16,850 matches
-
apoi la stâna lui Hărman cel tânăr și tot așa, până ajungea în Valea Cerbului, apoi la Mălăești, urca prin hornuri, la Lacul Țigănești, și tot așa până la Omu. După aceea, străbătea platoul Bucegilor. Îl cunoșteau până și pietrele. În tinerețe, omul acesta a venit pe jos tocmai din Siberia... De Anul Nou sărbătorea într-un mod aparte, alături de motanul lui credincios. Îl vâra în rucsac și plecau împreuna din centrul Brașovului la „Șapte scări”, cale de vreo 20 de kilometri
Carol Lehmann () [Corola-website/Science/337462_a_338791]
-
expresivitate și flexibilitate. Vioara "Gibson ex-Huberman Stradivarius" care îi poartă numele a fost furată de două ori și recuperată doar o dată în perioada în care s-a aflat în posesia acestui instrument. Huberman s-a născut în Częstochowa, Polonia. În tinerețe a fost elevul lui Mieczyslaw Michalowicz și al lui Maurycy Rosen la Conservatorul din Varșovia, al lui Isidor Lotto la Paris iar în 1892 a studiat la Berlin sub îndrumarea lui Joseph Joachim. Deși avea doar zece ani, l-a
Bronisław Huberman () [Corola-website/Science/328420_a_329749]
-
și publicată în România în anul 2011 de Editura Curtea Veche din București cu titlul "Secretele minții de milionar") publicată în anul 2005 de HarperCollins. Eker s-a nascut în Toronto, Ontario (Canada) și a locuit acolo în copilărie. În tinerețe, el s-a mutat în Statele Unite ale Americii și a inițiat peste o duzină de companii diferite înainte de a avea succes cu un magazin de produse de fitness pe care le vindea cu amănuntul. După ce a câștigat milioane de dolari
T. Harv Eker () [Corola-website/Science/328456_a_329785]
-
I, care le-a oferit acestora rezidență în Londra. Băiatul a fost numit Balduin, după unchiul Matildei, devenit rege al Ierusalimului. În ceea ce o privește pe fiică, aceasta s-a chemat tot Matilda. Cei doi copii au murit din fragedă tinerețe, cu toate că unii cercetători consideră că Matilda a mai trăit suficient de mult pentru a fi căsătorită cu conducătorul Milanului. Odată cu moartea regelui Henric I al Angliei din 1135, Ștefan s-a grăbit să ajungă în Anglia, profitând de faptul că
Matilda de Boulogne () [Corola-website/Science/328463_a_329792]
-
membru Divanului. Medelnicerul Constantin († 1794), bunicul lui Hurmuzaki, al cărui bunic a fost mare pitar și tatăl său mare paharnic, a cumpărat în 1765 moșia Cernăuca din Bucovina (astăzi in Raionul Noua Suliță, Ucraina). Fiul său Doxaki (1782-1857) plecase în tinerețe în partea de sud a Moldovei, dar a revenit în anul 1804 în Bucovina. Dupa ce primul fiu lui Doxaki a absolvat liceul din Cernăuți a studiat 1830 - 1836 împreună cu fratele său Eudoxiu la Facultatea de Drept a Universității din
Constantin Hurmuzaki () [Corola-website/Science/328475_a_329804]
-
și frasini, dezvoltându-se de la deal la munte din începutul lui iunie până la sfârșitul lui octombrie. Carnea buretelui se decolorează cu sulfat de fier într-un roz viu. Mare pericol înseamnă confuzia vinețicii unsuroase cu buretele mortal "Amanita phalloides" în tinerețe sau cu posibil fatalul "Tricholoma equestre" sin. "Tricholoma flavovirens" (lamele galbene), între timp recunoscut ca foarte periculos, pentru că poate să provoace "Sindromul Paxillus" asemănător al lui "Paxillus involutus".) În rest, ea poate fi confundată cu unele surate ale ei, cum
Vinețică unsuroasă () [Corola-website/Science/336490_a_337819]
-
părinții lui Gaius s-au ascuns în Roma, pentru că Amiternum era sub amenințarea unui asediu al triburilor italice rebele. Din această cauză se poate ca Salustiu să fi crescut la Roma. El a primit o educație foarte bună. După o tinerețe în care a fost bolnav, Salustiu a intrat în viața publică și se poate să fi câștigat alegerile de "chestor" în 55 î.Hr. Cu toate acestea, nu există nici o dovadă strictă despre acest lucru, iar unii cercetători cred că Salustiu
