17,675 matches
-
care stă la baza formării poporului român. În această privință arheologia oferă suficiente dovezi care implică direct orașele și așezările romane din Oltenia. Un loc de seamă Îl ocupă materialele arheologice de la Romula, Drobeta, Sucidava dacă ne referim la așezările urbane sau cvasiurbane și Locusteni, Galicea, Săcelu, Cătunele, Bumbești-Jiu, Porceni- Pleșa, Tg.Jiu (ultimele 5 din județul Gorj) cînd este vorba de așezări rurale. Densitatea așezărilor geto-dace și romane descoperite În Oltenia, inventarul arheologic scos la iveală evidențiază bine aspectele
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Un loc de seamă Îl ocupă materialele arheologice de la Romula, Drobeta, Sucidava dacă ne referim la așezările urbane sau cvasiurbane și Locusteni, Galicea, Săcelu, Cătunele, Bumbești-Jiu, Porceni- Pleșa, Tg.Jiu (ultimele 5 din județul Gorj) cînd este vorba de așezări rurale. Densitatea așezărilor geto-dace și romane descoperite În Oltenia, inventarul arheologic scos la iveală evidențiază bine aspectele vieții economice, sociale și politice din Dacia romană de la sud de Carpați la care se adaugă sistemul de castre romane menit să asigure
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
seamă Îl ocupă materialele arheologice de la Romula, Drobeta, Sucidava dacă ne referim la așezările urbane sau cvasiurbane și Locusteni, Galicea, Săcelu, Cătunele, Bumbești-Jiu, Porceni- Pleșa, Tg.Jiu (ultimele 5 din județul Gorj) cînd este vorba de așezări rurale. Densitatea așezărilor geto-dace și romane descoperite În Oltenia, inventarul arheologic scos la iveală evidențiază bine aspectele vieții economice, sociale și politice din Dacia romană de la sud de Carpați la care se adaugă sistemul de castre romane menit să asigure stăpînirea provinciei, inclusiv
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
armata și coloniștii, care vor avea un rol determinant În procesul de romanizare a populației locale, se poate dovededi concret și aportul tradiției autohtone la crearea unei civilizații daco-romane, În mod deosebit În domeniul olăriei așa cum o atestă săpăturile din așezările de la Săcelu, Cătunele și Bumbești-Jiu sau din castrele Bumbești-Jiu, Porceni și VÎrtop. İnfluențele autohtone apar surprinzător În inventarul material care dau la iveală principalele aspecte ale vieții economice provinciale, dominată de agricultură și meșteșuguri, sau, În cazul așezărilor rurale de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
săpăturile din așezările de la Săcelu, Cătunele și Bumbești-Jiu sau din castrele Bumbești-Jiu, Porceni și VÎrtop. İnfluențele autohtone apar surprinzător În inventarul material care dau la iveală principalele aspecte ale vieții economice provinciale, dominată de agricultură și meșteșuguri, sau, În cazul așezărilor rurale de Îndeletniciri casnice. În același timp descoperirile arheologice și cercetările efectuate, dovedesc receptivitatea autohtonilor la tehnica și cultura superioară a romanilor. Gorjul, ținut al Daciei romane, a fost martorul direct al evenimentelor cu semnificații politico- militare de sfîrșitul secolului
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
tehnica și cultura superioară a romanilor. Gorjul, ținut al Daciei romane, a fost martorul direct al evenimentelor cu semnificații politico- militare de sfîrșitul secolului I și Începutul secolului II. Există dovezi care atestă simbioza daco-romană după anul 106, atestate În așezările rurale și civile romane, În castrele cu val de pămînt de la Cătunele, Pinoasa, VÎrtop și Porceni sau În castrul cu zid de piatră de la Bumbești-Jiu. Ceramica daco-romană de tradiție geto-dacă, a fost lucrată cu mîna și cu roata cum se
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
castrul cu zid de piatră de la Bumbești-Jiu. Ceramica daco-romană de tradiție geto-dacă, a fost lucrată cu mîna și cu roata cum se Întîlnește În castrele de la Slăveni, Stolniceni, Drobeta, Bumbești-Jiu, Cătunele-Valea Perilor, ultimele două din județul Gorj, dar mai ales așezările rurale din Oltenia. Județul Gorj reprezintă, prin bogăția așezărilor străvechi și vechi date la iveală cu ocazia săpăturilor arheologice, un veritabil muzeu În aer liber. În acest sens și castrele romane de la Cătunele, Pinoasa, Bumbești-Jiu, VÎrtop și ridicate În timpul sau
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de tradiție geto-dacă, a fost lucrată cu mîna și cu roata cum se Întîlnește În castrele de la Slăveni, Stolniceni, Drobeta, Bumbești-Jiu, Cătunele-Valea Perilor, ultimele două din județul Gorj, dar mai ales așezările rurale din Oltenia. Județul Gorj reprezintă, prin bogăția așezărilor străvechi și vechi date la iveală cu ocazia săpăturilor arheologice, un veritabil muzeu În aer liber. În acest sens și castrele romane de la Cătunele, Pinoasa, Bumbești-Jiu, VÎrtop și ridicate În timpul sau după cucerirea Daciei de către romani, Împreună cu Întregul inventar
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
