17,527 matches
-
nepotului său, Franz Joseph, fostul împărat Ferdinand I și-a stabilit reședința în Castelul din Praga. În 1918, castelul a devenit reședința oficială a președintelui noii Republici Cehoslovace, Tomáš Garrigue Masaryk. Noul Palat Regal și grădinile au fost renovate de către arhitectul sloven Jože Plečnik. În această perioadă, Catedrala Sf. Vitus a fost finalizată (pe 28 septembrie 1929). Lucrările de renovare au continuat în 1936, fiind coordonate de Pavel Janák, succesorul lui Plečnik. La 15 martie 1939, la scurt timp după ce regimul
Cetatea din Praga () [Corola-website/Science/324832_a_326161]
-
El a îmbrățișat mulțimea ca un simbol al libertății democratice. După separarea Cehoslovaciei în Republica Cehă și Slovacia, castelul a devenit reședința președintelui noii Republici Cehe. Similar cu ceea ce a făcut Masaryk cu Plečnik, președintele Václav Havel i-a comandat arhitectului Bořek Šípek să realizeze lucrările necesare de restaurare și de modernizare a castelului din Praga, modificând în special aspectul galeriei de picturi a castelului. Clădirile din cetate reprezintă aproape fiecare stil arhitectural din ultimul mileniu. Cetatea Pragăi include Catedrala Sf.
Cetatea din Praga () [Corola-website/Science/324832_a_326161]
-
observă și astăzi în aspectul actual al catedralei. După moartea lui Matthias în anul 1352, un nou meșter constructor a preluat construcția catedralei. Acesta a fost Peter Parler, care avea la acel moment doar 23 de ani și era fiul arhitectului bisericii Heilig-Kreuz-Münster din Schwäbisch Gmünd. Parler a lucrat la început doar după planurile lăsate de predecesorul său, construind sacristia de pe latura de nord a corului și capela de pe latura sudică. După ce a terminat tot ce lăsase neterminat Matthias, el a
Catedrala Sfântul Vitus din Praga () [Corola-website/Science/324833_a_326162]
-
lemn, iar slujbele religioase aveau loc acolo. Mai multe încercări de a continua lucrările la catedrală au fost lipsite în mare parte de succes. În a doua jumătate a secolului al XV-lea, regele Vladislav Jagiello i-a comandat marelui arhitect renascentist-gotic Benedict Ried să continue lucrările la catedrală, dar lucrările au fost sistate la scurtă vreme după începere din cauza lipsei de fonduri. Încercările ulterioare de a termina catedrala au adus doar unele elemente renascentiste și baroce în clădirea gotică, mai
Catedrala Sfântul Vitus din Praga () [Corola-website/Science/324833_a_326162]
-
catedrala au adus doar unele elemente renascentiste și baroce în clădirea gotică, mai ales spira barocă a turnului sudic și orga mare din aripa de nord a transeptului. În 1844 Vácslav Pešina, un canonic energic al Catedralei Sf. Vitus, împreună cu arhitectul neogotic Josef Kranner a prezentat un program pentru renovarea și completarea catedralei unui colectiv de arhitecți germani din Praga. În același an s-a înființat o societate cu numele de „Uniunea pentru finalizarea Catedralei Sfântul Vitus din Praga”, al cărei
Catedrala Sfântul Vitus din Praga () [Corola-website/Science/324833_a_326162]
-
a turnului sudic și orga mare din aripa de nord a transeptului. În 1844 Vácslav Pešina, un canonic energic al Catedralei Sf. Vitus, împreună cu arhitectul neogotic Josef Kranner a prezentat un program pentru renovarea și completarea catedralei unui colectiv de arhitecți germani din Praga. În același an s-a înființat o societate cu numele de „Uniunea pentru finalizarea Catedralei Sfântul Vitus din Praga”, al cărei scop a fost să repare, să finalizeze și să elimine „tot ce-i mutilat și potrivnic
Catedrala Sfântul Vitus din Praga () [Corola-website/Science/324833_a_326162]
-
Josef Kranner a coordonat cea mai mare parte a lucrărilor de reparații din 1861 până în 1866, înlăturând decorațiile baroce considerate inutile și refăcând aspectul interior. În 1870 s-a pus fundația noii nave și în 1873, după moartea lui Kranner, arhitectul Josef Mocker a preluat lucrările de reconstrucție. El a fost cel care a proiectat fațada de vest într-un stil gotic clasic cu două turnuri, iar același design a fost adoptat, după moartea lui, de cel de-al treilea și
