20,085 matches
-
legate de spațiu și timp. Procesul integrării nu este întotdeauna unul comod. Multe persoane au de înfruntat unele conflicte când încearcă să-și adapteze dorințele și opțiunile tuturor celelalte aspecte ale realității. Unele conflicte se produc în relația cu cei dragi, a căror opinie contează; altele se pot produce la nivel emoțional de exemplu, disconfort provocat de dezacordul dintre ceea ce individul vrea și ceea ce acesta crede că ar fi trebuit să își dorească, incapacitatea de a alege între variante datorită sentimentelor
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
scrisoarea, adresând-o unei anumite persoane (scrieți numele, funcția și departamentul), apoi scrieți numele și adresa companiei. Scrieți-vă numele și semnați cu semnătura voastră obișnuită, utilizând formulele standard: "Al dumneavoastră", "Cu respect" etc. Ca formulă de adresare, se recomandă "Dragă Domnule/Doamnă". Consilierul în carieră îl poate informa pe client în legătură cu regulile de redactare a unui asemenea document, îl poate îndruma să caute modele pe Internet și îl poate asista în efortul acestuia de finalizare a unei scrisori de intenție
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
Altădată, 1911, ianuarie 25, marți seara, tracasat și obosit, îi scrisese soției, aflată la Pârscov, județul Buzău, la socri : «Mă odihnesc astă-seară aici și mâine vreau să plec în plasă... iartă-mă că-ți scriu numai atât, sunt tare obosit». «Dragă Lica, îi scria soției la 7 martie din Hotarele: E o zi tristă, mocnită și umedă, zăpada se topește repede și peste tot nu se aude decât picuratul somnoros al streașinilor... nu pot citi, mă gândesc și gândurile-mi alunecă
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
îngeri, cum o atestă scrisoarea către prietenul său Tutoveanu, va face diligențe pe lângă mai marii zilei în vederea obținerii de fonduri pentru tipărirea revistei Florile dalbe și nu va conteni colaborarea cu publicațiile la care activase pe când lucra ca medic militar: «Dragă Tutovene, Joi, 9-22 mai 1919 Am tăcut atâta timp fiindcă, zău, n-am avut ce vă scrie. Nu era nimic nou să vă anunț că am sosit la București și nici ceva neașteptat să vă povestesc greutățile începutului...descălecătoarei. Dar
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
pierd foarte multă vreme cu drumurile pe jos și te ostenești mult. Trimite-mi poeziile cerute cele mai bune. Sărutări de mâini doamnei și amintirea neuitatei d-tale prietenii. Dr. V. Voiculescu » (cota S, 46, ( 1) XLVII, Biblioteca Academiei RSR). «Dragă Tutovene, Găești, 21 iulie 1919 Am primit azi 3 c.p. de la D-ta. Nu știam nimic și eram îngrijorat, așa că ai făcut bine de mi-ai dat vești. Gazeta nu am primit-o încă. Dacă mă duc la București
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
perioada 1936-1937, când va primi și Premiul Teatrului Național pentru Umbra, trăiește o activitate efervescentă. Într-o scrisoare din toamna anului 1936 el detalia preocupările sale lui N.M. Condiescu, prietenul său, acum președinte al Comitetului de conducere a Asociației scriitorilor: „Dragă Nicule, rândurile tale m-au găsit după o călătorie în Oltenia... Văzând țara voastră întreagă am început să vă înțeleg mai bine, pe voi oltenii. În alcătuirea sufletească a voastră nu mai intră ca notă fundamentală colina, cu unduiri la
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
Decan al Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării din cadrul Universității de Vest din Timișoara, profesorul Gheorghe Clitan, doamna Profesor Rodica Superceanu, fost Decan al Facultății de Științe ale Comunicării din cadrul Universității Politehnica din Timișoara, alături de soțul domniei sale, dragul meu profesor de matematică, Tiberiu Superceanu, dar și colegi, unii dintre ei foști profesori, dragi mie, printre care menționez numele domnului profesor Alexandru Petrescu, domnul Sebastian Petrișor, doamna Ștefana Ciortea-Neamțiu și alții, nemaivorbind de colegii mai tineri, foști studenți la
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
din Timișoara, profesorul Gheorghe Clitan, doamna Profesor Rodica Superceanu, fost Decan al Facultății de Științe ale Comunicării din cadrul Universității Politehnica din Timișoara, alături de soțul domniei sale, dragul meu profesor de matematică, Tiberiu Superceanu, dar și colegi, unii dintre ei foști profesori, dragi mie, printre care menționez numele domnului profesor Alexandru Petrescu, domnul Sebastian Petrișor, doamna Ștefana Ciortea-Neamțiu și alții, nemaivorbind de colegii mai tineri, foști studenți la care țin foarte mult, de prieteni de o viață și, nu în ultimul rând, de
