18,007 matches
-
științifice propriu-zise. De altfel, Însăși instituția organizatoare (În speță, universitatea) cere lucrări „metodico-științifice”, ca și când știința nu ar fi ea Însăși metodică! Desigur, un rol important În acest caz le revine cadrelor didactice universitare care girează astfel de lucrări. Prezentarea unor referate la sesiuni științifice este importantă pentru așa-zisul „portofoliu” al profesorului. Academicianul Solomon Marcus (2002) este de părere că: Pentru a fi promovați și, În general, pentru a avea un dosar profesional cât mai bun, profesorilor le prinde bine să
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de noutate al acesteia, eventuale limite ale lucrării cauzate de varii motive (lipsa unor surse documentare, colecții incomplete de reviste, absența unei bibliografii aferente, dacă tema este absolut nouă etc.), metodologia folosită etc. Motivația poate fi extrem de diversă: dezvoltarea unui referat prezentat cândva la un seminar care s-a bucurat de succes; accesul la anumite informații (de pildă, mulți absolvenți care lucrează deja Într-o instituție doresc să-și valorifice experiența câștigată și datele oferite de instituția respectivă); valorificarea unui aspect
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
lucrării de licență 4.1. Generalități Prezentarea lucrării de licență În fața comisiei de examinare este cel puțin la fel de importantă ca redactarea acesteia. Nota finală obținută de către absolvent reprezintă atât rezultatul evaluării lucrării de către cadrul didactic coordonator (evaluare consemnată Într-un referat), cât și rezultatul evaluării comisiei, În urma prezentării și susținerii acesteia de către absolvent. Lucrarea de licență este prezentată În fața unei comisii alcătuite din trei cadre didactice și un secretar, componența comisiei fiind aprobată de catedră și de consiliul facultății. Susținerea lucrării
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
licență este prezentată În fața unei comisii alcătuite din trei cadre didactice și un secretar, componența comisiei fiind aprobată de catedră și de consiliul facultății. Susținerea lucrării este publică. În mod obligatoriu, la susținere participă și Îndrumătorul științific, ce Întocmește un referat pe marginea lucrării și propune o notă. Candidatul face o scurtă prezentare a lucrării sale, insistând mai ales asupra concluziilor și rezultatelor la care a ajuns În cercetare, apoi răspunde la Întrebările membrilor comisiei. Nota propusă de Îndrumătorul științific eset
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Climatul stimulator al Bârladului s-a făcut din nou simțit când, după peregrinări prin alte colțuri de țară, ne-am întors la matca familiei. Ca elev în cursul superior al liceului „Gheorghe Roșca-Codreanu", luam parte la ședințele Societății literare, prezentând referate pe teme ca: „Privire asupra operei lui Calistrat Hogaș”, „Un reprezentant al criticii materialiste: H. Sanielevici”, „Walt Whitman”, „Un ucenic al lui Allesandro Marizoni”. Discuțiile erau conduse cu autoritatea inteligenței și a erudiției de profesorul Zupperman. Ceva mai târziu am
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
domeniul din care face parte tema respectivă); modalitatea de prezentare (dosar, mapă) ; mărimea portofoliului (numărul minim, dar și cel maxim de pagini, produse elaborate) ; structura ce vizează respectarea unor etape precise : cuprins, obiective, motivația întocmirii, tipologia produselor elaborate (recenzii, eseuri, referate, chestionare, concluzii personale, etc.), precizarea bibliografiei ce a stat la baza realizării portofoliului ; ordonarea materialelor, evidențierea titlurilor și a subtitlurilor, realizarea legendelor pentru materialele grafice (tabele, hărți, diagrame, etc.), în funcție de tematica aleasă; precizarea provenienței documentelor utilizate (sursa, anul); indicarea formei
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Anca Iuliana Şipoteanu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_886]
-
Hg.) R. Rhees, Ludwig Wittgenstein. Porträts und Gespräche, Suhrkamp Verlag, 1922, p. 119. 188 GÂNDITORUL SINGURATIC 74 Se știe că interesul pentru Tractatus al unor figuri centrale ale Cercului, precum Hans Hahn și Moritz Schlick, a fost trezit de un referat al matematicianului Kurt Reidemeister. Cartea a fost citită apoi cu voce tare și comentată, propoziție cu propoziție, într-o suită de ședințe ale Cercului din anul academic 1926-1927. Pentru informații în această privință vezi lucrarea documentară a lui Friedrich Stadler
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ele ar putea fi făcute folosind mai puține cuvinte, mai puține pagini sau într-un timp mai scurt. Rămân unele comunicări sau părți ale lor care nu sunt necesare. Mai mult, unele sunt pur și simplu neproductive: de exemplu, un referat de opt pagini întocmit pentru că șeful are o astfel de înclinație, deși ar fi suficient doar o scurtă notificare sau un simplu telefon. Obiectivul este... Dacă nevoia de comunicare este o necesitate pentru a declanșa acțiunea, primul pas este acela
