19,560 matches
-
ca un individ aparte cu nevoile sale specifice. Le Corbusier a fost atras de artele vizuale, studiind la "Școala de artă La-Chaux-de-Fonds" sub direcția lui Charles L'Éplattenier, care la rândul său studiase la Budapesta și Paris. Profesorul său de arhitectură de la aceeași școală a fost arhitectul René Chapallaz, care a exercitat o amplă influență a proiectării caselor timpurii proiectate și construite de Le Corbusier. În anii săi timpurii a călătorit adesea în întreaga Europă pentru a scăpa din atmosfera prea
Le Corbusier () [Corola-website/Science/302914_a_304243]
-
1911, va întreprinde o călătorie în sud-estul Europei vizitând Grecia și Turcia, umplând numeroase caiete cu schițele a ceea ce văzuse, incluzând unele schițe devenite ulterior faimoase ale Partenonului, ale cărui forme le va elogia în culegerea sa de eseuri de arhitectură, "Vers une architecture", din 1923. Le Corbusier a predat la școala lui din La-Chaux-de-Fonds în perioada Primului Război Mondial, revenind la Paris doar după ce războiul s-a terminat. În cei 4 ani petrecuți în Elveția, el a lucrat la studii arhitecturale utilizând
Le Corbusier () [Corola-website/Science/302914_a_304243]
-
În prima ediție a jurnalului, în 1920, Charles-Edouard Jeanneret a adoptat numele "Le Corbusier", o forma alternantă a numelui bunicului său din partea mamei, "Lecorbesier", ca un pseudonim, reflectând credința sa că oricine se poate reinventa pe sine. Câțiva istorici ai arhitecturii pretind că acest pseudonim s-ar traduce prin "cel care este ca cioara". Adoptând un singur nume, pentru a se identifica, era în vogă pentru artiști, în foarte multe locații în acea eră, mai ales printre aceia de la Paris. Între
Le Corbusier () [Corola-website/Science/302914_a_304243]
-
a avut loc în curtea Palatului Louvre, la 1 septembrie 1965, sub îndrumarea scriitorului și filozofului André Malraux, care era în acel moment ministrul culturii din Franța. Arhitectul francez târziu Le Corbusier a studiat proporțiile umane, fiind un promotor al arhitecturii adaptate la dimensiunile corpului uman. A publicat în 1950 tratatul "Modulatorul", în care tratează secțiunea de aur a siluetei umane, aplicată la proporțiile funcționale în arhitectură. Pornind de la ideea că secțiunea de aur se regăsește în proporțiile siluetei umane a
Le Corbusier () [Corola-website/Science/302914_a_304243]
-
Franța. Arhitectul francez târziu Le Corbusier a studiat proporțiile umane, fiind un promotor al arhitecturii adaptate la dimensiunile corpului uman. A publicat în 1950 tratatul "Modulatorul", în care tratează secțiunea de aur a siluetei umane, aplicată la proporțiile funcționale în arhitectură. Pornind de la ideea că secțiunea de aur se regăsește în proporțiile siluetei umane a raportat între ele părțile succesive ale corpului, de aici rezultând dimensiuni standard pentru anumite corpuri de mobilier. Spre exemplificare, înălțimea genunchiului indică înălțimea de 43 cm
Le Corbusier () [Corola-website/Science/302914_a_304243]
-
trimiterea diverselor date către diferite tipuri și categorii de utilizatori. De la simple protocoale de RPC (destinate actualizării blog-urilor), RSS (și Atom), motoare sociale, meme-agregatoare, statistică și analiza, canale de "feed"-uri și multe alte servicii care se dezvoltă beneficind de arhitecturile avansate, totuși flexibile, puse la dispoziție de tehnica modernă. RSS, prescurtare de la expresia engleză "Really Simple Sindication", se dorește a fi un serviciu prin care utilizatorii pot afla știrile lor favorite în timp real de la cei care le furnizează. RSS
Serviciu web () [Corola-website/Science/302929_a_304258]
-
social distinct de toate celelalte, într-un mod asemănător felului în care o specie de plantă este diferită de toate celelalte specii. Autorul este de părere că modelul fiecărei culturi poate fi descris prin analiza artei, a muzicii și a arhitecturii fiecărei culturi în parte și prin descoperirea analogiilor. Spengler a propus în "Declinul Occidentului" metoda morfologică ca metodă în măsură să descrie raporturile dintre diferitele manifestări ale ființei istorice. Influența lui Spengler asupra contemporanilor săi a fost puternică, dar de
Oswald Spengler () [Corola-website/Science/302938_a_304267]
-
Nuraghe sunt construcții tipice ale arhitecturii preistorice din Sardinia. În general sunt construcții conice în formă de turn medieval construite din blocuri masive de piatră și dispuse în mod normal în zone cu o largă vedere panoramică. Clădirile respective nu dispun de fundație, dar totuși sunt
Cultura Nuraghi () [Corola-website/Science/302962_a_304291]
-
muncitori de la IMGB au sosit în Piața Universității scandând lozincile: "IMGB face ordine!" și "Moarte intelectualilor!", " Noi muncim, nu gândim!". Cu toate astea s-au retras și au defluit spre o altă zonă necunoscută. Pe strada paralelă cu Institutul de Arhitectură două cordoane de trupe USLA au încercat să protejeze un obiectiv format prin încercuirea Pieței cu autobuzele din dotarea Poliției. La îndemnul unor tineri atmosfera s-a încins până în momentul când a izbucnit un conflict direct, iar trupele USLA au