Gaius Sallustius Crispus () [Corola-website/Science/336524_a_337853]
-
și confidenți pe Lucrețiu, Horațiu și Eschil pe care i-a buchisit pe băncile facultății, ori pe vreo enigmatică Lavinia, descinsă și ea din personajele livrești, dar adusă în umbra existenței diurne, poetul scrie «perfect senin un poem senin» al tinereții, «despre reflectarea apei în aer/ nota lumina de pe obrazul iubitei/ clătinându-se încolo și încoace». Poemul se naște din notația lucidă care sondează cu prudență realitatea și răsfrângerea ei în sufletul poetului cu o întreagă strategie a reflectării și reflecției
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
1918. Împreună cu alți lideri "Sinn Féin", a format pentru prima dată camera inferioară, "Dáil Éireann", a Parlamentului irlandez. A fost una dintre primele femei din lume care au deținut un portofoliu ministerial și anume Ministerul Muncii din perioada 1919 - 1922. În tinerețe a dorit să se pregătească pentru pictură, dar în acea perioadă o singură școală din Dublin accepta studenți femei. În 1892 intră la "Slade School of Fine Art" din Londra, unde ia contact și cu mișcarea politică și intră în
Constance Markievicz () [Corola-website/Science/333466_a_334795]
-
apoi este elev la Liceul „Constantin Diaconovici Loga” Timișoara, avându-l coleg de clasă pe poetul Damian Ureche. Se lansează pe scena Clubului ”1 Mai” ca prezentator, recitator, actor amator, alături de orchestra condusă de Ioan Odrobot. Pasionat de teatru, în tinerețe frecventează "Studioul actorului amator" (1961, prof. actor Victor Odillo Cimbru) și "Școala populară de artă" Timișoara (1963, prof. actrița Geta Angheluță și regizor Dan Radu Ionescu. În paralel, activează în mai multe formații artistice, pregătindu-se pentru I.A.T.C.
Ionel Iacob-Bencei () [Corola-website/Science/333464_a_334793]
-
ONU, în 1976, care îl numește Planetary Citizen, alături de personalități din lumea întreagă: Martin Luther King, Darius Milhaud, Pablo Casals, Arthur Miller, Yehudi Menuhin, Leopold Stokowski, Abatele Pierre, etc. Dar artistul nu a uitat niciodată pictura, precum o dragoste din tinerețe... Ultimele sale mari expoziții personale din 2006, la Château Royal de Collioure și la Caen, în prestigioasa Abbaye aux Dames, regrupează atât pânze, sculpturi cât și instalații. Proiectând până la ultima suflare realizarea unui Memorial al Gulagului românesc, concurs organizat de
Ion Nicodim () [Corola-website/Science/331116_a_332445]
-
natural al lui Magnus al III-lea al Norvegiei din Dinastia Hardrada, fiind conceput în timpul expediției acestuia în Irlanda. Potrivit surselor istorice, pretenția lui la tron se bazează pe poveștile spuse de mama sa și de familia sa irlandeză în timpul tinereții sale. Astfel, Harald al IV-lea a început dinastia Gille, o presupusă ramură a dinastiei pretinse. Descendenții lor vor extinde influența, bogăția și puterea dinastiei după moartea sa. Casa roială a înlocuit dinastia Hardrada în 1135 cu dinastia Gille, care
Dinastia Gille () [Corola-website/Science/331172_a_332501]
-
schimbată în OVA-ul "", și din cauza criticilor negative venite din partea fanilor în urma acestor schimbări, echipa a decis să nu facă schimbări majore pentru "Crisis Core". Totuși, ei s-au bazat pe principiul conform căruia jocul se ocupa de perioada din tinerețe a personajelor, așa că noi elemente au putut fi adăugate fără a schimba personajele prea mult. Unul din motivele principale pentru care Zack a fost ales ca protagonist a fost soarta predestinată a acestuia. Kitase a declarat că povestea lui Zack
