18,714 matches
-
de boală, urmarea întrepătrunderii este tânjirea, senzația de evaporare. Poetul a băut dintr-un pahar divin și, îmbolnăvit, se simte ca un ciur prin găurile căruia ființa lui prefăcută în ceață se risipește: Domnul, Dumnezeul mare Mi-a umplut două pahare Din cerescul lui rachiu Scos din lună c-un burghiu. Și-n fiecare pahar A lăsat și-un drob de har. Amîndouă-s ale tale, Zise Domnul: Ia-le, bea-le. După ce m-a-mpărtășit Insul mi s-a risipit, L-am pierdut
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pahar divin și, îmbolnăvit, se simte ca un ciur prin găurile căruia ființa lui prefăcută în ceață se risipește: Domnul, Dumnezeul mare Mi-a umplut două pahare Din cerescul lui rachiu Scos din lună c-un burghiu. Și-n fiecare pahar A lăsat și-un drob de har. Amîndouă-s ale tale, Zise Domnul: Ia-le, bea-le. După ce m-a-mpărtășit Insul mi s-a risipit, L-am pierdut jur împrejur, Ca o ceață dintr-un ciur. Și-am rămas pribeag în boare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
practicat de Olăreanu Anișoara și Lica Elena. Dintre meșterii populari din Berezeni menționăm pe: Focea Ion, croitor care continuă cele învățate de la părinți, executând orice comenzi; Strechie Gheorghe, sculptor în lemn, realizează trocuțe și trocane, fuse, căni, linguri și furculițe, pahare etc.; Panainte Sava, cojocar, confecționează sumane, cojoace mari și mici, bundițe, căciuli; Bogatu Vasile, dogar și tâmplar, face butoaie, căzi, găleți, porți, garduri, paturi, mese, scaune; Farcaș Marița, confecționează bidinele și pensule din iarbă uscată. La Miclești predomină realizarea de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
pe paturi de fildeș și stau întinși alene pe așternuturile lor; mănîncă miei din turmă și viței puși la îngrășat. 6,5 Aiurează în sunetele alăutei, se cred iscusiți ca David în instrumentele de muzică. 6,6 Beau vin cu pahare largi, se ung cu cel mai bun untdelemn și nu se întristează de prăpădul lui Iosif!” Autorul îi prezintă pe filistenii din cele cinci centre de putere, ca un popor iscusit, bogat și cu darul traiului tihnit prin propria muncă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
prizonier la Ahile, el dă ordin să se umble la sipete pentru a-și răscumpăra feciorul din robie. ,,Aur apoi cîntărind de zece talanți mai ridică, Patru lighene mai ia și-o pereche de lucii tripeduri Ș-un giuvaer de pahar, o minune ce-i deteră tracii, Cînd pe la dînșii fusese ca sol...’’ Și aceste informații din Iliada, arată că la sud și nord de Istru erau populațiile geti-ce cu o cultură dezvoltată, care nu se dădeau în lături cînd era
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Nistru, ape curgătoare mari care la acele vremuri nu puteau fi trecute decît cu ajutorul bărcilor mari sau a podurilor ca-re se trăgeau de pe un mal pe altul iar brodnic era cel care mînuia un brod. Tot așa avem paharnic de la pahar, sfetnic de la sfat, birnic de la bir, canonic de la canon, slugarnic de la slugă și altele. În Annales Polonorum vetustiares scrise între anii 1248-1282 se găsește menți- unea următoare pentru invazia tătarilor din anul 1259: ,,Tătarii după ce subjugară pe Bessarabeni, pe Litvani
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
fost.. . Tanti Mărioara a știut să-l ajute. El a dovedit o voință ieșită din comun. L-am văzut la petreceri în familie cu bunicii și cu frații lui, cu colegii lui de breaslă în casa lui, servindu le în pahare rachiu sau vin, iar el consumând tot timpul petrecerii numai sifon și sirop, nopți întregi în anturajul care-l înconjura și-l admira pentru voința cu care biruia toate ispitele. L-am văzut cumătru mare și nun mare, în nunți
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
înconjura și-l admira pentru voința cu care biruia toate ispitele. L-am văzut cumătru mare și nun mare, în nunți cu mult public, cu muzică, unde, de seara până dimineața toată nunta era beată, iar el era numai cu paharul lui de sifon. Și aceasta nu o lună sau două, nu un an sau doi, ci toată viața, adică mai mult de 40 de ani. Era învățător și directorul școlii primare din comuna Ariciu, județul Râmnicul Sărat. Fiica lor Mioara
