17,708 matches
-
timp, de a atrage atenția asupra erorii de a pune semnul egalității între națiunea germană și episodul nazist al istoriei ei, l-au transformat pe Thomas Mann într-o ,instituție". Poate și din acest motiv, Marcel Reich-Ranicki, în discursul oficial rostit la ceremonia din Lübeck, l-a considerat pe Thomas Mann drept ,șansa Germaniei în propria ei catastrofă." Günter Grass - care mărturisește că nu a fost influențat de Thomas Mann, deține el însuși azi rolul unui praeceptor patriae. Autorul Tobei de
Comemorare - Posteritatea lui Thomas Mann by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11375_a_12700]
-
de înțeles ziarul berlinez Tageszeitung, care întrevede în zelosul omagiu adus scriitorului și, implicit, culturii, o modalitate de a umple vidul actual de sensuri morale creat de supremația economicului. Și totuși, întrebîndu-se în ce calitate i-a fost dat să rostească tocmai el elogiul protagonistului acestui jubileu ,național", Marcel Reich-Ranicki afla răspunsul cel mai simplu, mai adevărat, mai convingător: în calitatea unui cititor care și-a regăsit în paginile cărților lui Thomas Mann, grijile, suferința dar și momentele de fericire...
Comemorare - Posteritatea lui Thomas Mann by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11375_a_12700]
-
au consumat deja, ci și privitoare la evenimentele încă în curs de desfășurare, la cele ce alcătuiesc eposul prezentului nostru istoric, al celor ce am trecut pragul noului mileniu. îl preocupă îndeosebi integrarea europeană, ,ideie izbăvitoare", încă în 1957, cînd rostește un cuvînt la Radio Paris, cu prilejul morții prietenului său, Grigore Gafencu. Acesta, relevă latinistul, era considerat, nu doar de celelalte grupuri naționale ale exilului, ci și de ,capetele gînditoare din Occident", drept unul din cei mai însemnați ,europeni". Spiritul
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
Stavarache, Medeea Marinescu, Mircea Constantinescu, Dorin Andone, Petre Moraru, Sorin Gheorghiu, Dan Damian... se constituie într-o veritabilă echipă de eficientă, de inspirată acțiune condusă de regizorul Cristian Munteanu. Înțelegem astfel sensul cuvintelor lui Enescu însuși în discursul de recepție rostit în anul 1933, la Academia Română: ,Muzica... un grai izvorît din inimă și menit s-aducă dragoste și înfrățire printre cei pe care îi despart credinți și obiceiuri deosebite. Muzica este un grai în care se oglindesc, fără posibilitate de prefăcătorie
Enescu - 50"... istorie și legendă" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11414_a_12739]
-
capetele de acuzare. Traian Băsescu mi-a răspuns destul de relaxat, înșirînd cu umor capetele de acuzare și adăugînd că a mai fost acuzat și de un delict “de ospătar”, acela de delapidare. Cum pe parcursul primei părți a interviului, împricinatul a rostit de mai multe ori numele președintelui Iliescu, firește că l-am întrebat de ce a făcut-o. Fostul ministru al Transporturilor l-a atacat pe Ion Iliescu, declarînd că e convins că acesta se află în spatele “întregii înscenări” (l-am citat
Cazul Băsescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13649_a_14974]
-
ostentativ pe scena de la Sibiu unde se strîng actori importanți de la Teatrul Maghiar din Cluj Miklos Bacs, Jozsef Biro, Zsolt Bogdan, Aron Dimeny aflați la prima colaborare cu Purcărete și la primul lor spectacol non-verbal. Ei, slujitori extraordinari ai cuvîntului rostit impecabil Un ritm năucitor și solicitant pentru o trupă multiculturală francezi, unguri, români. Îi regăsim și pe doi dintre actorii cu care Purcărete a lucrat în Franța. Jacques Bourgaux este nelipsit aproape în toate distribuțiile, în roluri precum Verșinin, Lefaimur
Despre starea oamenilor sau cum tălmăcește Purcărete regizorul cuvîntul lui Rabelais by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13667_a_14992]
-