Catedrala Sfântul Vitus din Praga () [Corola-website/Science/324833_a_326162]
-
Mocker a preluat lucrările de reconstrucție. El a fost cel care a proiectat fațada de vest într-un stil gotic clasic cu două turnuri, iar același design a fost adoptat, după moartea lui, de cel de-al treilea și ultimul arhitect ce a coordonat lucrările de restaurare, Kamil Hilbert. În anii 1920 sculptorul Vojtěch Sucharda a lucrat la fațadă catedralei, iar celebrul pictor ceh în stil Art Nouveau Alfons Mucha a decorat vitraliile noi din partea de nord a navei. Fereastra Trandafirie
Catedrala Sfântul Vitus din Praga () [Corola-website/Science/324833_a_326162]
-
Radu Gyr a fost comandant legionar și director general al teatrelor. La 27 octombrie 1940, săptămânalul oficios evreiesc "Renașterea noastră" publica sub titlul „Teatrul Barașeum se transformă“ inițiativa de renovare a sălii de teatru și a anexelor sale, cu colaborarea arhitectului Marcel Iancu și a inginerului Katz. Inaugurarea clădirii renovate a avut loc sâmbătă, 15 februarie 1941. Teatrul Barașeum, care avea două secții: proză și muzical, și-a început efectiv activitatea la 1 martie 1941 cu revista "Ce faci astă seară
Teatrul Barașeum () [Corola-website/Science/326070_a_327399]
-
(n. 2 aprilie 1851, Iași - d. 9 octombrie 1931, Iași) a fost o poetă română. Este fiica arhitectului austriac Karl von Kugler, stabilit la Iași și devenit cetățean român cu numele Carol Cugler, și a Matildei (născută Hefner). Tatăl său, provenit dintr-o familie înnobilată la 1744, de împărăteasa Maria Terezia a Austriei, a venit la Iași, unde
Matilda Cugler-Poni () [Corola-website/Science/326113_a_327442]
-
stabilit la Iași și devenit cetățean român cu numele Carol Cugler, și a Matildei (născută Hefner). Tatăl său, provenit dintr-o familie înnobilată la 1744, de împărăteasa Maria Terezia a Austriei, a venit la Iași, unde a devenit, în 1844, arhitect șef al Iașilor. În 1888, Ilie Kogălniceanu, tatăl lui Mihail Kogălniceanu, l-a angajat spre a-i renova casa, a o preface și aduce în forma în care se păstrează și astazi, devenită casă memorială. Matilda a avut un frate
Matilda Cugler-Poni () [Corola-website/Science/326113_a_327442]
-
1997, roman, Editura Pro; - "Pasărea nopții. Povești cu Daniel" - 1988, literatură pentru copii, Editura Pro; ilustrații de Sorin Andreescu; - "Revoluția în oglindă" - 1999, publicistică, Editura Fundației Pro; - "Cavalerul spațial. Aventuri cu Daniel" - 1999, literatură pentru copii, Editura Fundației Pro; ilustrații - arhitect Victor Crețulescu; - "CIA - “Compania” cu ușile deschise" - 2000, publicistică, Editura Fundației Pro; - "Martorul" - 2000, roman, Editura Albatros; 2012 - ediția a doua, Crime Scene Publishing; - "Călătorie fantastică în vreme de eclipsă" - 2000, literatură pentru copii, Editura Fundației Pro. Volum nominalizat pentru
Stelian Țurlea () [Corola-website/Science/326188_a_327517]
-
Premiul Asociației Editorilor din România pentru cea mai bună carte pentru copii a anului; - "Ieși din rând!" - 2005, roman, Editura Fundației Pro; 2011 - ediția a doua, Crime Scene Publishing; - "Prințul iluziilor", 2005, literatură pentru copii, Editura Fundației Pro; desene de arhitect Cristina Popescu; - "Darul Ioanei" - 2007, roman, Editura Polirom; - "Greuceanu. Roman (cu un) polițist" - 2007, roman, Editura Paralela 45; Premiul Asociației Scriitorilor din București; 2010 - ediția a doua, Crime Scene Publishing; - "Fire and Ice. Cronica dragonilor", adaptare cinematografică - 2008, Editura RAO
Stelian Țurlea () [Corola-website/Science/326188_a_327517]
-
dificultăți financiare datorită schimbărilor profunde ce aveau loc în domeniul său de activitate, însă Peccei a reușit să transforme apropiatul faliment într-o revenire spectaculoasă pe piața mondială a firmei Olivetti. În anii `60-`70, Peccei a devenit unul dintre arhitecții principali ai Institutului Internațional pentru Analize Aplicate de Sistem (IIAAS), cu sediul în Laxenburg, Austria. Deschis în 1972, Institutul a servit ca o punte importantă între Europa de est și Occident. Printre fondatorii săi se numărau Academia Națională de Științe din S.U.A.