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
factură etică, moștenirea simbolică pe care ne-a lăsat-o. Dar, mai multe despre orientarea etică în criticismul retoric într-un subcapitol ulterior. 3. Criticismul neo-aristotelian: Forbes Hill Ne îndreptăm, în cele ce urmează, atenția asupra unuia dintre textele foarte dragi mie, de regulă textul cu ajutorul căruia îmi fac cea mai "netedă" intrare în tematica criticismului retoric, în întreprinderea pedagogică în care m-am angajat. De această dată, procedez diferit, pentru că trebuie să transmit, cât se poate de clar iar a
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
drept... Nu prea știu cum să încep povestea... Da’ știi ceva? Eu zic că e mai bine să te las pe mata să ne spui ce era în sufletul dumitale când a trebuit să-ți iei rămas bun de la cei dragi și de la Humulești: „Cum nu se dă scos ursul din bârlog, țăranul de la munte strămutat la câmp, și pruncul dezlipit de la sânul mamei sale, așa nu mă dam eu dus din Humulești în toamna anului 1855, când veni vremea să
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
să le povestesc dumnealor, așa cum le-am aflat și eu, de ici de colo, și unde n-oi ști, sau nu m-oi pricepe cum să le zic, spune-mi dumneata cum a fost și eu te-oi asculta cu dragă inimă.... ... Dar uite cum trece timpul. Abia am schimbat două vorbe, și moș Luca Moșneagu a și sosit cu telegarii lui sau „zmeii” la poarta casei din Humulești. Fără multă vorbă, ai urcat în droaga moșului, alături de Zaharia lui Gâtlan
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
multe ne mai spunea moș Creangă...” La data la care ne-am oprit noi cu povestitul, încă nu răsărise soarele pe ulița dumitale. Deși sperai în vreo minune care să te ajute să ajungi acolo unde îți era cel mai drag - în fața școlarilor - nu aveai mare nădejde. Cum, însă, se întâmplă câte o dată, că nu aduce anul ce aduce ceasul, așa s-a întâmplat și atunci, în 1874, când Titu Maiorescu a fost numit Ministrul Intrucțiunii Publice și Cultelor. La 18
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
că i-ai zis-o: „ Apoi, eu, domnilor, sunt pentru contra”!! Și n ai greșit cu nimic. Ți-ai arătat doar opțiunea: erai „pentru contra”. Dar spusa dumitale a produs un râs general. Să știi matale că prietenul cel mai drag - Eminescu - nu te-a uitat și chiar a scris despre mata: „Nu-l pot uita... pe marele meu prieten, care a știut în nopțile înstelate petrecute în cerdacul bojdeucii de la Iași să-mi cânte ca un rapsod din alte vremuri
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Bulgaru din Ciurchi... În fundul odăiei crâșmei pe un cuptor era o babă de la țară. Creangă auzind-o gemând... grozav, o întrebă ce are. Sânt bolnavă de năjit și nu am liniște deloc, mă doare trupul, vai de mine... Taci, mămucă dragă, lasă că te descânt eu și o să vezi cum are să-ți treacă îndată... Creangă repide înșfacă o ulcică, o umple cu apă, pune doi cărbuni aprinși și începe a freca pe bătrâna femeie pe la gât și tâmple, tot bolborosind: <<Sulică
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
momente când erai fericit și te simțeai în largul dumitale erau cele petrecute împreună cu Eminescu cât a stat la Iași în lungile hoinăreli în jurul Iașului sau prin mahalalele mărginașe ale târgului. Numai că, în zorii zilei de 15 iunie 1889, dragul dumitale prieten - Eminescu - trecea pe celălalt tărâm, luându-și locul cuvenit între Luceferi. Mare durere ai simțit dumneata și o lume... Sporovăind noi de unele și de altele, nici n-am băgat de seamă cum a trecut timpul. Doamne, cât
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
viscol cumplit, v-ați despărțit în capătul de sus al străzii Muzelor /Nicolae Bălcescu de astăzi/. El a plecat acasă, pe strada Kogălniceanu din apropiere, iar dumneata... dumneata încotro ai pornit? Spre Bojdeucă, să primești urătorii, cum îți era tare drag, ori spre debitul de tutun, unde acum stăpân era Zahei? Unde s-a sfârșit drumul dumitale? Spre ce stea ai făcut ultimul pas? Dacă ar fi fost să-i dăm crezare ziaristului C.Săteanu, iată ce spune el: „Creangă n-
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
persoane din alt anotimp al vieții. Moshe duce cu sine, grație înaltei tehnologii și ajutorului fetelor sale care le înregistrează, mii și mii de piese muzicale de toate genurile, pe care le ascultă în timpul nenumăratelor sale călătorii. Printre aceste piese dragi, foarte des reascultate, se regăsesc toate șlagărele românești din anii ’50 și până în ’63; muzică populară; de café concert; muzică simfonică; romanțe, începând cu cele interbelice (acelea pe versuri de Eminescu fiind o preferință absolută) etc. Vorbeam mai sus și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