Crisis Core: Final Fantasy VII () [Corola-website/Science/331191_a_332520]
-
eșuase să ia diverse măsuri pentru a se întâlni cu invaziile norvegiene și suedeze, așteptând asistența lui Knut în schimb. În 1207, Knut a sosit cu o flota și l-a iertat pe Hardeknud pentru nesupunerea sa, ținând cont de tinerețea lui, însă l-a omorat pe Ulf. El a condus invadatorii din Danemarca și a stabilit autoritate sa asupra Norvegiei, revenind în Anglia în 1028 și lăsând Danemarca să fie condusă de regele Hardeknud. Knut a lăsat Norvegia sub conducerea
Casa de Knýtlinga () [Corola-website/Science/331251_a_332580]
-
Valdemar al IV-lea () a fost regele Danemarcei din 1340 până în 1375. El a fost fiul cel tânăr al lui Christopher al II-lea al Danemarcei și și-a petrecut mare parte din copilărie și tinerețe în exil, la curtea lui Ludovic al IV-lea, Împărat Roman în Bavaria după înfrângerile tatălui și moartea sa, și a morții și întemnițării celor doi frați ai săi mai mari, Eric și Otto. El a acționat ca un pretendent
Valdemar al IV-lea al Danemarcei () [Corola-website/Science/331280_a_332609]
-
Scatiu este singurul personaj autentic al romanului, celelalte personaje fiind descrise prea superficial. Dinu Murguleț este creionat ca un personaj neputincios, în timp ce prezența Tincuței este una palidă, ea refugiindu-se într-o viață interioară în care stăruie amintirea iubirii din tinerețe pentru Mihai Comăneșteanu. Finalul violent al romanului este în concordanță cu caracterul personajului principal, stăpânul violent fiind sfâșiat de țărani. Arivistul Tănase Scatiu este un succesor „inferior sufletește” al lui Dinu Păturică, eroul romanului "Ciocoii vechi și noi" al lui
Tănase Scatiu (roman) () [Corola-website/Science/334039_a_335368]
-
(n. cca. 1480, Altdorf bei Landshut sau Regensburg - d. 12 februarie 1538, Regensburg) a fost un pictor, grafician și arhitect german. În tinerețe a frecventat probabil atelierul vreunui miniaturist din Regensburg, lucrările sale de început (Familia omului sălbatic, 1507, Berlin) prezentând o manieră picturală extrem de migăloasă. Judecând după creația sa în ansamblu, pictorul a fost influențat de Lucas Cranach cel Bătrân, de Marx
Albrecht Altdorfer () [Corola-website/Science/334186_a_335515]
-
se trag din dinozauri. A căutat dovezi privind afinitățile dintre om și maimuța antropoidă. A studiat nevertebrate marine. Fiu al unui director de școală; a studiat la University of London, unde a obținut diploma în medicină, practicând apoi chirurgia. În tinerețe, a efectuat (1846-1850), ca medic de vas, o expediție de cercetare în sudul Oceanului Pacific și Australia, întreprinsă de HMS Rattlesnake. Cu acest prilej, a efectuat numeroase studii asupra vietăților oceanice de-a lungul coastelor Australiei și Noii Guinee. A devenit
Thomas Henry Huxley () [Corola-website/Science/334255_a_335584]
-
soției sale Ana. În 17 septembrie 1924 s-a căsătorit cu nobila Irina Bud de Budfalva, iar în anul 1935 se naște fiica lor br. Irina Mihalca de Dolha și Petrova. Era vorbitor de română, maghiară, rusă și ebraică. În tinerețe a călătorit cu tatăl său în Austria, Ungaria, Galiția, Moldova. După moartea tatălui său devine șeful familiei, moștenind o avere impresionantă. În anul 1941 s-a alăturat ca voluntar în armata română și a luptat împotriva Uniunii Sovietice. A fost
Vasile Mihalca () [Corola-website/Science/334468_a_335797]
-
