21,512 matches
-
proiect al independenței Slovaciei. - Răspunderea. Populiștii au căutat să creeze o relație între popor și liderul ales, a cărui putere este protejată de interferența altor instituții care nu sunt alese într-o manieră atât de directă, în timp ce adversarii populiștilor se tem de excesele care s-ar putea comite și preferă mecanisme instituționale care să fie alese mai mult indirect. Mečiar a slăbit în mod considerabil constrângerile instituționale pe orizontală asupra conducerii proprii, dar guvernul care i-a urmat, departe de a
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
putut acționa conform cu ceea ce spunea, fără a risca prea mult să destabilizeze echilibrul de putere din cadrul sistemului politic. - Instituționalizarea sistemului de partide. Populiștii citează frecvent instituționalizarea unui sistem de partid ca o limitare a vocii poporului, în timp ce adversarii populismului se tem de instabilitatea generată de o schimbările prea mari. Partidul lui Mečiar s-a născut pe fondul unor reconfigurări uriașe ale partidelor după dispariția mișcării anticomuniste care a patronat viața politică prin intermediul VPN. Aceste valuri de noi partide au continuat să
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Circulația elitelor. Populiștii avertizează opinia publică cu privire la apariția unei elite care controlează puterea politică și se folosesc de acest control pentru a-și însuși resursele publice în folosul lor sau al susținătorilor. Adversarii populismului, în contrast cu cei de mai înainte, se tem că noile elite vor întrerupe funcționarea unui sistem eficient și ar putea ca, la rândul lor, să se folosească de nou-căpătatele funcții pentru a parveni. Ascensiunea lui Mečiar în 1994 în poziția de prim-ministru a însemnat operarea celei de-
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
domeniul corupției încetățenite, are legătura mai mult cu opțiunile guvernării lui Fico, decât cu potențialul rol de remediu al populismului în direcția identificării și reducerii corupției. - Intensitatea competiției. Populiștii arată înspre problema apatiei și dezamăgirii alegătorilor, în vreme ce adversarii lor se tem de o competiție politică prea extinsă și prea pasională. Mečiar a aprins noi pasiuni care le întreceau pe cele rămase după schimbările politice din 1989 și după destrămarea Cehoslovaciei, dar pasiunile au început să scadă în intensitate în timpul celui de-
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
s-ar putea să fi fost determinată de opoziția față de Fico și de corupția coaliției sale. În dreptul a aproape fiecare dintre aceste categorii, condițiile politice din Sovacia între anii 1992-2006 s-au depărtat de norma populistă (extremă de care se temeau cel mai mult elitele și alți antipopuliști), mergând (poate și ca rezultat) înspre relații mai instituționalizate, dar în aparență mai puțin receptive la vocea cetățenilor obișnuiți. Nici guvernul lui Fico nu a făcut uz de manifestările populiste fără a cauza
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
o parte prea mare a sufragiului" reprezenta o temere autentică). Figura 9.4 Modelul influenței contextului politic asupra potențialul pe care populismul îl are de a fi amenințare sau remediu. Domeniul Contestat Extrema anti-populistă Extrema populistă (Lucrurile de care se tem populiștii) Relația minoritate/majoritate Tirania minorității Zona de Tirania majorității Responsabilitate și transparență (accountability) Instituțională și nu electorală toleranța Electorală dar nu și instituțională Instituționalizarea sistemului de partide Situație de Pat (șah) sau dominație democratică Instabilitate politică Circulația elitelor Insuficientă
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
faptul că visul ei american este cel al unei servitoare. În mod clar, ea s-a îmbrăcat astfel pentru a ieși în evidență, deși ocupă o treaptă de jos în ierarhia socială. Pentru familiile de imigranți care își așteptau eliberatorul, temându-se în orice clipă că pot fi trimiși înapoi în Europa, iar lucrurile de care au fugit - pogromuri, sărăcie, structură socială rigidă - îi sunt necunoscute servitoarei germano-americane, deși când a sosit prima dată aici se poate să fi simțit aceeași
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a fost credincioasă și că l-a înșelat cu mai mulți soți din comunitate. Totuși ea își revine, moartea doar jucându-se cu ea. Apoi mai era un tichinigiu care a venit într-un oraș în care toți locuitorii se temeau să îngroape trupul unui londonez decedat într-o cârciumă din vecinătate. Orășenii plătesc o sumă frumușică tinichigiului pentru a îngropa cadavrul, iar când acesta îl îngroapă, fură punga cu bani a mortului, în care găsește suma de șapte lire. După