agitație pe o temă cu variațiuni, prin inocența cu care privește același obiect ca și cînd l-ar vedea pentru prima oară, prin perversiunea cu care unul dintre protagoniști, fabricînd la vedere unul din chipurile pictate de Arcimboldo. Fără să rostească nici un cuvînt și conținîndu-le pe toate. O atmosferă stranie, de apatie de început de lume sau, dimpotrivă, apocaliptică, în care personajele se deplasează în grup, cu mișcări lente, neprecizate se transformă brusc într-una ce dezvoltă o acțiune foarte concretă
Despre starea oamenilor sau cum tălmăcește Purcărete regizorul cuvîntul lui Rabelais by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13667_a_14992]
-
temniță grea"), a timpului cu înțelesuri ambigue, a femeii, a morții. Mai cu seamă a morții care se strecoară ușor în toate cotloanele sufletului, în fiecare amintire. Aceste poezii se cheamă și se contopesc într-un discurs continuu, un monolog rostit cu amărăciunea unui actor-poet ajuns la clipa nostalgiei și a tristeții adânci ( " Viața e nașpa/ Iubirea e marfă.../ Tango"). Ștefan Radof privește ( din)spre trecut. Prezentul, când se manifestă în discurs este o imagine concretă a dezolării sale adânci. Această
Ferestre de iarbă by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/13683_a_15008]
-
Tudorel Urian Alexandru George face o figură aparte în lumea literară românească. Numele său este rostit întotdeauna cu respect atunci cînd ajunge, mai mult sau mai puțin întîmplător, în discuții private, dar e adesea uitat în momentul marilor sinteze sau al listelor cu scriitorii reprezentativi pentru epoca lor. Admirat ( în particular) și înjurat ( în public), angrenat
Confesiuni polemice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13682_a_15007]
-
invenție, De Quincey? Sau zelul anglican, inamicul Romei catolice, i-ar fi interzis orice referință, ilustră de altfel? Oricum, în josul paginii, autorul explică: "Pentru cei care nu au vizitat niciodată Galeria șoaptelor să precizez ( ...) că o vorbă sau o întrebare, rostită la un capăt al galeriei în cea mai înceată șoaptă, e transmisă la celălalt ca o bubuitură de tunet." Autorul descrie locul unde "se puteau vedea fluturând emfatic... numeroase drapele capturate în Franța, Spania și Olanda, simboluri ale destinului schimbător
Galeria șoaptelor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13713_a_15038]
-
care am trăit-o în Galeria șoaptelor. La un capăt al galeriei, prietenul meu a șoptit foarte încet o maximă solemnă. Reflectată de-a lungul pereților, maxima solemnă a ajuns până la mine, aflat la celălalt capăt, ca o amenințare asurzitoare rostită cu urlete de vijelie. Iar acum, în aceste clipe ultime de zăbavă... încă o dată s-a abătut asupră-mi prezicerea amenințătoare de la Londra, ca ieșită dintr-un nor negru și de două ori mai puternică..." De Quincey notează momentul despărțirii
Galeria șoaptelor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13713_a_15038]
-
ar fi autointitulat, ca orice uzurpator, monarh? Sau poate că, în zilele noastre, nu s-ar fi mulțumit nici cu numele imperial, nici cu un alt nume omenesc și și-ar fi zis de-a dreptul "supraom", "Om-dumnezeu": ar fi rostit ceea ce, la Dostoievski, diavolul îl sfătuiește pe Ivan Karamazov să spună: "Unde se află Dumnezeu, orice loc e sfînt; oriunde m-aș afla eu, acolo va fi locul cel mai de cinste - și totul este permis"". Prin lăudăroșenia-i fără
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]
-
misterul, vine cititorul și zice: mă piș, bă pe textele voastre" Un derbedeu de pe stradă poate avea o anumită grație vorbind astfel. Dar un domn respectabil, cu costum și cravată, nu va găsi în vecii vecilor tonul potrivit pentru a rosti cuvinte licențioase. Ceva asemănător cu filosofarea în pat Nu trebuie să se înțeleagă că în volum predomină această cochetare cu limbajul străzii. De cele mai multe ori, poetul recurge, dimpotrivă la un limbaj eseistic, pe care îl stăpânește perfect și care i