culoare roșie-aprinsă, care imită perfect culoarea vaselor de terra sigillata. În locul decorului de relief, posedă două crenguțe de brăduț executate prin presare atunci cînd lutul era crud. Motivul brăduțului era de origine geto-dacică. Amplasarea castrului s-a făcut peste o așezare geto-dacică. De asemenea așezările rurale romane oferă mult mai mult material ceramic de tradiție dacică decît orașele sau așezările civile ale castrelor. Ceramica locală romană cuprinde recipiente de mari dimensiuni cu pereții groși avînd margini evazate. Tot la Cătunele s-
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
perfect culoarea vaselor de terra sigillata. În locul decorului de relief, posedă două crenguțe de brăduț executate prin presare atunci cînd lutul era crud. Motivul brăduțului era de origine geto-dacică. Amplasarea castrului s-a făcut peste o așezare geto-dacică. De asemenea așezările rurale romane oferă mult mai mult material ceramic de tradiție dacică decît orașele sau așezările civile ale castrelor. Ceramica locală romană cuprinde recipiente de mari dimensiuni cu pereții groși avînd margini evazate. Tot la Cătunele s-au descoperit tuburi de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
executate prin presare atunci cînd lutul era crud. Motivul brăduțului era de origine geto-dacică. Amplasarea castrului s-a făcut peste o așezare geto-dacică. De asemenea așezările rurale romane oferă mult mai mult material ceramic de tradiție dacică decît orașele sau așezările civile ale castrelor. Ceramica locală romană cuprinde recipiente de mari dimensiuni cu pereții groși avînd margini evazate. Tot la Cătunele s-au descoperit tuburi de lut, care se foloseau la transportul căldurii din ,, lupocaustum ” , la rețeaua de tuburi de sub tencuiala
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
a supraveghea regiunea muntoasă și păduroasă de pe valea Motrului, locuită de o numeroasă populație geto- dacică. Pe baza descoperirii ceramicii se poate preciza că acest castru de pămînt s-a ridicat În prima jumătate a secolului II e.n. peste o așezare dacică mult mai veche.Fragmentele ceramice dacice lucrate la roată și altele la mînă, culese din castru și din așezarea civilă ne dovedesc că autohtonii daci, nu au fost alungați de cuceritori și au conviețuit cu soldații și coloniștii romani
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
se poate preciza că acest castru de pămînt s-a ridicat În prima jumătate a secolului II e.n. peste o așezare dacică mult mai veche.Fragmentele ceramice dacice lucrate la roată și altele la mînă, culese din castru și din așezarea civilă ne dovedesc că autohtonii daci, nu au fost alungați de cuceritori și au conviețuit cu soldații și coloniștii romani, elemente care au stat la baza etnogenezei poporului român. Față de alte castre cel de la Cătunele se situează printre cele mai
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
ne-a rămas un ,,Signum militarea” , În forma unei mîini de bronz ce purta o ,,Victoria ” , pe vîrful degetelor. În prima jumătate a secolului III castrul de pămînt a suferit o restaurare a valului și a șanțului său de apărare. Așezarea civilă se Întinde pe o suprafață de peste 20 de hectare fiind marcată la suprafața solului prin numeroase fragmente ceramice dacice și romane, fragmente de cărămizi și țigle, pietre de rîu folosite la temelia caselor. CÎteva sondaje arheologice au scos la
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Lupoaia, au fost la Început clăcași pe moșia proprietarilor. Nu au avut nici case În adevăratul sens al cuvîntului, nici pămînt de muncă, decăt brațele lor de muncă puse la dispoziția treburilor boierești. Fiind legați de interesele proprietarului micile lor așezări, erau În preajma conacului boieresc. Cula din Lupoaia a fost construită În stil brincovenesc. Între 1930- 1940, În ziarul ,, Universul ” a fost prezentată În mai multe rînduri, ca model de arhitectură, proporție, stil, ciubucărie, creneluri și fațadă. Odată cu Înființarea Gospodăriei Cooperatiste
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Urmează mireasa. Sunt primiți de părinții ginerelui cu pîine, sare și vin. Din nou se așează masa. Se dau daruri tinerilor căsătoriți. Luni de dimineața, mireasa aduce apă de la fîntîna de unde se duce de obicei. Acesta este primul semn de așezare În noua locuință. Luni, la prînz, vor merge În cuscrii cei de la casa ginerelui, la părinții miresei unde se Încinge o nouă petrecere. După terminarea petrecerii, pentru tinerii căsătoriți Începe o viață nouă. Am parcurs firul vieții omului prin botez
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
distruge dușmanii... dar, după cum se știe, n-o va face. Însemnările lui au mai degrabă rolul unei autoanalize (deși, firește, Drieu detesta psihanaliza, creație a evreului Freud!), decât al unui plan de acțiune. Scriitorul e un perpetuu revoltat Împotriva proastei așezări a lucrurilor În lume, un neadaptat la arta meschină a supraviețuirii cu orice preț. Francezul e disprețuit tocmai În numele Înaltului prestigiu pe care, În ochii lui Drieu, acesta ar trebui să-l aibă. În schimb, capricios și insensibil la marele