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
logica căutării unei soluții sau a unui răspuns. Scopul cercetării (documentării) este fie de a rezolva o problemă prezentă sau potențială, fie de a determina dacă există o problemă. Rezultatul ei poate fi orice: de la un scurt text într-un referat până la o analiză completă și de profunzime a materialelor obținute din mai multe surse. Obiectivul și scopul Petrecem câteva clipe în liniște gândindu-ne la obiectivul propus. Care este obiectivul? Care sunt obstacolele în calea atingerii acestui obiectiv? Timpul este
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
cunoscut la necunoscut sau de la simplu la complex. După ce am hotărât subiectul, după ce am identificat punctele principale și cele ajutătoare și am selectat un model structural potrivit, următorul pas este de a schița materialul așa cum urmează să apară în scrisoare, referat, cerere, mesaj etc. Aranjarea ideilor într-o formă schematică S-ar putea să fim unul din acei scriitori excepționali care nu au nevoie nici măcar de o schiță; ideile curg una după alta, mesajul este coerent și complet. Dar dacă suntem
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
moduri diferite. Scopul celor care nu scriu pentru a face literatură, așa cum sunt managerii sau orice alt lider de organizație, este să comunice o idee la timp și în mod simplu și clar. Începem cu sfârșitul La începutul primului raport, referat, etc. începem cu sfârșitul! Nu ar trebui să fim surprinși dacă seamănă cu scopul pe care l-am declarat. În majoritatea materialelor pe care le citim suntem ținuți în suspans până la ultimul paragraf. Acest procedeu scoate în evidență misterul, însă
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
citesc sau ascultă. Avantajul prezentat de această metodă este că ne scutește de povara răbdării și ne pune imediat în temă cu esențialul. Deci, finalul pe primul plan! Pur și simplu începem cu ideea principală a textului. Când înaintăm un referat sau trimitem corespondență cuiva, începem cu aspectul (aspectele) care pe acel cineva îl interesează cel mai mult. Când scriem pentru noi, în mod firesc începem cu ce ne preocupă cel mai mult. Tragem concluzii și apoi le susținem. Documentele care
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
probleme, așa cum ar fi să sugereze nevoia de acțiune sau să recomande un studiu ori o investigație. Însă, mai mult decât orice, trebuie să convingă cititorii că se bazează pe logică. Nu deviem, doar scriem Pe măsură ce scriem primul material (document, referat etc.) urmăm foarte strâns planul stabilit. Nu deviem. Nu revizuim. Nu schimbăm nimic. Deocamdată. Scriem, edităm sau dictăm rapid. Facem acest lucru ca și cum am discuta cu un potențial cititor. Dacă nu ne abatem de la plan, primul material va fi gata
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
data arătata. Vom avea, ca ordine de zi, următoarele: a) Constituirea comitetului ( pe secții ). b) Semnarea procesului verbal al ședinșei din 4 decembrie 1938. c) Împărțirea Învățătorilor din plasă pe secții. d) Discuții asupra subiectelor ședinței viitoare și eventual alegerea referatelor. e) Mijloace de a realiza o bibliotecă a cercului. f) Alte chestiuni, privind bunul mers al activității Învățătorilor din plasă, spre a ține... și la care vă rog să vă gîndiți pînă atunci. Sănătate ! Președinte, Subrevizor școlar, Dumitru V.Roșu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Referat „” este o carte, o adevărată glorie a diversității procesului de cunoaștere și comunicare, din diverse puncte de vedere, pe care autoarea le-a studiat. Această colecție de cuvântări, de probleme prezentate într-o riguroasă, amplă și interdisciplinară documentare, presupune disponibilitate
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
faptul că diagnosticarea devierilor de conduită trebuie făcută în concordanță cu etapele de vârstă, cu semnificația socială și cu simptomul prevalent. Toate aceste manifestări organizate relativ unitar pot fi conchise în atitudini caracteriale cu sens afirmativ sau negativ. De altfel, referatul nu poate fi decât o invitație sinceră de a studia cartea „Devierile de conduită la copii” a prof. I. Străchinaru, care este o cercetare interdisciplinară de real folos. Cât privește handicapul auditiv studiat de surdologie, care presupune o discriminare a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
postcomunistă a însemnat peste tot, în toate țările ce au urmat calea tranziției, realizarea a două schimbări sociale simultane: transformarea regimului de proprietate si extinderea drepturilor cetățenești. Începând cu 1989, România și-a asumat și ea responsabilitatea celor două schimbări. Referatul de față urmărește îndeaproape prima dintre cele două, încercând să realizeze o imagine diacronică și sincronică a proprietății funciare în România. Discuția asupra proprietății funciare este extrem de relevantă în cadrul unui demers care urmărește identitatea etnică și culturală și schimbările sociale
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
