18,714 matches
-
îngr. Rodica Abrudan-Pandele și Aristița Avramescu, București, 1977; Hronicul măscăriciului Vălătuc, îngr. și postfață Gheorghe Hrimiuc, Iași, 1989; Epigrame și alte rime vesele, îngr. Rodica Pandele, pref. Al. Paleologu, București, 1997; Păstorel și corespondenții săi, îngr. Rodica Pandele, București, 1998; Pahare și săgeți, îngr. și pref. Ilie Dan, Iași, 2003. Traduceri: V. G. Korolenko, Copiii subteranelor, București, 1952; Semion Babaevschi, Fericirea lui Mitia, București, 1954 (în colaborare cu E. Narti); N. V. Gogol, Opere, I-II, București, 1954-1955 (în colaborare); Vsevolod Ivanov
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
Hronicul măscăriciului Vălătuc”, ADV, 1929, 13 823; Zarifopol, Pentru arta lit., I, 219-224; D.I. Suchianu, „Hronicul măscăriciului Vălătuc”, VR, 1929, 12; Constantinescu, Scrieri, V, 57-67; Perpessicius, Opere, III, 222-226, V, 89-91, VI, 133-136, VII, 130-133, 360-364; Lucian Boz, La un pahar de bere..., ALA, 1933, 636; Romulus Demetrescu, „Tămâie și otravă”, PLI, 1934, 3-4, 1936, 3-4; G. Călinescu, „Tămâie și otravă”, ALA, 1934, 723, 1936, 791; Șerban Cioculescu, Al. O. Teodoreanu, ADV, 1936, 15 858; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 261
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
pe fotoliu) Bine, omule, nu ți-am zis să nu-i spui? O știam eu cât e de simțitoare! Iaca vezi! (toți o îngrijesc.) Ei! Țiam spus că l-am prins pe onorabilul cu alta mai boacănă... Ghiță, iute un pahar cu apă. (Ghiță iese în stânga.) Tipătescu: (bătând în palmele Zoii) Care onorabil? Trahanache: (același joc) Ei, ai puțină răbdare... Cațavencu, de... Tipătescu: Cu ce alta? Trahanache: (bătând cu putere în palmele Joichiții) Cu altă plastrografie... Ce plastograf! Pristanda: (care a
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Ghiță iese în stânga.) Tipătescu: (bătând în palmele Zoii) Care onorabil? Trahanache: (același joc) Ei, ai puțină răbdare... Cațavencu, de... Tipătescu: Cu ce alta? Trahanache: (bătând cu putere în palmele Joichiții) Cu altă plastrografie... Ce plastograf! Pristanda: (care a venit cu paharul cu apă) Curat plastograf! (Cortina) ACTUL II (Același salon) SCENA I Trahanache, Farfuridi și Brânzovenescu stau împrejurul unei mese rotunde, studiind listele electorale; fiecare are câte un creion colorat în mână Brânzovenescu: Șaizeci și nouă cu roșu, buni,... unsprece cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
verde. Lângă grilaj, la stânga, în scenă, este o estradă pe care sunt așezate masa și jețul prezidențial. Înaintea mesei, puțin mai jos, este tribuna. Pe masă sunt două candelabre, hârtie, călimări și un clopoțel. Pe tribună o sticlă și un pahar de apă. De partea dreaptă sunt bănci dese și scaune; sub estradă, asemenea. Peste tot sunt bănci și scaune, afară de o cărare lăsată liber de la ușa de intrare din fund prin mijlocul scenii, pe unde vine și se duce lumea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și partizani. Farfuridi e la tribună. -Perdeaua se ridică asupra unei întreruperi. În toată sala e rumoare. Prezidentul agită clopoțelul.) SCENA I Trahanache, Cațavencu, Brânzovenescu, Farfuridi, Ionescu, Popescu, Cetățeni, Alegători, Public rumoare Farfuridi: (de la tribună) Dați-mi voie (gustă din paharul cu apă.) Dați-mi voie! (Rumoare.) Trahanache: (trăgându-și clopoțelul) Stimabili! Onorabili! (afabil) faceți tăcere! Sunt cestiuni importante, arzătoare la ordinea zilei... Aveți puțintică răbdare... (cătră Farfuridi.) Dă-i înainte, stimabile, aveți cuvântul! Farfuridi: (cătră adunare) După ce am vorbit dar
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