Pavel Șușară și încercarea lui de-a se juca de-a literatura by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16659_a_17984]
-
Cred că obiceiul de a călători e un scandal. Cravata mă sufocă, costumul mă falsifică. Protocolul îmi stîrnește ilaritate. Sînt alergic la surîsul de complezență, iar conversația "de dineu" mi se pare, intelectualmente, o umilință. Mă deprimă obligația de a rosti discursuri scrise de alții/.../. Sufăr de sincerism, sînt dubitativ, colocvial în exces, ironic. Pentru toate aceste neajunsuri, nu există în alcătuirea mea decît o singură compensație: sînt politicos, adică oricînd gata să-mi fac violență pentru a salva aparențele". Apoi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16654_a_17979]
-
Tudorel Urian Alexandru George este un caz singular în viața noastră culturală. Ori de cîte ori este adus înr-o discuție numele său este rostit cu respect, toată lumea se înclină în fața erudiției și a subtilității comentariilor sale. Cu toate acestea, inexplicabil, omul este ținut la o oarecare distanță de marile dezbateri care animă, din cînd în cînd, climatul cultural românesc. Nu este un răsfățat al
Istoria liberală a românilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13081_a_14406]
-
intelectualității cu sfera politică. Ana Blandiana ilustrează din plin acest impact dintre falsul apolitism și conștiința civilă, nu însă la treapta luptei politice propriu-zise, implicînd cristalizarea unor partide, campaniile electorale, viața parlamentară etc., ci la treapta unei conștiințe ce se rostește în nume propriu. O conștiință a cărei manifestare poate deveni redutabilă, deoarece, venind dinspre literatură, poate transcende prea agitată, impură actualitate pentru a se livra duratei. Se află aici noblețea, sacrificială ca orice noblețe adevărată, a unei detașări de interesul
Cine este Ana Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13111_a_14436]
-
Repetînd la nesfîrșit un cuvînt, el încetează să mai semnifice. Această lecție a fost învățată încă din timpul fostei dictaturi și este folosită cu mare succes astăzi”. Cu privire la situația precară în care se află în prezent intelectualitatea, Ana Blandiana se rostește răspicat: „Nu știu dacă, pentru a exista, elitele trebuie să fie bine plătite; dar este sigur că funcționează mai bine dacă sînt bine plătite și este sigur că în măsura în care o țară nu înțelege să aloce bani culturii nu înțelege că
Cine este Ana Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13111_a_14436]
-
lui de până acum - a fost mobil, dinamic, a cântat expresiv, inteligent și cu bun-gust, dar mai apropiat de stilul grand - opéra franceză - cu care Boito are afinități - decât de demonismul goethean. Cât despre Faust, tenorul Stelian Negoescu și-a rostit partitura în forță, fără să dea impresia că personajul său ar fi mistuit de marile probleme ale existenței. În Margherita, Roxana Briban cu timbrul ei generos a susținut o linie a cântului tensionată, cu deschideri luminoase în acut și accente
O jumătate de secol by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13118_a_14443]
-
odăjdii arhierești, împreună cu "soborul de preoți și diaconi slujitori", înveșmântați și ei în odăjdiile lor preoțești, Înalt prea Sfântul deschidea larg ușile principale ale altarului, se închina în fața icoanelor și începea oficierea sfintei liturghii duminicale, care, împreună cu predica ce se rostea după citirea Sfintei Evanghelii, dura aproximativ două ore. Episcopul Tit Simedrea era un om ca la șaizeci de ani, de statură potrivită. Nu avea o voce care să impresioneze prin cânte, în schimb glasul lui era deosebit de blând. Mărețe erau
Seminarist la Bălți. In: Curierul „Ginta latină” by Mihai Baltaru () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2258]
-
