17,708 matches
-
baptiști și penticostali din Bucovina și Ardeal. Pentru că au fost aduși în Casa Domnului și cinci bebeluși de 6 săptămâni să fie închinați Domnului primul cuvânt de predică a fost despre educația oferită copiilor în familia creștină. Al doilea cuvânt rostit spre învățătură și trezirea noastră a fost intru întâmpinarea veșniciei : ’’Cum să nu mă surprindă (să nu te surprindă) Venirea Domnului nepregătit ? » Ilustrație : În una din zilele sfârșitului săptămânii undeva în vestul, pe atunci credincios, un preot își pregătea predică
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]
-
baptiști și penticostali din Bucovina și Ardeal. Pentru că au fost aduși în Casa Domnului și cinci bebeluși de 6 săptămâni să fie închinați Domnului primul cuvânt de predică a fost despre educația oferită copiilor în familia crestina.Al doilea cuvânt rostit spre învățătură și trezirea noastră a fost intru întâmpinarea veșniciei : ’’Cum să nu mă surprindă (să nu te surprindă) Venirea Domnului nepregătit ? »Ilustrație :În una din zilele sfârșitului săptămânii undeva în vestul, pe atunci credincios, un preot își pregătea predică
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/349702_a_351031]
-
neputând rămâne indiferent la o chestiune atât de delicată și dureroasă, cu atât mai mult cu cât a fost contemporan unor momente istorice legate de aceasta - retrocedarea (1856) unei părți a teritoriului ei anexat abuziv în 1812, apoi reanexarea („A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominațiunii rusești”) [3]. Tocmai de la verbul lui neiertător vizând nedreptatea istorică față de aceasta cât și față de Ardeal, de la atenționarea privind „măsurile silnice pentru stârpirea românismului” și argumentarea ideii de unitate națională se
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
hotărât și luptă să realizeze ortopraxia, adică apărarea și trăirea la o cotă maximă a învățăturilor Bisericii-mame, din care toți facem parte. De drept, toți ortodocșii sunt ostași - calitate primită prin însăși Taina Sfântului Botez, așa cum se cere în rugăciunile rostite de preot la săvârșirea acestei Sfinte Taine. De două ori, nou-născutul este numit „ostaș“. Astfel, în prima rugăciune de „lepădare“, diavolul este „somat“ să iasă și să se depărteze „de cel însemnat, noul ales ostaș al lui Hristos, Dumnezeul nostru
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
cu strălucită abnegație pentru înnoirea literelor românești (vezi amintitul caz Arghezi), vestejind recurenta sămănătorismului și a poporanismului, luînd atitudini împotriva tradiționalismului gîndirist. Asta deopotrivă în critică literară, scrisă parcă mereu pe baricade, în cenaclul lovinescian, unde amfitrionul, după fiecare lectură, rostea invariabil invitația: "Ce zici domn Aderca? Ce spui Bebs (Delavrancea)?" Era o formulă cronicizata pe care au evocat-o, apoi, în memoriile lor toți sburătoristii. Oriunde se dezlănțuia o bătălie literară, Aderca se înfățișa cu toata armura pe el, și-
Cel mai bun roman al lui Aderca? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17628_a_18953]
-
invitația: "Ce zici domn Aderca? Ce spui Bebs (Delavrancea)?" Era o formulă cronicizata pe care au evocat-o, apoi, în memoriile lor toți sburătoristii. Oriunde se dezlănțuia o bătălie literară, Aderca se înfățișa cu toata armura pe el, și-și rostea, decis, opinia. N-a lipsit nici în 1936-1937, de la aceea declanșată de către N. Iorga împotriva așa-zisei "prostituții în literatura", cînd a și suferit pentru una din scrierile sale (românul apocrif intim semnat de autor Cliford Moore, Al doilea amant
Cel mai bun roman al lui Aderca? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17628_a_18953]
-
la om, la votca lui, la tot etc. Degeaba, domnule Gellu Dorian mi-ați îndreptat privirea spre contextul internațional al premiilor; omul nominat o dată poate visa la o scenă în care i-ar arată cuiva diplomă unicat și coronița vasile-alecsandrină, rostind imperios: Să nu te uiți cu ochi de gheață, la om, la premiul lui, la tot!