rog, cerusem și eu cuvântul... Trahanache: Da, (binevoitor) da, stimabile. Aveți cuvântul. Poftiți la tribună!... (Mișcare în grupul lui Cațavencu.) Cațavencu: (ia poză, trece cu importanță printre mulțime și suie la tribună; își pune pălăria la o parte, gustă din paharul cu apă, scoate un vraf de hârtii și gazete și le așază pe tribună, apoi își trage batista și-și șterge cu eleganță avocățească fruntea. Este emoționat, tușește și luptă ostentativ cu emoția care pare a-l birui. Tăcere completă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
în fine oricare națiune, oricare popor, oricare țară își are faliții săi (îngrașă vorbele.)... Numai noi să n-avem faliții noștri!... Cum zic: această stare de lucruri este intolerabilă, ea nu mai poate dura!... (aplauze frenetice. Pauză. Oratorul soarbe din pahar și aruncă iar priviri scânteietoare în adunare. În momentul acesta mai mulți inși se mișcă în fund, pe unde apare Cetățeanul turmentat și Ghiță în țivil.) SCENA VI Aceiași Ghiță Pristanda și Cetățeanul forate șovăind. Zgomot la intrarea acestora. Trahanache
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
foarte chefuiți. Toată lumea cu borcane de băutură în mâini. Din casă, în urma lui Farfuridi, Brânzovenescu și a celorlalți alegători vin feciorii cu sticle de șampanie. Ghiță Pristanda, îndată ce sosește în scenă, face semn muzicei să tacă. Muzica tace. Se împart pahare de șampanie fruntașilor. -Tipătescu, Zoe, Trahanache, Dandanache sunt în stânga.) Farfuridi: (luând un pahar de șampanie) În sănătatea domnului Agamiță Dandanache, alesul nostru! Să trăiască! (Urale și muzică. Pristanda ține cu mâna tactul uralelor. Toți ciocnesc și beau.) Dandanache: (îndemnat de
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Farfuridi, Brânzovenescu și a celorlalți alegători vin feciorii cu sticle de șampanie. Ghiță Pristanda, îndată ce sosește în scenă, face semn muzicei să tacă. Muzica tace. Se împart pahare de șampanie fruntașilor. -Tipătescu, Zoe, Trahanache, Dandanache sunt în stânga.) Farfuridi: (luând un pahar de șampanie) În sănătatea domnului Agamiță Dandanache, alesul nostru! Să trăiască! (Urale și muzică. Pristanda ține cu mâna tactul uralelor. Toți ciocnesc și beau.) Dandanache: (îndemnat de Zoe și Tipătescu, trece în mijloc cu paharul în mână) În sănătatea alegătorilor
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
sunt în stânga.) Farfuridi: (luând un pahar de șampanie) În sănătatea domnului Agamiță Dandanache, alesul nostru! Să trăiască! (Urale și muzică. Pristanda ține cu mâna tactul uralelor. Toți ciocnesc și beau.) Dandanache: (îndemnat de Zoe și Tipătescu, trece în mijloc cu paharul în mână) În sănătatea alegătorilor... cari au probat patriotism si mi-au acordat... (nu nemerește) asta... cum să zic de!... Zi-i pe nume de!... A! Sufradzele lor; eu, care familia mea de la patuzsopt în Cameră, si eu ca rumânul
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
În Împrejurări ca acestea (mișcat) micile pasiuni trebuie să dispară. Trahanache: Ei, aici mi-ai plăcut! Bravos! Să trăiești! Cațavencu: În sănătatea venerabilului și imparțialului nostru prezident, Trahanache! (Urale și ciocniri.) (Zoe vede pe Cetățeanul turmentat în grămadă, ia un pahar și merge de i-l oferă.) Cetățeanul: În sănătatea coanii Joițichii! Că e (sughite) damă bună! (ciocnește cu ea: ea i strânge mâna din toată inima. Urale, ciocniri.) Cațavencu: (lui Tipătescu încet) Să mă ierți și să mă iubești! (expansiv
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Să mă ierți și să mă iubești! (expansiv) Pentru că toți ne iubim țara, toți suntem români!... Mai mult, sau mai puțin onești! (Tipătescu râde.) În sănătatea iubitului nostru prefect! Să trăiască pentru fericirea județului nostru! (Urale, ciocniri.) Trahanache: (luând un pahar și trecând în mijloc foarte vesel) Ei, aveți puțintică răbdare!... Nu cunosc prefect eu! Eu n-am prefect! Eu am prietin! În sănătatea lui Fănică! Să trăiască pentru fericirea prietinilor lui! (sărută pe Fănică, apoi pe Zoe. Fănică sărută mâna
