU(din prefața la vol. "Purtătorul de cuvânt al tăcerii", Chișinău, 2011) pag. 20-21, Târgoviște, 2007 pag. 328-330, București-Chișinău, 2010
Vasile Romanciuc () [Corola-website/Science/325708_a_327037]
-
de o palisadă de lemn ce alterna cu blocuri de pământ bătătorit și avea rol de refugiu. Au fost identificate două nivele de locuire corespunzătoare secolelor XII- IX respectiv IX - VIII, a. Chr. ( D. Berciu, Arheologia preistorică a Olteniei, 1939, pag. 202, 204; Floricel Marinescu, Cercetări din cetatea Hallstattiană de la Grădiștea, jud. Vâlcea, Studii și Materiale de Istorie Militară, 1981-1982, pag. 47 și urm. ) Cu ocazia efectuării unor săpături la cetea dacică din Grădiștea, sa stabilit că prin imediata apropiere a
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
două nivele de locuire corespunzătoare secolelor XII- IX respectiv IX - VIII, a. Chr. ( D. Berciu, Arheologia preistorică a Olteniei, 1939, pag. 202, 204; Floricel Marinescu, Cercetări din cetatea Hallstattiană de la Grădiștea, jud. Vâlcea, Studii și Materiale de Istorie Militară, 1981-1982, pag. 47 și urm. ) Cu ocazia efectuării unor săpături la cetea dacică din Grădiștea, sa stabilit că prin imediata apropiere a ei, trece un drum vechi de culme, denumit “Drumul Muierii”. Acest drum pleacă de la ieșirea din vechea cetate getică - Sucidava
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
și de acolo la Bistreț, lângă Calafat) ciobanii cu turmele lor, spre Dunăre pentru iernat. Grădiștea este atestată documentar în 3 august 1489, în timpul voievodului Vlad Călugărul. ((Documenta Romaniae Historica, B, Țara Românească, vol I, Editura Academiei RSR, București, 1966,pag. 350); (Comori Arhivistice vâlcene, Catalogul documentelor de la Arhivele Statului din Râmnicu Vâlcea ( 1467-1800), Vol. II, București, 1985, pag.15 ). În același document este menționat și satul Runtea, langă Grădiștea, sat dispărut. ( Ibidem ). O atestare documentară mai veche o are satul
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
documentar în 3 august 1489, în timpul voievodului Vlad Călugărul. ((Documenta Romaniae Historica, B, Țara Românească, vol I, Editura Academiei RSR, București, 1966,pag. 350); (Comori Arhivistice vâlcene, Catalogul documentelor de la Arhivele Statului din Râmnicu Vâlcea ( 1467-1800), Vol. II, București, 1985, pag.15 ). În același document este menționat și satul Runtea, langă Grădiștea, sat dispărut. ( Ibidem ). O atestare documentară mai veche o are satul Băești, actualul sat Dobricea, acesta apare menționat în Hrisovul dat de Basarab cel Tânăr (Țepeluș) la 18 ianuarie
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
O atestare documentară mai veche o are satul Băești, actualul sat Dobricea, acesta apare menționat în Hrisovul dat de Basarab cel Tânăr (Țepeluș) la 18 ianuarie 1480. (Documenta Romaniae Historica, B, Țara Românească, vol I, Editura Academiei RSR, București, 1966, pag. 273-276, 350) În același document este menționat și satul Vâlsănești, lângă Grădiștea, sat dispărut, rămas în toponimia locală. (ibidem). Satul Turburea este atestat în anul 1502, satul Obislavul în anul 1722, satul Dobrina, lângă Turburea în anul 1576 - sat dispărut
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
anul 1502, satul Obislavul în anul 1722, satul Dobrina, lângă Turburea în anul 1576 - sat dispărut -iar în anul 1514 este atestat satul Straja, lângă Grădiștea, sat dispărut . ( Studii Vâlcene, Serie nouă, Nr. I(VIII), Editura Almarom, Râmnicu Vâlcea, 2003, pag. 25-35.) Etimologie: GRĂDIȘTE, grădiști, s. f. Ridicătură (alungită) de teren formată în lunca unui râu, datorită schimbării către vărsare a meandrelor lui. - Din sl. gradište „castru”. ( DEX). Iorgu Iordan în ”Toponimia românească” avansează și sensul de cetate. Toponimul Diaconești are
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]