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
de multe ori colaboratori pe care și-i alesese singur. Acribia lui era proverbiala și, departe de a fi simplă exigenta belferească, era respect față de sine și respingere a comodității și a inerției." Dar cele mai impresionante gînduri au fost rostite cu acel prilej de fiul celui omagiat, Adrian Papahagi: "tatăl meu, daca detesta ceva cu ardoare, apoi erau lucrurile, operele lăsate la jumătatea drumului și avea obiceiul să-mi spună nu o dată: ăVezi tu, în cultura română totul zace la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17634_a_18959]
-
Minerva, de comun acord cu editoarea, s-a decis să reediteze acel volum. Acum realizăm cît de maltratat a fost acel volum, încît din unul vor ieși două, în două părți distincte. Deocamdată, a apărut Partea I conținînd discursurile parlamentare rostite de orator în numai doi ani, între noiembrie 1894 și aprilie 1896, urmînd că celălalt, aflat în tipar, să publice pe cele rostite între 1886-1917. Astfel încît, prin această benefică reeditare, vom avea textul cu adevarat integral al ediției Delavrancea
Delavrancea si ravagiile cenzurii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17662_a_18987]
-
din unul vor ieși două, în două părți distincte. Deocamdată, a apărut Partea I conținînd discursurile parlamentare rostite de orator în numai doi ani, între noiembrie 1894 și aprilie 1896, urmînd că celălalt, aflat în tipar, să publice pe cele rostite între 1886-1917. Astfel încît, prin această benefică reeditare, vom avea textul cu adevarat integral al ediției Delavrancea, unul dintre scriitorii importanți ai celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea. Născut în 1856, că fiul unui căruțaș din
Delavrancea si ravagiile cenzurii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17662_a_18987]
-
părea a nu conta în ochii lui Delavrancea. El protesta, ca deputat liberal împotriva preaîndelungatei guvernări conservatoare, pe care o consideră aproape ilegală, desi fusese investita, legal, de suveran și verificată prin alegeri. Acum, în 1894, într-un lung discurs rostit de pe tribuna Camerei Deputaților, se declară liberal decis, altfel zicînd "soldat cinstit și convins, să-mi fac datoria conform cu credințele și conștiința mea". Asta pentru că i se reproșa că, înainte de a deveni liberal, fusese colaborator activ al ziarului conservator "Epoca
Delavrancea si ravagiile cenzurii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17662_a_18987]
-
familia mea, m-am născut la București, ceilalți s-au nascut la țară. Șunt și suntem prima generațiune a neamului care a învățat carte!". Curios lucru e faptul că în acest prim discurs parlamentar, atît de lung, încît a fost rostit în două zile din noiembrie 1894, Delavrancea reproșează conservatorilor că șunt factice libertatea presei și a întrunirilor politice, de vreme ce alegerile au fost trucate. "Degeaba ne ziceți că avem libertatea presei, că avem libertatea întrunirilor politice, si ca, prin urmare, ordinea
Delavrancea si ravagiile cenzurii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17662_a_18987]
-
ne compromite politicește libertatea noastră de popor, iată ce ne face să ne înscriem întotdeauna contra ideii de a ne da cît vom putea mai mult - cum faceți dvs - în exploatarea străinilor". Din păcate, consecvent cu concepția PNL s-a rostit, în 1895 și împotriva legii minelor elaborată de ministrul conservator junimist Petre P. Carp, o lege utilă și foarte avansată economic, chiar de mirare, aparent, ca a fost elaborată de un ministru conservator, atît de eficiență a fost această lege
Delavrancea si ravagiile cenzurii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17662_a_18987]
-
și netrebniciei cît și al adevărului. Mai bine spus FAIMA. Deși, fiind vorba de un substantiv masculin, unii preferă să traducă prin Svonul, care el ar fi monstrul... Cuvinte folosite des prin anii cincizeci în timpul propagandei totalitare. Mai mult gîndite, rostite în gînd,... șoptite sieși... monstrum horrendum ingens... Propagandă dezlănțuita... Faima cultivata, impusă, falsă. Definiția virgiliană mă obseda... Virgiliu însotindu-l pe Dante în infern... Cuvinte pe care aveam să le aruncăm pe furiș între noi din cînd în cînd prin plimbările
Monstrum horrendum ingens by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18143_a_19468]
-
se înjghebe o conversație. Doamna Bacovia s-a apropiat de el și l-a îmbiat mîngîietoare. - Le mulțumesc tuturor! - a răspuns poetul, cu o privire de înțeles către protectoarea să". Deși vizită a mai durat, acestea au fost singurele cuvinte rostite de Bacovia. v A doua întîlnire a avut loc în casa lui Cazacu, ce dorea să inițieze un soi de reuniuni literare. Bacovia, adus de soția sa, n-a fost nici de astădată mai comunicativ. A arătat un oarecare interes
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18145_a_19470]
-
în Renaștere, cât și în postmodernism, exprimate ca atare sau aflate undeva în subtextul produsului estetic). Această cu atat mai mult cu cât carnavalul - mediul legitim al bufonului, care, în majoritatea pieselor din Renaștere, este înzestrat cu privilegiul de a rosti adevărul fără a fi pedepsit, protejat fiind de mască pe care o poartă (a se vedea funcția esențială a nebunilor lui Shakespeare) - oferă modalități de a exprima simultan înțelesurile canonice și pe cele subversive, în texte care spun ceea ce, în