-și salva căsnicia și o pune în legătură cu suprasolicitarea cardiacă a bărbaților cu vârsta cuprinsă între 50 și 55 de ani datorată faptului că aceștia nu conștientizează nevoia de a duce o viață liniștită și cumpătată și continuă excesele fizico-emoționale caracteristice tinereții. Romanul Hortensiei Papadat-Bengescu prezintă mai multe familii ce făceau parte din lumea mondenă a capitalei României. Personajele acestui roman sunt parveniți pătrunși în înalta societate care, neavând nicio tradiție aristocratică, mimează cu snobism bunele maniere. Originile acestor familii sunt umile
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
același timp, să păstreze intactă cea mai mare parte a forțelor. Când mongolii au declanșat un alt asalt greu, Baybars - despre care se spune că a plănuit strategia generală a bătăliei deoarece a petrecut multă vreme în acea regiune, în tinerețe, ca evadat - și oamenii săi au efectuat o retragere falsă, atrăgându-i pe mongoli în dealuri pentru a fi ambuscați de restul forțelor mameluce ascunse printre copaci. Liderul mongol Kitbuqa, deja provocat de fugile constante ale lui Baybars și ale
Bătălia de la Ain Jalut () [Corola-website/Science/335031_a_336360]
-
1870, ca fiu al lui Eugene Vincent Fasciotti, pe atunci prefect al orașului și al Carlottei Gnecco. Ambii părinți proveneau din familii înstărite, cu puternice tradiții liberale. Primii ani de studii îi face la Institutul (pensionul) „Cicognini”, din Prato. În tinerețe, a petrecut perioade lungi la Tunis, unde familia mamei sale era stabilită încă din 1816 și unde tatăl său a deținut funcția de Consul General al Italiei, fiind unul din prietenii lui Constantinp Nigra, unul din colaboratorii apropiați ai lui
Carlo Fasciotti () [Corola-website/Science/335095_a_336424]
-
Timișoara - d.24 octombrie 2014 Ierusalim) a fost un zoolog, hidrobiolog și biogeograf israelian, evreu originar din România. A fost profesor la secția de evoluție,taxonomie, ecologie și comportament la Institutul de științele naturii al Universității Ebraice din Ierusalim. În tinerețe a fost deținut în închisorile regimului fascist-militar antonescian și ale regimului comunist din România, ca evreu și în urma participării sale la mișcarea sionistă socialistă de tineret „Hashomer Hatzair”(Tânăra Gardă). A fost, între altele, un pionier al hidrobiologiei din Israel
Francis Dov Por () [Corola-website/Science/335101_a_336430]
-
milioane de ani), începând din timpul perioadei geologice în Jurasic în diferență de exemplu cu genul Boletus (între 44 și 34 milioane de ani). Există mai mulți bureți de genul "Lepiota", care pot fi confundați cu ul, în special la tinerețe. "Lepiota ignivolvata", "Lepiota haematosperma" sin. "Leucocoprinus Badhamii", "Lepiota naucina", "Macrolepiota affinis", "Macrolepiota exoriata", "Macrolepiota gracilenta", "Macrolepiota mastoidea", Macrolepiota olivascens, "Macrolepiota permixta", "Macrolepiota puellaris", "Macrolepiota rhacodes", "Macrolepiota umbonata". "Lepiota aspera sin. Acutesquamosa", "Lepiota clypeolaria", "Lepiota cristata", "Lepiota felina", "Lepiota helveola". Aceștia
Parasol () [Corola-website/Science/335119_a_336448]
-
în sfârșit acel de la Hall, zece kilometrii în est de Innsbruck, unde și-a dat bacalaureatul. A studiat în continuare medicine la Innsbruck, promovând în 1743. Studiul de plante și insecte ale patriei sale Tirol, cărui s-a dedicat din tinerețe, l-a continuat pe lângă activitatea sa de medic în Cavalese, Trento și Veneția. În 1751 episcopul-principe ("Fürstbischof") Leopold de Seckau, conte de Firmian, l-a numit secretar privat, dar, deja în anul 1753, s-a îndreptat spre Universitatea din Viena
Giovanni Antonio Scopoli () [Corola-website/Science/335143_a_336472]