17,002 matches
-
vechi, care se "aclimatizaseră" în societatea românească, și din imigranți din imperiile vecine. Formată în principal din țărănime, marea majoritate a populației risca să fie sufocată prin îngroșarea păturii de funcționari pe care trebuia să o susțină. În aceste condiții, jurnalistul evidențiază în repetate rânduri pericolul ca țara să se transforme într-o zonă de polarizare a populațiilor neproductive din marile imperii. Învinuit de gazetarii de la Românul de situare pe poziții rasiale, Eminescu le răspunde acestora și, implicit, acuzatorilor de mai
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cade să vedem aproape esclusiv numai oameni străini, incapabili de-a pricepe geniul poporului nostru și, până la un grad oarecare, incapabili de a-l iubi și de a-l cruța"278. Rândurile de mai sus exprimă o atitudine constantă a jurnalistului pentru care orice amestec din afară nu poate decât să împiedice evoluția naturală, firească, a realităților sociale, economice și politice interne și să înăbușe specificul național. d. Eminescu antisemit. Privind antisemitismul românesc în contextul mai larg al celei de-a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
evreiască se afla în centrul atenției întregii prese românești, iar la baza ei stăteau în primul rând rațiuni de ordin economic și politic. Pe această linie de interpretare, Joachim-Peter Storfa atrage atenția că antisemitismul eminescian trebuie judecat prin prisma îngrijorării jurnalistului privind soarta națiunii române: "Pe baza publicațiilor sale nu i se poate reproșa lui Eminescu că ar fi un antisemit pur-sânge și că ar încerca să dovedească inferioritatea biologică a evreilor, pentru ca apoi să deducă din aceasta o politică a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
număr impresionant de articole chestiunii evreiești, intrând în polemică cu o serie de publicații evreiești precum Fraternitatea, Cumpăna sau Apărătorul. Remarcăm că în ceea ce privește antisemitismul eminescian, opiniile exegeților sunt împărțite, oscilând între catalogare fără apel și nuanțări ale atitudinii adoptate de jurnalist. A declara antisemit pe autorul articolului "În contra maltratării evreilor", publicat în Curierul de Iași, la 29 septembrie 1876, pare, cel puțin la prima vedere, o nedreptate. Fără a escamota afirmațiile extrem de dure pe care jurnalistul le face la adresa evreilor, cărora
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
nuanțări ale atitudinii adoptate de jurnalist. A declara antisemit pe autorul articolului "În contra maltratării evreilor", publicat în Curierul de Iași, la 29 septembrie 1876, pare, cel puțin la prima vedere, o nedreptate. Fără a escamota afirmațiile extrem de dure pe care jurnalistul le face la adresa evreilor, cărora le reproșează refuzul de a se adapta la specificul țărilor în care se stabilesc, precum și natura îndeletnicirilor economice, trebuie să subliniem că, de cele mai multe ori, judecățile de acest gen au fost influențate de orizontul ideologic
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de funcția majoră care îl guvernează: aceea de a oferi informații. Un alt factor de influențare a fenomenului receptării îl constituie criteriul de judecată folosit de exegeți, criteriu care, nu de puține ori, constituie un adevărat pat procustian pentru scrisul jurnalistului. Astfel, pentru a se argumenta încadrarea publicisticii eminesciene într-o ideologie sau alta, s-au excerptat fragmente din corpusul jurnalistic, avansându-se ipoteze și judecăți de valoare variate, dincolo de litera textelor. Tehnica excerptării tendențioase și a de-contextualizării a funcționat mereu
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
litera textelor. Tehnica excerptării tendențioase și a de-contextualizării a funcționat mereu în favoarea interpretărilor trunchiate, tendențioase, ale publicisticii eminesciene. Alteori, așezarea ideologică sau etnică a interpreților și-a pus amprenta asupra receptării, generând comentarii părtinitoare în privința concepțiilor și atitudinilor politice ale jurnalistului. 4.3.3. Direcții tematice Manifestându-se în direcții multiple, de la articole pe teme culturale la editoriale politice, de la studii de economie la pamflete și comentarii ironice, Eminescu surprinde în articolele sale problematica diversă a epocii, exprimând în același timp
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sens, problema națională, situația țărănimii, chestiunea evreiască, concepția despre stat și teoria "păturii superpuse", viziunea asupra progresului, viața politică internă și politica externă sunt teme abordate cu predilecție de Eminescu, în paginile de ziar. a. Problema națională. Importanța pe care jurnalistul o acordă problemei naționale, pe parcursul întregii sale cariere jurnalistice, este subliniată de Garabet Ibrăileanu, care afirmă că "întotdeauna la Eminescu (...) chestiunea socială se confundă, ori, mai bine, ia aspectul de chestie națională"284. Păstrarea ființei naționale reprezintă pentru gazetar unul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