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
B., și colab. (2002), la reluarea contactului cu solul, talpa piciorului are tendința de a rula (mijlocul tălpii se apropie de sol), acest aspect fiind o consecință a forței de aterizare (de impact) care „forțează” talpa să se aplatizeze la așezarea pe sol, pentru menținerea echilibrului dinamic și pentru compensarea instabilității create ca urmare a lucrului mecanic dezvoltat, talpa trebuie așezată astfel încât să fie orientată pe direcția de deplasare (știm că în repaus și chiar și în mers, la contactul cu
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
că în repaus și chiar și în mers, la contactul cu solul talpa este orientată câțiva centimetrii spre exterior); la reluarea contactelor cu solul, pentru stabilizarea posturii și pentru echilibrarea corpului și segmentelor (prevenirea, compensarea posibilelor oscilații), specialiștii recomandă ca așezarea tălpilor pe sol să se facă în apropierea liniei de mijloc a corpului. O foarte mare importanță în execuția corectă a tehnicii de alergare o deține evitarea apariției unor oscilații prea mari ale segmentelor corporale. Aceste oscilații ale corpului (în
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
2-8 minute, chiar și cu trecere de la alergare la mers vioi și apoi mers normal, pentru a permite funcției cardio-respiratorii să-și regleze valorile pentru condițiile de repaus. Sub nici o formă oprirea din alergare să nu se asocieze brusc cu așezarea pe sol sau pe vreun obiect. De asemenea, pentru o protecție optimă a sistemului cardiorespirator, dar și pentru o revenire mai rapidă și o refacere activă a aparatului locomotor, specialiștii recomandă câteva minute de exerciții destinate întinderilor musculaturii în special
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
mic, a unei rude răcite, a unui vârstnic etc.); posibilitatea corectării tehnicii de alergare. În condițiile în care banda rulează constant, atenția joggerului se poate orienta pe execuția corectă a mișcării brațelor, a ritmului respirator, a contactului cu solul prin așezarea tălpilor în unghiurile specifice etc. existența altor aparate (bicicletă ergometrică standard sau eliptică) care pot oferi posibilitatea alternării efortului pentru obținerea efectelor cardio (se poate alterna câte 10 minute de joggingul pe bandă cu 10 minute de bicicletă într-o
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
și înapoi; prinderea mingii venite din lateral și din urmă; dribling simplu și multiplu; aruncarea la poartă din alergare cu pas adăugat. Procedee tehnice folosite în apărare: poziția fundamentală și deplasarea; opriri, porniri, întoarceri. Acțiuni tactice folosite în atac: demarcajul; așezarea pe teren în cadrul sistemului de atac în semicerc; repunerea mingii în joc de către portar. Acțiuni tactice folosite în apărare: așezarea pe teren în sistemul de apărare 6 : 0. Joc de handbal bilateral cu respectarea regulilor învățate. 4. Volei Procedee tehnice
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
pas adăugat. Procedee tehnice folosite în apărare: poziția fundamentală și deplasarea; opriri, porniri, întoarceri. Acțiuni tactice folosite în atac: demarcajul; așezarea pe teren în cadrul sistemului de atac în semicerc; repunerea mingii în joc de către portar. Acțiuni tactice folosite în apărare: așezarea pe teren în sistemul de apărare 6 : 0. Joc de handbal bilateral cu respectarea regulilor învățate. 4. Volei Procedee tehnice folosite în atac: poziția fundamentală și deplasările specifice; pasa cu două mâini de sus, de pe loc; pasa cu două mâini
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
preluarea mingii venită de la adversar, cu două mâini de sus; preluarea mingii venită de la adversar, cu două mâini de jos. Acțiuni tactice folosite în atac: trecerea mingii în terenul advers precedată de minimum două lovituri. Acțiuni tactice folosite în apărare: așezare pe culoare. Joc bilateral: 1 x1 pe teren cu dimensiunile 3/3 m. 2 x 2 pe teren cu dimensiunile 3/4 m. Ramuri sportive alternative 1. Oina Procedee tehnice și acțiuni tactice: prinderea și pasarea mingii în perechi; servirea
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
dimensiunile 3/4 m. Ramuri sportive alternative 1. Oina Procedee tehnice și acțiuni tactice: prinderea și pasarea mingii în perechi; servirea și bătaia mingii; "țintirea" adversarului prins la mijloc; alergarea prin culoare; blocarea (oprirea mingii); apărarea individuală; intrarea în joc; așezarea pe posturi. Joc bilateral cu aplicarea regulilor învățate. 2. Badminton Procedee tehnice și acțiuni tactice: priza la rachetă; poziția fundamentală și deplasările specifice; lovitura de sus din față; lovitura de jos din față; lovitura de jos din lateral; serviciul lung
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]