Aurelio Peccei () [Corola-website/Science/326277_a_327606]
-
construcție și de amenajare interioară, terenul fiind pus la dispozitie gratuit de municipalitatea orașului Focșani. Condiția principală cu care maiorul Pastia a realizat donația a fost ca teatrul să poarte veșnic inscripția "Teatrul „Maior Gheorghe Pastia”". O comisie condusă de arhitectul Ion Mincu, actorul Constantin Nottara și Gheorghe Băicoianu a judecat cele patru proiecte ce participau la concurs, alegând lucrarea arhitecților Constantin Ciogolea și Simion Vasilescu. Lucrările pentru construcția clădirii au început în anul 1909, piatra fundamentală fiind pusă la 11
Teatrul Municipal „Maior Gheorghe Pastia” () [Corola-website/Science/326282_a_327611]
-
Pastia a realizat donația a fost ca teatrul să poarte veșnic inscripția "Teatrul „Maior Gheorghe Pastia”". O comisie condusă de arhitectul Ion Mincu, actorul Constantin Nottara și Gheorghe Băicoianu a judecat cele patru proiecte ce participau la concurs, alegând lucrarea arhitecților Constantin Ciogolea și Simion Vasilescu. Lucrările pentru construcția clădirii au început în anul 1909, piatra fundamentală fiind pusă la 11 septembrie 1909, iar inaugurarea făcându-se pe 22 noiembrie 1913 cu spectacolul Fântâna Blanduziei de Vasile Alecsandri, în montarea Companiei
Teatrul Municipal „Maior Gheorghe Pastia” () [Corola-website/Science/326282_a_327611]
-
o casă veche cu pereții scorojiți, "„cu o înfățișare de decrepitudine tristă și sobră”", considerată sugestivă pentru retorica filmului. Potrivit profesoarei Elena Saulea, casa Giurgiuveanu este probabil „cel mai expresiv decor de film românesc”. Scenografia va fi încredințată în continuare arhitectului Radu Boruzescu, care a interpretat și rolul lui Felix Sima în acest film. Soția scenografului, Miruna Boruzescu, s-a ocupat de costumele din film. Muzica a fost interpretată de o orchestră dirijată de Paul Popescu. Alături de actorii profesioniști au fost
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
Regizorul renunță la dimensiunea citadină și socială a modelului literar, claustrând acțiunea în învălmășeala unui „film de cameră” cu interioare prăfuite, dominat de imaginația creatoare dar marginală a unui desant, format din Miruna și Radu Boruzescu căruia li se alătură arhitectul Liviu Popa, trio chemat să asigure costumele și scenografia excentrică în episoade care dau impresia de a fi realizate în și pentru sine. Inadvertența cronică a adaptării este exhibată încă de generic, alcătuit dintr-o succesiune de instantanee fotografice ale
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
adăugat mai multe galerii. Colțurile vilei au fost fortificate cu patru turnuri octogonale. În 1706, în timpul Marelui Război al Nordului, armata suedeză a lui a jefuit castelul și i-a distrus fortificațiile. După mai multe decenii, familia Radziwiłł a adus arhitecți germani și italieni să renoveze și să mărească substanțial vila. Antoni Zaleski a decorat fațadele galbene cu lucrări baroce din stuc. Porțile din secolul al XVI-lea au fost reconstruite, iar turnul de poartă cu două etaje a fost încoronat
Castelul Niasviž () [Corola-website/Science/326325_a_327654]
-
biserica Corpus Christi (1587-1603), legată de castel printr-un baraj peste un șanț, biserică ce conține mormintele a 72 de membrii ai familiei Radziwiłł, fiecare cu câte un sicriu simplu din lemn de mesteacăn împodobit cu stema Trąby. Proiectată de arhitectul italian Gian Maria Bernardoni (1541-1605), biserica este considerată a fi primul templu iezuit modelat după Il Gesù din Roma, prima basilică cu dom și fațadă barocă din lume, și prima clădire în stil baroc din Europa de Est. În afara elaboratelor cavouri princiare