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pe noapte. îmi amintesc cum lui „Jupân Lazăr” i-a dat mama fasole în care fiersese și o bucată de slănină, care însă n-a ajuns în strachina jupânului, și jupânul, după „fasolea prăjită” a băut cu poftă și un pahar de vin. După 23 august 1944, tata a găzduit cam două săptămâni, doi nemți fugari, îngroziți de ameninț area cu moartea. Când a apărut pericolul ca tata să fie „luat” de ruși pentru adăpostirea inamicului, tata i-a îmbrăcat cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ritual sacru, iar simbolistica sa este pe măsură. De exemplu, în timpul oficierii slujbei religioase (după semnarea actului matrimonial), „cuplul stă în picioare sub un baldachin brodat, susținut de patru stâlpi, care reprezintă viitoarea casă”. La sfârșitul ceremoniei, mirele sparge un pahar cu piciorul. Semnificația este dublă: pe de o parte, susțin unii exegeți, se reiterează simbolic momentul distrugerii Templului din Ierusalim, iar pe de altă parte, paharul semnifică beția, excesul, patima, viciul, păcatul. Prin distrugerea paharului, toate relele sunt abolite. Există
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
susținut de patru stâlpi, care reprezintă viitoarea casă”. La sfârșitul ceremoniei, mirele sparge un pahar cu piciorul. Semnificația este dublă: pe de o parte, susțin unii exegeți, se reiterează simbolic momentul distrugerii Templului din Ierusalim, iar pe de altă parte, paharul semnifică beția, excesul, patima, viciul, păcatul. Prin distrugerea paharului, toate relele sunt abolite. Există situații în care unele căsătorii sunt desfăcute prin divorț. Prețuirea căsătoriei și respectul pentru familiile puternice și unite sunt ilustrate și de încercarea solidară a comunității
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
sfârșitul ceremoniei, mirele sparge un pahar cu piciorul. Semnificația este dublă: pe de o parte, susțin unii exegeți, se reiterează simbolic momentul distrugerii Templului din Ierusalim, iar pe de altă parte, paharul semnifică beția, excesul, patima, viciul, păcatul. Prin distrugerea paharului, toate relele sunt abolite. Există situații în care unele căsătorii sunt desfăcute prin divorț. Prețuirea căsătoriei și respectul pentru familiile puternice și unite sunt ilustrate și de încercarea solidară a comunității de a convinge soții să nu divorțeze. Dacă încercarea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
din cauza suprasolicitării nervoase, ajunge să râdă și să-și ridiculizeze propriile acte.” Se șterg astfel efectele negative ale existențelor anterioare. Regimul de viață este strict fără droguri și alcool. Se recomandă somnul de 7-8 ore pe noapte. Se beau 8-9 pahare de lichide pe zi. Sunt interzise alte practici spirituale. Se cere discreție. Grupul practicanților este obligat să rupă orice contact cu societatea, mai precis cu cei care nu cred în dianetică. Politica aceasta este numită „separare”. Exercițiile fizice sunt combinate
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
strânse prin liste de subscripții și trimise poetului pe adresa primăriei (unele dintre ele, trimise și direct). Hanrieta Eminescu, sora poetului, consemnează într-o scrisoare că fratele ei l a vizitat într-o zi acasă și au zăbovit la un pahar în plus de vin. Fiind toți purtătorii acestui nume botoșăneni, prezența lor în jurul lui Eminescu se justifică. Nici unul nu ia cuvântul pentru a întări sau dezminți textul din Universul. 4. În acești ani (1920-1930) apar multe informații necontrolate despre Eminescu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
obstinat, s-ar putea zice, ziua de 15 iunie, pentru a nu-l contrazice pe D. Cosmănescu. Surse de presă sincrone vorbesc de noaptea de 15 spre 16 iunie, poetul fiind agitat, sculând medicul de gardă pentru a cere un pahar de lapte și expiind apoi în somn: „Ieri, vineri (16/28 iunie) dimineața, el ceru să i se dea un pahar cu lapte și ceru să i se trimeată dr. Șuțu, căci vrea să vorbească cu el. Era în momente
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
vorbesc de noaptea de 15 spre 16 iunie, poetul fiind agitat, sculând medicul de gardă pentru a cere un pahar de lapte și expiind apoi în somn: „Ieri, vineri (16/28 iunie) dimineața, el ceru să i se dea un pahar cu lapte și ceru să i se trimeată dr. Șuțu, căci vrea să vorbească cu el. Era în momente de luciditate; doctorul întrebându-l că cum se simte, Eminescu răspunde că are dureri în tot corpul, cari îi cășunează mult
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
primărie.”. Ori antedatează scrisoarea (și „astăzi în 4 februarie” este pentru scrisoarea din 3 februarie) ori pe 3 februarie la ora 9 n-a mai ajuns la primar ci s-a întâlnit cu „cineva” pe drum încurcându-se la un pahar de vin. Cu alte cuvinte: ori a băut cu primarul însuși, Hasnaș, ori cu altcineva, probabil Bădescu. Prin expresia „ Mihai iarăși nu e bine” din scrisoarea ei din 4 februarie, Hanrieta nu înțelegere decât că fratele ei este puțin băut