Mineriada din iunie 1990 () [Corola-website/Science/302969_a_304298]
-
libertății de opinie și au devastat o colecție unică în Europa de flori de mină și zăcăminte geologice ca și sediul Ligii Studenților. O soartă asemănătoare au avut și Facultatea de Litere și cea de Matematică, dar și Institutul de Arhitectură Ion Mincu. Numeroși profesori au fost bătuți, între ei se numără și profesorii de lingvistică Grigore Brâncuș și Petru Creția, acesta fiind agresat de indivizi care se aflau în posesia fotografiei sale. În zonă, minerii au mai devastat sediile PNȚCD
Mineriada din iunie 1990 () [Corola-website/Science/302969_a_304298]
-
care ar putea supraviețui în orice condiții. DoD dorea ca, atâta timp cât funcționau mașina sursă și mașina destinație, conexiunile să rămână intacte, chiar dacă o parte din mașini sau din liniile de transmisie erau brusc scoase din funcțiune. Era nevoie de o arhitectură flexibilă, deoarece se aveau în vedere aplicații cu cerințe divergente, mergând de la transferul de fișiere până la transmiterea vorbirii în timp real. Aceste cerințe au condus la alegerea a patru niveluri pentru modelul : Aplicație, Transport, Rețea (sau Internet) și Acces la
TCP/IP () [Corola-website/Science/302985_a_304314]
-
Roma, Italia, în jurul anilor 1600, migrând și fiind relativ rapid asimilat în celelalte țări și culturi europene, de unde a migrat apoi și în cele două Americi dar și în alte părți ale lumii. Stilul baroc se regăsește clar reprezentat în arhitectură, dans, filozofie, mobilier, muzică, literatură, pictură, sculptură și teatru. Barocul, ca modalitate artistică, a excelat în arhitectură între 1600 și 1780 în întreaga Europă, având o revitalizare ulterioară în decursul secolului al 19-lea care s-a extins uneori (spre
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
de unde a migrat apoi și în cele două Americi dar și în alte părți ale lumii. Stilul baroc se regăsește clar reprezentat în arhitectură, dans, filozofie, mobilier, muzică, literatură, pictură, sculptură și teatru. Barocul, ca modalitate artistică, a excelat în arhitectură între 1600 și 1780 în întreaga Europă, având o revitalizare ulterioară în decursul secolului al 19-lea care s-a extins uneori (spre exemplu, în România, a reînflorit până în ani premergători Primului război mondial) până în deceniile 1901 - 1910 și 1911
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
aristocrație au fost construite în spații largi, publice sau private, având prin concepție și structură o succesiune de intrări, holuri, încăperi, coridoare, scări interioare și exterioare, săli de recepție, crescând progresiv în volum, grandoare și opulență. Pictura, sculptura, mobilierul și arhitectura barocului, pe de o parte, muzica, dansul, literatura, filozofia, opera și teatrul baroc, pe de altă parte, nu au făcut decât să se inspire una de la alta și să se susțină armonios și interdependent. Nașterea barocului este categoric legată de
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
și Federico Barocci sunt printre cei care au marcat semnificativ desprinderea de manierism și transformarea artei timpului în baroc. Nu întâmplător, aceștia sunt adeseori numiți precursori ai barocului sau "artiști proto-baroc". Deși singular, prin viziunea și realizările sale geniale în arhitectură, pictură și sculptură, formând o clasă aparte, Michelangelo poate fi considerat printre cei care prezintă în arta sa elemente ale viitorului stil baroc. Termenul de muzică baroc definește o schimbare în muzica timpului, care din polifonică devine "baroc" prin utilizarea
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
inițial cu precădere în țările unde Biserica Catolică era influentă sau dominantă, dar mai târziu a apărut și în țările și culturile în care protestantismul sau chiar ortodoxismul erau "variante locale" ale creștinismului. La un moment dat, stilul baroc în arhitectură, sculptură și pictură a devenit puternic înrădăcinat în diferite țări, în diferite variante locale, precum ar fi barocul german, cel olandez, cel polonez sau cel francez, producând clădiri publice, palate, reședințe princiare sau private de o valoare estetică și artistică
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
se regăsește și barocul, sub varianta sa insulară. Drumul triumfal al barocului în timp, spațiu și conștiința umană a continuat adânc până în secolul al XX-lea. Planificarea stradală radială, influențată de modul de organizare al grădinilor baroce se regăsește în arhitectura a numeroase orașe răspândite pretutindeni în lume. Faptul că structura stradală concepută intenționat radial, adică baroc, se regăsește în Arcul de Triumf din București, respectiv în Arcul de Triumf din Paris este una dintre cele mai clare dovezi de triumf