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ca un butoi, care-i făcea picioarele (scurte și groase, ca doi piloni de sub Podul Londrei) la fel de crăcănate precum cupola catedralei Sf. Paul" (1:138). Poate fi regăsit atunci când tinichigiul își primește plata de gropar de la orășenii înfricoșați care se tem să-l atingă deoarece a venit în contact cu cadavrul. Astfel zece șilingi au fost puși într-o cârpă legată de capătul unui par și dați (în văzul întregii parohii, care stătea departe, cu nasurile acoperite) de către însuși primarul orașului
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
au micșorat într-atâta rațiile încât nu mai speram să scăpăm de foamete și credeam că vom sfârși devorați de acei viermi dezgustători. Mâncau totul cu excepția fierului: hainele, cizmele, papucii, pălăriile, cămășile, ciorapii; iar din navă mâncau bârnele și ne temeam că vor face o gaură într-una din părțile navei și ne vom scufunda (Jane 119). O relatare despre colonizare mai subtilă din punct de vedere psihologic este povestea lui John Smith din 1624 despre cum i-a salvat Pocahontas
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ceea ce reprezintă jurnalismul narativ literar: încercarea de a implica subiectivități. Având acest lucru în vedere, putem explica parțial de ce serializarea manuscrisului în Putnam's a încetat brusc după capitolul 4. Editorul (și prietenul) lui Thoreau, George William Curtis s-a temut că publicarea capitolelor următoare îi va jigni pe locuitorii orașului Cape Cod iar Thoreau, refuzând să facă modificări, și-a retras capitolele rămase (Theroux xii-xiii). Printre caracterizările sale el notează bâiguielile unui imbecil, respinge un mic dejun contaminat cu suc
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
roagă opinia publică să nu se pronunțe până când nu vor termina investigația. Ei procedează așa cum o fac oamenii cu tact care sunt convinși că la mijloc a fost trădare. Washington-ul comunică foarte târziu că domnul căpitan Sigsbee s-a temut de un incident, cum ar fi o mină ascunsă. Codul secret englezesc a fost folosit pe parcursul întregii zile de ieri de ofițerii de marină pentru a telegrafia în locul codului obișnuit, american (Zalinski 1). Este clar că retorica aleasă a avut
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
I-am zis: "Termină-l tu. Te vei simți mai bine" (276). Ceea ce spune William Barrett despre Raskolnivok este valabil și pentru Smith: "Astfel, Raskolnikov ucide din nesiguranță și slăbiciune, nu dintr-un exces de putere; el ucide pentru că se teme cu disperare să nu fie un nimeni" (137). În cazul lui Smith, Richard Hickock servește drept un imbold, el îi reamintește la un anumit nivel al conștiinței că într-adevăr se teme cu disperare să nu fie un "nimeni". "Prin
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
un exces de putere; el ucide pentru că se teme cu disperare să nu fie un nimeni" (137). În cazul lui Smith, Richard Hickock servește drept un imbold, el îi reamintește la un anumit nivel al conștiinței că într-adevăr se teme cu disperare să nu fie un "nimeni". "Prin urmare, cacealmaua" lui Smith este în mod clar o problemă existențială, o încercare disperată de a avea un sens. Polițistul ce a anchetat crima, Alvin Dewey, pare să fi intuit acest lucru
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
socială a lui Hawthorne. Proasta reputație pe care a căpătat-o jurnalismul este oglindită, probabil în cel mai bun mod, în atitudinea lui Pattee față de ceea ce poate fi numit drept căderea lui Julian Hawthorne din grațiile literare, și care se temea de "distrugătorii literaturii" doar pentru a deveni unul dintre ei. După cum Pattee însuși menționează, "dintre toți romancierii acelei perioade, Julian Hawthorne a fost incontestabil lider; acesta a fost singurul fiu al marelui scriitor american. La începuturi, era dedicat lucrărilor demne
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
1998 CHEVALIER, Louis, Leș Parisiens, Hachette, Paris, 1985 CHOMBART de Lauve et al., Images de la femme dans la société, Ed. Ouvrière, Paris, 1964 CIMPOI, Mihai, Duminică valorilor. Cicatricea lui Ulisse ÎI, Literatura artistică, Chișinău, 1989 CIMPOI, Mihai, Esența ființei. (Mi)teme și simboluri existențiale eminesciene, Gunivas, Chișinău, 2003 CIMPOI, Mihai, Lumea că o carte, Editura Fundației Culturale Ideea Europeană, București, 2004 CIOCULESCU, Șerban, Femeia în societatea franceză, în Medalioane franceze, Univers, București, 1971, p.133-150 CITRON, Pierre, La poésie de Paris
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Girardin reda în felul următor stereotipul Parizienei călătoare: plecând într-o călătorie, îți dai seama că Pariziana nu iubește nici munții, nici furtunile, nici râurile. Ea are frică de toate, de fulger, de hoți, de broaște, de șoareci, etc., se teme să nu-i fie prea cald sau frig, ea uită ceva în fiecare han [Girardin, 1986, ț. I, pp.702-703]. 259 "Lorsque la mode leș força absolument de quitter Paris, ils allèrent aux bains de mer, mais à regret, pensant