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
1883, când se inaugurează statuia lui Ștefan cel Mare la Iași, în loc de-a asista la sărbătoare, la care fusese trimis ca corespondent al unui ziar, el se retrase la una din cârciumile vechii capitale și stă singur, cu un pahar de vin înainte. La București intră în relații cu o altă femeie lepădată. Erumpe în fine nebunia, dar după câteva luni se mai lumină ceva și numaidecât se înamorează de o engleză. Reîntors în țară, inteligența și voința cu totul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
vorbesc în acești termeni. O lungă campanie de presă a câtorva medici, susținuți insistent de către G. Călinescu, a dus la instituirea modelului (devenit șablon pentru noi) despre stingerea sa naturală pe patul spitalului, într-o noapte, după ce a cerut un pahar de lapte etc. Ce mai putea să nu convină, încât această amintire n-a pătruns în textele dedicate temei morții lui Eminescu? Poate faptul că este amintită Veronica Micle (într-un context din care ea este în mod tradițional exclusă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
din greu, cu toată visarea lui imaginativă a unui trecut inexistent; [...] a fost un ascet care studia și scria poezie pînă tîrziu în noapte, care mînca la fel de puțin cît dormea, și care își pregătea cina dintr-o "tartă și un pahar cu apă". (Hare 1911: XXVI-XXVII) Alvarez (1972) este însă de părere că Chatterton s-a sinucis "otrăv[indu-se] nu din vreun exces de sentimente, ci pentru că a fost incapabil să se păstreze în viață prin scris. De fapt, el
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
am mai ști desparte Durerile de bucurii, luminile de noapte Și n-am mai ști că Dumnezeu, departe Când jeluim în zilele sihastre, Sălășluiește și lucrează în lacrimile noastre. (Autorul - vol. CINE) LITANII ȘI PĂTIMIRI „Înlăcrimat, broboane topesc în rugăciune Paharul pătimirii, să-l pot bea până la fund... Cu brațele întinse, cerșesc doar o minune, Se-nchid furtuni în suflet și-n pieptu-mi așteptând -” ( Autorul) Rugăciunea este scut și buzdugan. Pătimirea este Golgotă și Înviere. „Legionarii și legionarele trebuie să știe
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
când au tras. Am fost permanent loviți, ne-au chinuit, neau biciut cu acuze grele, ne-au întemnițat, ne-au înfometat, ne-au țintuit pe Cruce, am sângerat în luptele din munți și în adâncul pământului în minele de plumb, paharul vieții noastre mereu plin cu defăimări otrăvite, dar am stat drepți și neclintiți în demnitate. Legionarul nu este un ins izolat, singuratic, ci un soldat al oștii creștine, al unei puteri înalte care îi poruncește să nu părăsească câmpul de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
spune, de fapt, "Aș vrea să vrei si tu să mă îmbrac frumos". Mai târziu, în apartamentul lui, când șoptește " Nu pot să mai rămân", înseamnă "Voi rămâne". (Probabil, el a invitat-o "la o cafea" sau "la un ultim pahar de băutură", formule care nu mai au nevoie de traducere pentru oricine are mai mult de optsprezece ani. ) "N-aș vrea să las impresia că sunt un... " conține cuvântul care descrie ceea ce simte vorbitorul. "N-aș vrea să las impresia
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
non-verbală a interesului. Persoanele de sex opus care se simt atrase de noi își pot arăta interesul și în alte feluri, cum ar fi: pieptănându-se, aranjându-și hainele, mângâindu-și o parte a corpului sau vreun obiect, de pildă un pahar sau un scaun, ori lăsându-ne să le surprindem uitându-se la noi și apoi fixându-ne încă o vreme, înainte de a-și muta privirea în alta parte. O dată ce ne-am hotărât cu cine vrem să facem cunoștință, vom trece
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
de a fi. Licențioase rareori, amuzante întotdeauna, istorioarele d-lui Teodoreanu ne introduc în micile vicii, cum mici erau și ale eroilor lui Caragiale, din cari se hrănesc, cu voie bună și seninătate, muritorii de obște, pentru cari gluma sau paharul de vin nu exclud sentimentele nobile, compasiunea, amiciția, devotamentul. PERPESSICIUS SCRIERI: Hronicul măscăriciului Vălătuc, București, 1928; ed. 2, București, 1930; ed. îngr. și pref. Titus Moraru, Cluj, 1972; ed. îngr. și postfață Petre D. Anghel, București, 1992; Trei fabule, București
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]