religiei către centrul vieții publice; relansarea religiei după comunism; renaștere și adaptare; Islamul azi; globalizarea; “n-am profeții”; terorismul; democrație în afara Occidentului?; antioccidentalismul; „sunt optimist din fire, dar viziunea mea nu e optimistă”. UN ȘTETL ÎN ROMÂNIA STALINISTĂ Sorin Antohi: Dragă Moshe, aș vrea să începem convorbirea noastră cu un autoportret al tău: pentru toți cei care nu te cunosc din familie, ai apărut - și în Israel, și (după 1990) în România - oarecum misterios. Poate nu este deplasat să spun asta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
mă îmbăta cu „poșirca” din viața zilnică, servită generos la „pet” și la halbă... 12 martie, 2014 Gh. D. I ÎNAPOI LA EMINESCU 11 „O viață de osteneală și de gândire”* Dacă citești o scrisoare a lui Eminescu începând cu „Dragă Momoțelule” și te împiedici de acest apelativ, simplă expresie a intimității dintre doi amanți, riști să declasezi totul. Te înscrii în corul celor care au comentat recentul volum de corespondență inedită mai mult pentru a-și etala prejudecățile; sau în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
le pot aduce. Căci nu se poate spune că nu influențează și nu contribuie la pervertirea gustului, multele crime și atentate cari se răsfață în cotidianele noastre. (...) Ca să putem schimba unele lucruri, pe cari le socotim cu toții greșite, e nevoie, dragii mei, să începem prin a ne schimba noi înșine și să rupem cu o tradiție rea pe care o menținem, nu-mi pot explica pentru ce. Viața din hotarele României Mari, privită sub toate înfățișările ei destul de variate, nu mai
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
scrisorile primite de la Mihai Drăgan. La transcrierea textelor am adaptat, din mers, fără obișnuitele mențiuni, câteva ezitări ortografice, datorate nu atât unui lapsus calami, cât mai cu seamă tranziției la noile norme impuse de Academia supusă „puterii proletariatului”] Iași, 15-IX-955. Dragă Ioane, [...] În general ca să trăiești, să-ți dezvolți aptitudinile, să fii mulțumit de tine însuți mai tîrziu, trebuie să te lupți cu viața. Ne-am pus noi vreodată întrebarea ce-i viața omului pe pământ? Chiar să ne fi pus
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
conținutul ei, care este plin de ură și revoltă. Vă cunoaște și pe voi din detaliile mele. Mi-e coleg la filologie. E fiul unui țăran de pe lângă Rădăuți. Patru... patru prieteni care vor să lupte cu valurile grozave... 185 23-XI-955. Dragi prieteni, [...] Ca să cunosc părțile opuse ale științei care se bat cap în cap ca doi berbeci am început să studiez filozofia. Până acum am citit tratate de Cicero, Leucip, Lucrețiu, Heraclit, iar acum studiez o carte de filozofie tradusă din
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
vremea asta fără soare am oftat cu jale căci am văzut mulți sărmani scrâșnind amar din dinți ... Și eu am scrâșnit din dinți cu ură și am zis în sinea mea: Aceasta este fericirea oamenilor adusă de conducătorii „iubiți” și „dragi”. Mi se 186 rupe inima când văd pe străzile de la periferia acestui oraș sărmani în zdrențe care muncesc din greu ca să și câștige o bucată de pâine neagră și amară. Mă gândesc la viața celor mulți și goi, loviți de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a primit la liceu pe motivul că sunt fiu de țăran (mai exact, „chiabur”, „dușman de clasă” - nota editorului). De atunci datează cele mai negre poezii pe care le-am scris. Când scriu aceste rânduri vă rog să mă credeți, dragi prieteni, că lăcrimez. După această dată memorială (sic!), cu mari intervenții am intrat la blestematul liceu pe care-l cunoașteți. (A fost reprimit ceva mai târziu, doar ca „asistent”, cu scaun adus de acasă. După vreo două luni de ședere
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
nu sunt filozofi (ca noi de pildă) sunt eclectici (adică selectează din toți ce e mai bun - 188 asta după părerea lor). (Este anul redactării unei lucrări despre Eminescu și al preocupărilor mărturisite pentru „concepția lui Maiorescu” nota ed.) 15-II-957. Dragă Ioane, [...] Ne-am întâlnit când am fost acasă; am discutat;aveam iluzia că în preajma noastră fâlfâie aripile aceleiași prietenii care ne-a legat odată... Am simțit aceeași dulce mireasmă răspândită altădată de lungile noastre spovedanii. Spunându-mi că o să-mi
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]