-lea este considerat de istorici drept veacul naționalităților, iar luptele de emancipare și eliberare ale românilor se înscriu în tabloul mai amplu al mișcărilor sociale și politice din context european. Obsesia ideii naționale în publicistica eminesciană are la bază îngrijorarea jurnalistului privind pierderea identității naționale, sub impactul dominației străine și a mirajului modelelor occidentale. Pentru jurnalist națiunea este ridicată la rang de religie, paradele de naționalism provocându-i repulsie: "Naționalitatea trebuie simțită cu inima și nu vorbită numai cu gura. Ceea ce
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
românilor se înscriu în tabloul mai amplu al mișcărilor sociale și politice din context european. Obsesia ideii naționale în publicistica eminesciană are la bază îngrijorarea jurnalistului privind pierderea identității naționale, sub impactul dominației străine și a mirajului modelelor occidentale. Pentru jurnalist națiunea este ridicată la rang de religie, paradele de naționalism provocându-i repulsie: "Naționalitatea trebuie simțită cu inima și nu vorbită numai cu gura. Ceea ce se simte și respectă adânc, se pronunță arareori!"285. Văzând în limbă, cultură și credință
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
hrănește pe acești mizerabili, vărsându-și sângele onorează această țară"286. Considerată singura clasă productivă din țara noastră, țărănimea reprezintă și adevărata depozitară a specificului național, iar dezinteresul politicienilor față de situația economică a acestei categorii sociale alimentează verbul virulent al jurnalistului. c. Chestiunea evreiască. Chestiunea evreiască este amplu dezbătută într-o serie de articole din paginile Timpului, în care jurnalistul comentează tratatul de pace elaborat la Congresul de la Berlin (1877), prin care i se cerea României, ca preț al recunoașterii Independenței
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
reprezintă și adevărata depozitară a specificului național, iar dezinteresul politicienilor față de situația economică a acestei categorii sociale alimentează verbul virulent al jurnalistului. c. Chestiunea evreiască. Chestiunea evreiască este amplu dezbătută într-o serie de articole din paginile Timpului, în care jurnalistul comentează tratatul de pace elaborat la Congresul de la Berlin (1877), prin care i se cerea României, ca preț al recunoașterii Independenței, abolirea articolului 7 din Constituția noastră de la 1866, prin care li se interzicea evreilor dreptul de a dobândi cetățenie
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
României, ca preț al recunoașterii Independenței, abolirea articolului 7 din Constituția noastră de la 1866, prin care li se interzicea evreilor dreptul de a dobândi cetățenie română, pentru că nu erau "de rit creștin". Ingerința în treburile interne ale statului provoacă înverșunarea jurnalistului, conducând la afirmații dure: "Oricât s-ar zice, între noi și evrei este o deosebire de rasă, care nu ne permite nouă s-avem față de dânșii în împrejurări de onoare decât dispreț. Noblesse oblige"287. "Ni pare rău de acei
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
adeptul evoluției organice și evidențiază pericolele unei dezvoltări care face abstracție de legile naturale: "A îmbătrâni în mod artificial un copil, a răsădi plante fără rădăcină pentru a avea grădina gata în două ceasuri nu e progres, ci devastare", notează jurnalistul în caietele sale de însemnări 295. Sprijinindu-și afirmațiile pe argumente din domeniul naturii, jurnalistul consideră că evoluția lentă, graduală, este singura soluție pentru realitățile țării noastre: "Cine-și închipuiește a putea progresa prin salturi nu face alta decât a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
îmbătrâni în mod artificial un copil, a răsădi plante fără rădăcină pentru a avea grădina gata în două ceasuri nu e progres, ci devastare", notează jurnalistul în caietele sale de însemnări 295. Sprijinindu-și afirmațiile pe argumente din domeniul naturii, jurnalistul consideră că evoluția lentă, graduală, este singura soluție pentru realitățile țării noastre: "Cine-și închipuiește a putea progresa prin salturi nu face alta decât a da înapoi"296. Lectura articolelor evidențiază viziunea gazetarului despre evoluție: accentul nu cade pe trecerea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
societății românești"297. g. Politica externă. Paginile de cronică a politicii externe completează tabloul tematic al publicisticii eminesciene, oferind cititorilor o imagine complexă asupra realităților politice, istorice și economice ale celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea. Jurnalistul discută problemele politice ale țării în contextul mai amplu al politicii internaționale, susținându-și discursul prin apelul constant la exemple privind situația altor state. Pornind de la poziția geopolitică a țării noastre în spațiul european, situată la granița dintre cele trei
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
amplu al politicii internaționale, susținându-și discursul prin apelul constant la exemple privind situația altor state. Pornind de la poziția geopolitică a țării noastre în spațiul european, situată la granița dintre cele trei imperii, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Țarist și Imperiul Otoman, jurnalistul pledează pentru echidistanță: "suntem adecă țară mică și săracă și trebuie să cunoaștem puțina noastră însemnătate, să nu ne amestecăm în certurile celor mari și să mărturisim, mai ales, anemia noastră"298. Prezentarea vieții politice din Anglia, Franța, Germania are