accentueze un comportament dezadaptativ, care nu se Înscrie În tiparul vârstei. Acest comportament a dus la scăderea randamentului școlar, reflectat În situația școlară a elevului, cât și la scăderea notei la purtare la 4. Manifestările copilului sunt prezentate În numeroasele referate Întocmite atât de cadrele didactice din școală, cât și de educatorii care se ocupă de educarea și Îngrijirea lui În centrul de plasament. Descrierea lor conturează următorul tablou: În centru: nu respectă regulamentul de ordine interioară; nu se supune regulilor
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela ZAHARIA, Maria CORNEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2188]
-
explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este importantă fiecare și cum se articulează între ele întro viziune de ansamblu a elevului/grupului cu privire la subiectele respective, lucrările pe care le face elevul individual sau în grup, rezumate, eseuri, articole,referate, comunicări, fișe individuale de studiu, proiecte și experimente, temele de zi cu zi, probleme rezolvate, rapoarte scrise - de realizare a proiectelor, teste și lucrări semestriale, chestionare de atitudini, înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfășurată de elev individual sau împreună cu colegii
Caleidoscop by Gabriela Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93235]
-
făcut într-o întâlnire în laboratorul de biologie, unde sub supravegherea profesorului materialul colectat a fost prelucrat, presat, uscat, conservat în vederea păstrării sale în laborator și folosirii ca material intuitiv în lecțiile de biologie. S-au făcut o serie de referate ca: Fauna ce populează pădurea Bârnova, Păsări din pădure, etc. Sarcini de lucru pentru fiecare grupă de elevi I Botaniștii (5 elevi ) Obiectiv: determinarea și recoltarea plantelor, observarea adaptărilor pentru polenizarea de către vânt și de către insecte. Sarcini : 1. Determinarea pe
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
de aici necesitatea imperioasă de a le ocroti. Valorificarea ulterioară a vizitei științifice la muzeu. Solicit elevii să menționeze exponatele care i-au impresionat în mod deosebit și să le reprezinte printr-un desen. Vor realiza de asemenea scurte compuneri - referate despre vizita efectuată . Materialele vor fi prezentate și discutate în clasă iar cele mai deosebite vor fi publicate în revista de educație ecologică ECO. 7.5 Valorificarea instructiv - educativă a studiului avifaunistic în cadrul educației de protecția mediului și ocrotirea naturii
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
fost distribuite populației prezentă în Parcul Copou. Cu ocazia Zilei Păsărilor am realizat observații avifaunistice în zona umedă Vlădeni, cu elevii pentru observarea speciilor de păsări. De Ziua Mondială a Mediului am realizat activități interdisciplinare (biologie, geografie, germană), elevii prezentând referate, colaje curiozități despre păsări, au realizat căsuțe și hrănitori. Păsările sunt supuse unor pericole precum: persecuție, capturare și comercializare, distrugerea mediilor de viață, degradarea ecosistemelor, toate acestea ducând la diminuarea numărului de specii de păsări. Concluzii Educația privind mediul înconjurător
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
influența transformatoare, pe care o exercită asupra oamenilor, modificându-le mentalitatea În sens pozitiv, Întărindu-le conștiința de clasă și asigurându-le tot mai largi perspective de progres, Într-un cuvânt, făcând din ei „oameni adevărați”. Încă Maxim Gorki, În referatul prezentat congresului scriitorilor sovietici din august 1934, spunea În această privință: «Noi trebuie să alegem ca erou principal al cărților noastre munca. (Ă). Noi trebuie să Înțelegem munca drept o creație». (Ă). Oamenii se alătură unii altora, muncesc cot la
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
acestora. Flacăra publică extrem de puțin material literar. Schița a dispărut cu desăvârșire din paginile ei. Poezia e rară și numai comemorativă, sau legată de un eveniment imediat. (Ă). La Editura Uniunii Scriitorilor (EPLA) de asemenea manuscrisele stau luni În șir, referatele sunt contradictorii, tinerii scriitori rămân adesea zăpăciți de observațiile referenților, care se bat cap În cap. (Ă).” Despre cenacluri s-a scris mult și În acest an și-n anii următori. Noi nu vom mai reveni asupra acestui subiect. Am
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
moștenire le-ar fi impus exprimarea atașamentului față de Eminescu prin ceea ce ar fi avut mai ales În propriul lor arsenal liric, mai original. Este ceea ce a făcut Miron Radu Paraschivescu În poezia sa Arma virumque cano, Veronica Porumbacu În poezia Referatul ori Mihu Dragomir În bucata Momente eminesciene. A Învăța de la Eminescu nu Înseamnă a-ți Însuși În mod mecanic elementele de suprafață, formale, ale artei sale (structura strofei, ritm, rime, particularități lexicale, etc), ci marile cerințe ale laturii formative a
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]