Castelul Niasviž () [Corola-website/Science/326325_a_327654]
-
lucra revista aceasta. Potrivit casetei editoriale a acesteia, direcția și administrația, care până în 1907 funcționau în str. Fântânei nr. 46, au funcționat din 1908 și până la ultimul număr din 1910 în Piața Romană nr. 1, într-o casă proiectată de arhitectul Ion Mincu pentru N. Petrașcu. Revista "" era o publicație importantă în epocă, astfel că "Revue des revues" (Revista revistelor) scria la 1 februarie 1899: "„Marele magazin român continuă să grupeze în jurul lui elita talentelor literare din țară”". Printre colaboratori pot
Literatură și artă română () [Corola-website/Science/326358_a_327687]
-
Grignano la Marea Adriatică, în Italia, la cca 5 km nord-vest de orașul portuar italian Triest. Castelul a fost construit între 1856 și 1860 pentru arhiducele Ferdinand Maximilian von Österreich (fratele împăratului Franz Joseph I.) și soția sa Charlotte von Belgien. Arhitectul și în același timp și constructorul a fost Carl Junker. Construcția, înzestrarea interioară precum și grădinile au fost executate după indicațiile detaliate ale lui Maximilian și mai reflectă și astăzi marea lui dragoste pentru mare. Înzestrarea interioarelor a fost terminată abia
Castelul Miramare () [Corola-website/Science/326378_a_327707]
-
obiective: Pentru a adăposti sediul Fundației Universitare a fost decisă construirea unei clădiri monumentale pe un teren situat pe strada Carol colț cu strada Păcurari. Pentru stabilirea planurilor clădirii a fost inițiat un concurs la care au participat mai mulți arhitecți, în final fiind reținute planurile arhitectului Constantin Iotzu; lucrările de construcție ale Palatului Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I” s-au derulat între 1930-1934 sub conducerea inginerului Emil Prager, problemele economice ulterioare împiedicând organizarea unei festivități de inaugurare. Acest Institut, administrat
Fundațiunea „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/326390_a_327719]
-
Universitare a fost decisă construirea unei clădiri monumentale pe un teren situat pe strada Carol colț cu strada Păcurari. Pentru stabilirea planurilor clădirii a fost inițiat un concurs la care au participat mai mulți arhitecți, în final fiind reținute planurile arhitectului Constantin Iotzu; lucrările de construcție ale Palatului Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I” s-au derulat între 1930-1934 sub conducerea inginerului Emil Prager, problemele economice ulterioare împiedicând organizarea unei festivități de inaugurare. Acest Institut, administrat de „Comitetul pentru ajutorarea culturală a
Fundațiunea „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/326390_a_327719]
-
a zonei ce urma să fie realizat pe o veche proprietate a familiei Gane, moștenită de la clucerul Ioniță Gane. Planurile sistemului de canalizare au fost realizate de inginerul șef Charles Chaugneau din cadrul Serviciului Tehnic al Primăriei, iar proiectul esplanadei de arhitectul Inginio Vignali. Proiectul a fost aprobat de Consiliul Comunal la 3 martie 1898 și apoi de Ministerul de Interne și Consiliul Tehnic Superior. Deși realizarea proiectului s-a lovit de dificultățile în obținerea fondurilor necesare, în august 1898 lucrările de
Esplanada Elisabeta din Iași () [Corola-website/Science/326416_a_327745]