de credință în domnul pe care le sugera, atunci când, luând de la diaconii slujitori în mâinile sale "dicheru'" și "tricheru'", sfeșnice de mână cu două și respectiv trei lumânări mari aprinse încrucișate la mijlocul lor, cu brațele ridicate și întinse a rugăciune, rostea: "Doamne, Doamne! Caută din ceruri și vezi și cercetează via aceasta pe care au sădit-o Dreapta Ta și o desăvârșește pre ea!..." Măreția oficierii sfintei liturghii duminicale se desăvârșea de către corul catedralei episcopale, care, sub conducerea profesorului nostru de
Seminarist la Bălți. In: Curierul „Ginta latină” by Mihai Baltaru () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2258]
-
Ziua Eroilor au loc, an de an, la Vărzărești și Miclăușeni, servicii religioase cu participarea invitaților din țară. Preoții din partea locului, împreună cu preotul Ioan Bândean din Sângeorz, au oficiat slujbe de pomenire, în prezența sătenilor din localitățile apropiate. S-au rostit cuvinte înălțătoare de către oficialități și oaspeți, și mulți săteni bătrâni au evocat tragismul zilelor de război. În discuțiile purtate s-a cristalizat ideea de a se face demersuri spre identificarea celor căzuți, a descendenților și a familiilor, iar de Ziua
Pe plaiurile nisporenilor răsună clopotele înfrățirii. In: Curierul „Ginta latină” by Ginta latină, Iași () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2261]
-
CRENGUȚA DE LA BĂLȚI Jurnalul Bălțenilor de pretutindeni ALOCUȚIUNEA rostită la 25 mai 2004 de arhitect dr. Alexandru Budișteanu, dr. honoris causa al Universității de Stat "Alecu Russo" din Bălți, Președintele Uniunii vorbitorilor de limbă engleză din România, cu prilejul celei de a IX a decernări a premiului "Alexandru Budișteanu
Alocuțiunea rostită la 25 mai 2004 de arhitect dr. Alexandru Budișteanu. In: Curierul „Ginta latină” by Alexandru Budișteanu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2250]
-
care începe cartea, nu doar amplul portret al sărbătoritului, toate elaborate de către prof.univ.dr.doc. Constantin Gh.Marinescu, cu afecțiune colegială și temeinică argumentație științifică, nu doar mesajele colegilor și a colaboratorilor din țară și de peste hotare ci și cuvântul de gratitudine, rostit de dr. Vlad Bejan la festivitatea de aniversare, au dreptul de a fi reținute ca informații prețioase pentru o viitoare istorie a medicinii, a mișcării ecologie și culturale ieșene din perioada postbelică, până în zilele noastre, octogenarul putând fi dat ca
Recenzie dr. Vlad Bejan-Octogenar. In: Curierul „Ginta latină” by Natalia Simion () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2338]
-
românești, provenite din fondul autohton geto-dac în vocabularul popoarelor italian, francez, spaniol, englez, irlandez, grec etc. reprezintă adevărate piese de aur pentru cunoașterea istoriografiei românești. La neamurile celtice din regiunea Walace (Marea Britanie) a fost identificată rugăciunea Tatăl Nostru, așa cum îl rosteau românii din Muntenia, Moldova și Transilvania. Filologii români și străini au mai descoperit: - în cea mai veche cronică turcească, intitulată "Ogusnam", adusă în actualitate de istoricul român de naționalitate turcă Ali Ekrem, tipărită în germană, franceză și rusă, se menționează
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
românești, provenite din fondul autohton geto-dac în vocabularul popoarelor italian, francez, spaniol, englez, irlandez, grec etc. reprezintă adevărate piese de aur pentru cunoașterea istoriografiei românești. La neamurile celtice din regiunea Walace (Marea Britanie) a fost identificată rugăciunea Tatăl Nostru, așa cum îl rosteau românii din Muntenia, Moldova și Transilvania. Filologii români și străini au mai descoperit:- în cea mai veche cronică turcească, intitulată "Ogusnam", adusă în actualitate de istoricul român de naționalitate turcă Ali Ekrem, tipărită în germană, franceză și rusă, se menționează
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]