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
orice limite sau în ciuda oricăror încercări de a folosi mișcarea sa artistică în interes strict religios, precum Biserica Catolică, sau strict comercial și secular pragmatic, precum burghezia. Barocul arhitectural este forma cea mai grandioasă, clară și "vizibilă" a barocului. În arhitectura de tip baroc, accentul cade pe folosirea elementelor arhitectonice ce conferă măreție și grandoare, așa cum ar fi: coloane masive, bolți înalte, arcade largi, domuri copleșitoare, culori de intensități puternic contrastante (așa-numita metodă a clar-obscurului, care a fost folosită în
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
ale clădirii. Nu întâmplător, modelul scării interioare monumentale a devenit un laitmotiv ulterior al bunăstării burgheziei, fiind copiat la o scară proporțional redusă în diferite reședințe aristocratice de pretutindeni. Concomitent cu folosirea acestei scări de proporții nemaiîntâlnite până atunci în arhitectură, o altă inovație importantă adusă de stilul baroc arhitecturii o constitue folosirea unei succesiuni de spații interioare ce cresc progresiv atât în volum cât și în bogația decorării culminând cu fastul, chiar opulența unei săli finale, ce poate fi o
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
devenit un laitmotiv ulterior al bunăstării burgheziei, fiind copiat la o scară proporțional redusă în diferite reședințe aristocratice de pretutindeni. Concomitent cu folosirea acestei scări de proporții nemaiîntâlnite până atunci în arhitectură, o altă inovație importantă adusă de stilul baroc arhitecturii o constitue folosirea unei succesiuni de spații interioare ce cresc progresiv atât în volum cât și în bogația decorării culminând cu fastul, chiar opulența unei săli finale, ce poate fi o sală de recepție, o sală de conferințe sau o
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
unei succesiuni de spații interioare ce cresc progresiv atât în volum cât și în bogația decorării culminând cu fastul, chiar opulența unei săli finale, ce poate fi o sală de recepție, o sală de conferințe sau o sală a tronului. Arhitectura barocului a fost îmbrățișată cu entuziasm în centrul Germaniei (a se vedea Palatul Ludwigsburg din Stuttgart și complexul Zwinger din Dresden), în Austria (imaginea abației benedictine din Melk este reprodusă mai sus) și Polonia (Palatele Wilanów și Bialystok). În Anglia
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
îmbrățișată cu entuziasm în centrul Germaniei (a se vedea Palatul Ludwigsburg din Stuttgart și complexul Zwinger din Dresden), în Austria (imaginea abației benedictine din Melk este reprodusă mai sus) și Polonia (Palatele Wilanów și Bialystok). În Anglia momentul culminant al arhitecturii baroce se asociază cu opere ale unor arhitecți faimoși precum Sir Christopher Wren, Inigo Jones, Sir John Vanbrugh și Nicholas Hawksmoor, cuprinzând o perioadă de circa 65 - 70 de ani, începând aproximativ cu 1660. Catedrala Sfântului Paul, realizată de Christopher
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
Christopher Wren, între 1675 și 1708, în stil Renascentist italian, îmbogățit cu multiple elemente baroc (adeseori denumit și baroc clasic italian), este una dintre cele mai frumoase și (re)cunoscute clădiri din Londra și, respectiv, Anglia. Multe alte exemple de arhitectură barocă și de planificare stradală se pot întâlni în alte țări și în orașe diferite din Europa de vest, centrală și chiar de est. Planificarea stradală radială, pornind dintr-o piață centrală sau de la un monument plasat la intersecția a
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
intersecția a multiple bulevarde, este de inspirație tipică barocă, preluând modelul grădinilor baroce. În cele două Americii, în toate țările situate la sud de Statele Unite ale Americii, foste colonii ale Spaniei, respectiv a Portugaliei, Brazilia, se întâlnesc numeroase exemple de arhitectură de tip baroc, în special în construcția bisericilor catolice. Atunci când se părea că stilul baroc în arhitectură fusese deja înmormântat, în plin secol al XIX-lea, noi manifestări ale acestuia au devenit celebre. Printre acestea se numără și Opera din
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]
-
în toate țările situate la sud de Statele Unite ale Americii, foste colonii ale Spaniei, respectiv a Portugaliei, Brazilia, se întâlnesc numeroase exemple de arhitectură de tip baroc, în special în construcția bisericilor catolice. Atunci când se părea că stilul baroc în arhitectură fusese deja înmormântat, în plin secol al XIX-lea, noi manifestări ale acestuia au devenit celebre. Printre acestea se numără și Opera din Paris, denumită și Opera Garnier, după numele arhitectului Charles Garnier, care a conceput-o și a realizat
Baroc () [Corola-website/Science/299451_a_300780]