Carnavalesc si cultură de masă by Maria-Sabina Draga () [Corola-journal/Journalistic/18125_a_19450]
-
și zice "nu mai vine doru-meu, nu mai vine!". Cînd autobuzul oprește aproape de colțul casei, da fugă să vadă, - n-o fi venit?!...Ce-a mai rămas din toate acestea nu sînt decît niște cuvinte, - cuvintele pe care și le rostea singur bătrînul în părăsirea să de tot și de toate ale lumii curente, - repetînd tot vorbele lui însingurate că dorul sau, - nebunateca D. - nu mai vine... Vorbe cărora li s-ar cuveni o capodoperă, daca nu o viață cît mai
Lupta pentru existentă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18172_a_19497]
-
o populație de 40 mii suflete". A ajuns la Berlin, unde a studiat cîțiva ani. Scrisorile de aici către surorile sale nu comunica fapte notabile și elemente de natură caracterizanta, nici chiar descrierile arhitectonice. Dar în 1891, într-un discurs rostit la Academia Română, declară: "Toată viața mea, si tînăr și în vîrstă coapta, am mărturisit în mai multe rînduri că culturii germane, ca Universității din Berlin, ca societății germane, bărbaților și marilor patrioți care au operat realtarea și unitatea Germaniei datoresc
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
Caragiale și a lui Marin Preda le-am recunoscut și această calitate, fără de care, evident, scriitorul n-ar fi scriitor, ci, în cel mai bun caz, ziarist, dar literaritatea nu face din ele doar literatură, mesajul lor e profund și rostit în numele adevărului în care autoarea crede. Ileana Mălăncioiu, A vorbi într-un pustiu, Ed. Polirom, Iași, 2002
"Oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu?" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14309_a_15634]
-
de tăgadă acest lucru. Într-o conferință ținută la Institutul de Studii Liberale în ziua de 31 mai 2001 (la începutul mandatului său de președinte al PNL, cînd semnele conflictului intern nu se iviseră încă) Valeriu Stoica citează o frază rostită de Socrate (apud Platon) în timpul procesului său: „Iar dacă mă va duce la pieire ceva, nu va fi nici Meletos, nici Anytos, ci ponegrirea și invidia mulțimii”. Comentează, în continuare fostul președinte liberal: „Socrate nu se temea de cei doi
File dintr-un album politic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14326_a_15651]
-
este o acuzație? Ne-am bucura. Într-un spiritual articol din ZIUA, dl Ioan Groșan citează, à propos de numărul mereu sporit al revoluționarilor din decembrie, vorba: “Puțini am fost, mulți am rămas”. O atribuie lui Bellu Silber. A fost rostită de Ștefan Roll (Gh. Dinu), poetul avangardist, și se referă, cum spune dl Groșan, la ilegaliștii din PCR.* În același număr (din 11 ianuarie) al ziarului, dl Sorin Dumitrescu afirmă rituos că este greșit și necreștinesc să spui că “se
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14345_a_15670]
-
sfîrșitul anilor '70, uitînd că în România existase între 1948 și 1950 cercul inițiat de scriitorul Petru Manoliu, un fel de alternativă academică particulară în care preparau cursuri Alice Voinescu și Ștefan Nenițescu. Iată o reflecție a acestuia din urmă, rostită cu prilejul unei astfel de întîlniri: "Efort și cumpănire, noi spunem - de care avem atît de mare nevoie acum cînd ispitele vin în formele cele mai grave. Și revin la Goethe. A alege este a suferi. Pe această suferință, a
Rezistența culturală la începuturile comunismului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15551_a_16876]
-
De altfel, în varianta inițială a textului, apărută în ziarul Universul, mam'mare propune forma mariner iar Goe o corectează - îndreptățit - cu marinar. Varianta din volum e superioară, deși conține o inconsecvență datorată probabil unei erori de tipar (mam'mare rostește prima dată marinel a doua oară - anticipînd și prejudiciind efectul comic - mariner). De fapt, în ciuda existenței atîtor studii și contribuții, și în cazul operei lui Caragiale lipsesc tocmai edițiile critice care să încerce să ia în discuție dubiile lingvistice ale
Marinerul by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15557_a_16882]
-
cultural român a pregătit un minim material publicitar și l-a trimis, cu titlu de invitație, celor interesați. Aici, pe lîngă datele tehnice ale expoziției, era anunțat și faptul că Dan Hăulică, pînă mai ieri ambasadorul nostru la UNESCO, va rosti cuvîntul de prezentare a sculptorului și de deschidere a expoziției. Pînă acum, nimic deosebit; ne găsim în continuare în Europa, la Paris, și lucrurile merg firesc pe linia integrării. Doru Covrig este un artist european, Virgil Tănase un director proaspăt
Cu bîta la Centrul cultural din Paris by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15595_a_16920]
-
un film polițist, patru securiști au intrat pe ușa casei În care se ascundea Liciniu, unul dintre ei ținând pistolul În coastele soției sale pe care o urmăriseră În drumul Întoarcerii acasă. „În sfârșit ne-ați picat În mâna”, a rostit unul mai mare În grad, punându-i pistolul la tâmplă. A fost aruncat În Închisoarea Jilava, renumită pentru regimul de teroare ce domnea acolo. Un an de zile a așteptat În condiții cumplite până i-a venit rândul la proces
Amintirile unui condamnat la moarte. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_351]