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
accesibilității, atât la nivel lexical, cât și la cel al construcțiilor sintactice. Eminescu utilizează, în cea mai mare parte a articolelor, un limbaj denotativ, apelând la sensurile de bază ale vocabulelor utilizate, iar acolo unde există pericolul unor ambiguități semantice, jurnalistul formulează definiții, recurge la etimologii, explicitând conceptele. Nu putem omite nici zonele de interferență între limbajul publicistic și cel artistic, vizibile la nivelul expresiei, al figurilor de stil și de gândire utilizate de gazetar în corpul articolelor. Analiza contrastivă a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
contrastivă a creației poetice și a celei publicistice eminesciene relevă în acest sens existența unui fond lexical comun, pe lângă diferențele legate de autoreferențialitatea/ referențialitatea specifice celor două domenii de creație. Poetica publicisticii eminesciene, explicită în multe dintre articole, evidențiază predilecția jurnalistului pentru paremiologie, pentru citatul revelatoriu, pentru ironie ca figură de gândire cu efecte variate la nivelul receptării, pentru cultivarea unei limbi curate, nepervertită de criteriul etimologismului sau de utilizarea abuzivă a neologismelor neadaptate, și convingerea gazetarului că limpezimea ideilor exprimate
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ignoranța publicului cititor. Lipsa de cultură a gazetarilor, intențiile de manipulare ale politicienilor, indiferența față de limba folosită în articole sunt doar câteva dintre tarele unei publicistici aflată încă la început de drum la noi și care atrage critici virulente din partea jurnalistului. Analizând stilul publicisticii eminesciene, Dan Mănucă remarcă predilecția gazetarului pentru sarcasm și ironie: "Un inventar al procedeelor folosite de Eminescu pune în evidență prezența covârșitoare a sarcasmului și a ironiei, precum și absența parodiei, a umorului și, în genere, a ludicului
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
câteva forme ale satirei, folosirea unui lexic tăios, a afirmațiilor tranșante și a aprecierilor fără menajamente"306. Un exemplu în acest sens îl oferă articolul "S-a obrăznicit turcul", publicat la 1 septembrie 1876, în Curierul de Iași, în care jurnalistul satirizează pretențiile Porții ca domnitorul României să sărbătorească cu salve de tun și iluminații suirea pe tron a lui Abdul Hamid al II-lea: "Dacă sultanul și vizirul ar veni în țară împreună c-o trupă de voltijori, ca să ne
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Intrarea 50 bani". Aceasta ar fi cel mai nimerit mijloc pentru proclamarea în public a Maiestăței Sale turanice"307. O particularitate a articolelor eminesciene este și inserarea în text a unor proverbe și ziceri populare care susțin ideile și concepțiile jurnalistului. Recursul la paremiologie, semn al experienței și al înțelepciunii populare, vine să sprijine demersul argumentativ conferind culoare și farmec textului. Adaptându-și mijloacele stilistice la specificul publicului cititor, jurnalistul recurge în plasticizarea ideilor prin formulări paremiologice de extracție populară: "Ungurii
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a unor proverbe și ziceri populare care susțin ideile și concepțiile jurnalistului. Recursul la paremiologie, semn al experienței și al înțelepciunii populare, vine să sprijine demersul argumentativ conferind culoare și farmec textului. Adaptându-și mijloacele stilistice la specificul publicului cititor, jurnalistul recurge în plasticizarea ideilor prin formulări paremiologice de extracție populară: "Ungurii știu proverbul nostru: "românul nu uită niciodată" și ne-aducem aminte ca prin vis că un ziar unguresc se găsise să comenteze acest proverb în ton melancolic, știind că
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
manifestare. "I-ați dat poporului formele goale ale unei civilizații străine, fără umbră din cuprinsul și bucuriile ei"330, reproșează gazetarul "păturii suprapuse". 4.3.6. Finalități ale demersului jurnalistic Finalitățile discursului politic eminescian circumscriu scopul și obiectivele urmărite de jurnalist în comunicarea mesajului jurnalistic. În cercetarea intențiilor emitentului, distingem între două niveluri ale analizei: * identificarea intențiilor propriu-zise ale emitentului, într-o situație concretă de comunicare; * rezultatele obținute efectiv în urma situației de comunicare. Ecartul dintre intenții și rezultate, enorm uneori, poate
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cuvântul cu rol cathartic macină mânia și revolta față de o lume în care "atât de multe lucruri nu erau cum trebuie să fie"333. Spre deosebire de publicistica pașoptistă, ocazională și subordonată intențiilor pragmatice de moment, articolele eminesciene se individualizează prin preocuparea jurnalistului privind informarea și educarea publicului cititor. Prevalarea intențiilor informative se remarcă încă din etapa colaborării la Curierul de Iași, când, în singura foaie rămasă la dispoziția gazetarului, celelalte trei fiind destinate comunicatelor oficiale, Eminescu îngrămădește cronici teatrale, programe ale teatrelor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]