17,517 matches
-
estic al localității Timișu de Sus, în partea sud-estică a Timișului de Jos (cartier al municipiului Brașov) și cea sudică a orașului Săcele, în imediata apropiere a drumului național DN1, care leagă municipiul București de Sighișoara. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
apropiere a drumului național DN1, care leagă municipiul București de Sighișoara. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde o suprafață de 4.274 hectare. Situl a fost înființat cu scopul de a menține o stare de conservare prielnică și a proteja
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde o suprafață de 4.274 hectare. Situl a fost înființat cu scopul de a menține o stare de conservare prielnică și a proteja specii din flora spontană, faună sălbatică și clase de habitate de interes comunitar. Aria naturală oferă totodată (doritorilor) posibilitatea practicării turismului montan, pe suprafața
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
peșteri, cascade, canioane, zone de agrement), accesibile urmând potecile marcate. Aria protejată reprezintă o zonă montană (regiune biogeografică alpină) aflată în Masivul Piatra Mare care face parte împreună cu Masivul Postăvarul din "Munții Bârsei" (grupă muntoasă ce aparține Carpaților de Curbură). Situl prezintă un relief diversificat (abrupturi calcaroase, vârfuri stâncoase, ace, coloane, văi, cascade, cheiuri), delimitat la nord de Depresiunea Brașovului, la est de valea Gârcinului Mic și râul Gârcin, la sud de râul Timișul Sec de Sus și "Platforma Predealului" și
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
m, "Vârful Piatra Poienii" 1402 m, "Vârful Bunloc" 1187 m.). Sectorul sudic prezintă un platou acoperit cu pajiști și pășuni alpine, situat deasupra limitei superioare a zonei împădurite. Platoul este dominat de o impresionantă formațiune calcaroasă. Apele de suprafață ale sitului aparțin bazinelor hidrografice ale mai multor râuri; astfel: Râul Chiva cu afluentul de dreapta Valea Pojaru; Râul Șipoaia; Râul Daschia; Râul Mușatul, afluent de stânga al Gârcinului; Valea Carierei, Valea Pietrele Mari Valea Timișului Sec de Jos, Valea Timișului Sec
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
al râul Timișul Sec de Jos) pe cursul căruia se află Cascada Tamina; Valea Băii, afluent al văii Pietrei Mari și Pârâul Șapte Scări (afluent de dreapta al râului Șipoaiei), vale care străbate defileul omonim aflat în partea central-vestică a sitului. Clima este una temperat-continentală (cu diferențieri funcție de configurația reliefului: etaj climatic premontan - 650-800 m, etaj climatic montan 800-1.800 m și etaj climatic alpin la peste 1.800 m. altitudine), caracterizată prin temperaturi medii cuprinse între 2 și 6° Celsius
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
Iarna acestea bat cu putere din est și nord-est, aducând cantități importante de zăpadă și valuri de ger. Cantitatea medie multianuală de precipitații este cuprinsă între 750 mm. (în etajul premontan), ajungând la 1.200 mm. în etajul climatic montan. Situl Piatra Mare încadrat în regiunea biogeografică alpină a Carpaților de Curbură prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
climatic montan. Situl Piatra Mare încadrat în regiunea biogeografică alpină a Carpaților de Curbură prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate 11 tipuri de habitate naturale de interes comunitar, astfel: Pajiști montane de "Nardus" bogate în specii pe substraturi silicioase (pajiști seminaturale aflate pe platourile montane și pe versanții văilor, la altitudini cuprinse între 800 și 1.840
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
lista roșie a IUCN) enumerate în anexa I-a a "Directivei CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Specii de flori și ierburi rare semnalate în arealul sitului: floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass."), cornuț ("Cerastium transsilvanicum"), clopoțel de munte (cu specii de "Campanula carpatica" și "Campanula alpina"), crucea-pământului ("Heracleum carpaticum"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), siminic ("Antennaria dioica"), o subspecie de coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
București între România și Austro-Ungaria (privind construirea liniei ferate Ploiești-Brașov), iar din 1968, oraș în cadrul județului Brașov. Acesta este cunoscut ca stațiune turistică montană, ce oferă condiții deosebite (pârtii de schi, telescaun) în vederea practicării sporturile de iarnă. Presiunea antropică asupra sitului (aflat în proximitatea a trei așezări urbane) este una destul de ridicată, atât din cauza afluenței mari de turiști, cât și pentru faptul că acesta este relativ ușor accesibil. Vulnerabilitatea ariei protejate se datorează mai multor factori umani; astfel: turismul necontrolat, poluarea
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
ce duce la Canionul Șapte Scări, vecinătatea cu drumul național DN1, braconajul, pășunatul excesiv, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din flora spontană, capturarea ilegală a unor specii din fauna sălbatică a sitului, recoltarea abuzivă a fructelor de pădure și a ciupercilor, extinderea anexelor gospodărești, precum și practicarea unor sporturilor extreme (mașini de teren, ATV-uri, motociclete) ce perturbă liniștea arealului. Pe teritoriul ariei protejate și în vecinătatea acesteia se află mai multe obiective
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
liniștea arealului. Pe teritoriul ariei protejate și în vecinătatea acesteia se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee, rezervații naturale, peșteri, cascade, cheiuri), astfel: Lăcașuri de cult Edificii istorice Muzee Arii protejate Zone naturale Situl Piatra Mare este străbătut de mai multe trasee montane (dotate cu podețe, balustrade, consolidări și lărgiri de poteci, marcaje de orientare și avertizare) amenajate cu scopul de a facilita accesul turiștilor în siguranță la destinația aleasă (vârfuri, peșteri, cascade, zone
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