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
crește și îngrijorarea că integritatea culturilor și suveranitatea națională ar fi în pericol. Chiar și în cele mai bogate țări ale Uniunii Europene, oamenii se întreabă cine este la conducere, își fac griji pentru locurile lor de muncă și se tem că vocile lor nu se mai aud în larma globalizării" (Andria, 2007, pp. 35-36). "Globalizarea a însemnat pentru cei foarte bogați mai multe ocazii de a face bani și mult mai rapid. Acele persoane au utilizat tehnologia de ultimă oră
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Lui față de noi, ca să avem îndrăznire în ziua judecății, fiindcă precum este Acela, așa suntem și noi, în lumea aceasta. În iubire nu este frică, ci iubirea desăvârșită alungă frica, pentru că frica are cu sine pedeapsa, iar cel ce se teme nu este desăvârșit în iubire. Noi iubim pe Dumnezeu, fiindcă El ne-a iubit cel dintâi. Dacă zice cineva: iubesc pe Dumnezeu, iar pe fratele său îl urăște, mincinos este! Pentru că cel ce nu iubește pe fratele său, pe care
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
științifice (inclusiv manuscrisul gata de tipar al volumului VI al „Tratatului de medicină Lancereaux-Paulescu”) au căzut pradă focului. În „rugul comunist” au suflat conjunctural mulți dușmani ai lui Paulescu, care în timpul vieții lui n-au avut curajul să ridice glasul, temându-se de lama usturătoare a logicii lui. Adevăratul Ev Mediu al gândirii medicale românești a fost scurt, dar violent. Între 1945-1965, teoria eredității era reacționară, iar elogiul științelor occidentale sau ignorarea marii științe sovietice te puteau arunca fără drept de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
Ca din întâmplare, în 1923, în mâna lui Paulescu se aflau toate cărțile necâștigătoare, în timp ce în mâinile canadienilor s-au aflat toate cărțile câștigătoare. Unele dintre acestea scoase la timp, dar pe ascuns, din mânecă.” Ca profesor, Paulescu a fost temut, respectat și de mulți studenți, iubit. După 1925, când toate tentativele sale de a restabili adevărul privind descoperirea insulinei au eșuat, cutezătoarele idealuri care au întreținut prodigioasa lui activitate de cercetare, s-au stins treptat. Lipsa de reacție a comunității
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
să prevină apariția complicațiilor cronice. Autocontrolul îl poate reasigura nu numai pe plan fizic, sportiv, școlar, dar și pe plan psihologic, prin conștientizarea responsabilităților legate de diabet; în fapt, cu cât își cunoaște mai bine diabetul, cu atât se va teme mai puțin. Pe de altă parte, consecințele lipsei de acceptare activă a diabetului și ale unui control metabolic precar vor greva într-o manieră negativă asupra relațiilor psiho-sociale. Faptul că diabetul a apărut devreme, încă din primii ani de viață
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
ci regândirea sistemului de alocații bugetare pentru capitole cu obiective pe termen lung, de urmărirea cărora să se ocupe aceste servicii. Și, evident, depolitizarea lor. Dar, după cum spuneam, scepticul nu e deloc sinonim cu naivul. Pe scurt, să nu ne temem de destinul nostru ca provincie demnă, centru regional (ca și cu provincia, regiunea are o poveste proprie din care nu lipsesc Chișinăul și Cernăuțiul) de iradiere a civilizației europene și a democrației liberale, cu distanța firesc asumată față de jivinele dâmbovițene
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
se închine la ctitoria regală de la Curtea de Argeș, a fost hăituită de mardeiașii lui Roman și Iliescu, umflată cu forța și expulzată brutal înapoi în străinătate, am devenit brusc atent. Am scris atunci, în Cronica ieșeană, un articol intitulat " Cine se teme de Maiestatea Sa?" ale cărui urmări le mai resimt încă și astăzi. Atunci am realizat că în România nu e timp și loc pentru oamenii liberi, neînregimentați, văzând cum în societatea noastră se aleg apele: pe de o parte discursul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
radio, excepțională armă de propagandă și luptă împotriva comunismului, inteligent finanțată de americani. Colindele erau de fapt interzise de comuniști pentru potențialul lor "obscurantist", care îi împiedica pe oamenii acelei Românii să devină, în masă, marionete decerebrate. Nu se mai temea nimeni de rege; Ceaușescu pusese laba pe Castelul Peleș, scoțându-l din circuitul turistic pentru a se lăfăi singur, cu Leana lui, prin dormitoarele regale, pentru a marca definitiv (credeau ei și, până mai ieri, și Adrian Năstase!), faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]