și avertizare) amenajate cu scopul de a facilita accesul turiștilor în siguranță la destinația aleasă (vârfuri, peșteri, cascade, zone de agrement, cabane). Reportaje Specii din flora spontană și fauna sălbatică (incluse în lista roșie a IUCN) aflate la baza desemnării sitului Natura 2000 - Piatra Mare și imagini din sit
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
accesul turiștilor în siguranță la destinația aleasă (vârfuri, peșteri, cascade, zone de agrement, cabane). Reportaje Specii din flora spontană și fauna sălbatică (incluse în lista roșie a IUCN) aflate la baza desemnării sitului Natura 2000 - Piatra Mare și imagini din sit
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
pe o temă anume, și care sunt conectate între ele prin așa-numite hiperlinkuri. Diversele site-uri web pot fi create de către o organizație, o persoană particulară, instituții publice etc. Inițial noțiunea apărea în limba română scrisă sub două forme : sit web și site (ca în limba engleză). Lingvistul George Pruteanu considera că varianta de preferat este "sait". De obicei un site web este administrat (creat, întreținut și actualizat) de către un așa-numit webmaster, dar există și alte posibilități: La începuturile
Site web () [Corola-website/Science/330134_a_331463]
-
Campania Salvați Roșia Montană a fost inițial organizată de localnicii din Roșia Montană care au refuzat să fie relocați, luptându-se în instanță cu compania ani de zile. Activiștii susțin că proiectul va cauza un dezastru ecologic, ce va distruge siturile arheologice din vremea românilor, iar bunurile vor fi deținute de compania canadiană, în timp ce statul român va primi o redeveneță de doar 6%. În ultimii 14 ani, compania nu a reușit să obțină toate aprobările necesare demarării proiectului datorită imposibilității de
Protestele împotriva Proiectului Roșia Montană din 2013-prezent () [Corola-website/Science/330144_a_331473]
-
încadrată în bioregiunea geografică stepică) reprezintă o zonă naturală (pășuni, stepe, terenuri arabile cultivate, pajiști naturale) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj, răpitoare și berze pentru iernat. În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări cu specii de: acvilă-țipătoare-mare ("Aquila clanga"), bufniță ("Bubo bubo"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), uliu cu picioare scurte ("Accipiter brevipes"), ciocârlie de câmp ("Alauda arvensis"), fâsă de câmp ("Anthus campestris"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), pasărea
Deniz Tepe (sit SPA) () [Corola-website/Science/330212_a_331541]
-
Crișul Negru este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în vestul
Crișul Negru (sit SCI) () [Corola-website/Science/330205_a_331534]
-
nord-vestică a județului Arad și cea sud-vestică a județului Bihor, întinsă de-a lungul luncii Crișului Negru, de la Șoimi până la Ant (aproape de granița cu Ungaria), intersectată de drumul național DN79, care leagă Aradul de municipiul Oradea. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și
Crișul Negru (sit SCI) () [Corola-website/Science/330205_a_331534]
-
intersectată de drumul național DN79, care leagă Aradul de municipiul Oradea. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 891 hectare. Situl reprezintă o suprafață (încadrată în regiunea biogeografică continentală și panonică a Câmpiei Crișurilor) în lunca Crișului
Crișul Negru (sit SCI) () [Corola-website/Science/330205_a_331534]
-
Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 891 hectare. Situl reprezintă o suprafață (încadrată în regiunea biogeografică continentală și panonică a Câmpiei Crișurilor) în lunca Crișului Negru , arie protejată (râuri, mlaștini, turbării, lacuri, lunci aluviale, pajiști și păduri de foioase) ce adăpostește, conservă și protejază o comunitate importantă de scoici
Crișul Negru (sit SCI) () [Corola-website/Science/330205_a_331534]
-
și păduri de foioase) ce adăpostește, conservă și protejază o comunitate importantă de scoici, cu indivizi din specia "Unio crassus" (scoică-mică-de-râu), specie cu risc ridicat de dispariție în sălbăticie (înclusă în lista roșie a IUCN)) și aflată la baza desemnării sitului. Alte specii faunistice (mamifere, amfibieni, reptile și pești) semnalate în arealul sitului: liliac-de-iaz ("Myotis dasycneme"), ivoraș-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), buhai de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina", specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN), triton cu creastă
Crișul Negru (sit SCI) () [Corola-website/Science/330205_a_331534]
-
de scoici, cu indivizi din specia "Unio crassus" (scoică-mică-de-râu), specie cu risc ridicat de dispariție în sălbăticie (înclusă în lista roșie a IUCN)) și aflată la baza desemnării sitului. Alte specii faunistice (mamifere, amfibieni, reptile și pești) semnalate în arealul sitului: liliac-de-iaz ("Myotis dasycneme"), ivoraș-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), buhai de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina", specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN), triton cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), mreană vânătă ("Barbus meridionalis
Crișul Negru (sit SCI) () [Corola-website/Science/330205_a_331534]
-
lacuri, mlaștini, turbării, terenuri arabile, pășuni și păduri de foioase) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii (colonii) de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). Printre speciile de păsări prezente în sit se află: pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea"), stârc roșu ("Ardea purpurea"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya fuligula"), rață roșie ("Aythya nyroca"), buhai de baltă
Iazurile Miheșu de Câmpie – Tăureni () [Corola-website/Science/330232_a_331561]
-
și "Chioibășeșeti") mlaștini, turbării, terenuri arabile și păduri de foioase; ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii (colonii) de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). Printre speciile de păsări prezente în sit se află: lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), ciocârlia-de-câmp ("Alauda arvensis"), rața lingurar ("Anas clypeata"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâsca de vară ("Anser anser"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), fâsă de luncă
Balta Tătaru () [Corola-website/Science/330221_a_331550]