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și-a luat legătura cu directorul, cu Spirea Dumitrache, și În mod foarte-foarte ascuns l-a rugat să fie ajutat. El e-n stare să Îi pună orice. „Știți ce, trebuie ajutat, dacă se poate? Să i se dea un pahar de lapte o perioadă de timp, la Început”. Că, totuși, alimentația deja la Târgșor era schimbată față de ce-am avut prin alte părți... „Dar el nu va rezista dacă nu va fi ajutat. Și cu acest pahar de lapte, dacă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
se dea un pahar de lapte o perioadă de timp, la Început”. Că, totuși, alimentația deja la Târgșor era schimbată față de ce-am avut prin alte părți... „Dar el nu va rezista dacă nu va fi ajutat. Și cu acest pahar de lapte, dacă se poate, să fie ajutat”... Și l-a impresionat pe director, Încât i-a admis să i se aducă de către o doică din sat un pic de lapte... Și sigur că n-a fost chiar lapte-lapte, că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dădea milițianu’... Ofițeru’ de serviciu’, dacă Îi răspundeai ceva, Îți dădea cinci, iar directoru’ până la douăzeci de zile... Și la carceră acolo o zi Îți da mâncare, două nu... Și Îți dădea două sute cincizeci de grame de pâine și un pahar de apă. Asta a fost... Eu n-am fost la carceră, da’ care au fost... În 1955, eram la Baia Sprie și am făcut o grevă. Atunci io eram la bucătărie, că m-am accidentat, că a căzut o coptură
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
educațiune absurd, la îndemâna oamenilor inculți, care contribuia să înmoaie curajul copilului, să-l facă fricos și laș și să-l dezarmeze în viață. Mai era și descântecul: când un copil avea durere de cap sau altă indispoziție, se aducea un pahar cu apă și un cărbune aprins. Copilul trebuia să sufle asupra cărbunelui care era, apoi, aruncat în pahar spre a se stinge. Aceasta era în parte viața românească de familie, educație cu totul străină de metodele moderne și de pedagogia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să-l dezarmeze în viață. Mai era și descântecul: când un copil avea durere de cap sau altă indispoziție, se aducea un pahar cu apă și un cărbune aprins. Copilul trebuia să sufle asupra cărbunelui care era, apoi, aruncat în pahar spre a se stinge. Aceasta era în parte viața românească de familie, educație cu totul străină de metodele moderne și de pedagogia științifică. Nici un precept pentru dezvoltarea fizicului prin sporturi; copiii creșteau pe mâna și în tovărășia slugilor de la care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
un regulament. Țuica: o idee. Socoteala: protocolul. Cârnații mici: mititei. Cârnații mari: patricieni. Un ardei roșu: o torpilă. Varza acră: origină de Belgrad. Sticluța de vin: o pricină. Ocaua de vin cu borviz la răcitoare: o baterie. Apa: o naturală. Paharele pentru vin: semi-plutoane. Cafeaua neagră turcească: un taifas etc. etc. Restaurantul dobândise chiar supranumele La idee. Dar vorba nu s-a păstrat. În schimb: mititeii, bateria și protocolul s-au împământenit. Mititeii și bateria vor trăi lungă vreme în viitor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
făceau o plăcere și o petrecere din primirea colindătorilor. Era actorul Pascaly care, de cu seară se instala în antretul casei, dindărătul unei mese mari pe care se aflau coșuri cu nuci, cu covrigi de cei mici, cu mere, cu pahare pentru vin, cu samovarul cu ceai. Și alăturea damigenele cu vin. Până aproape de ziuă, Pascaly primea neobosit și vesel și ura copiilor sănătate și un an mai spornic și ciocneau paharul și avea câte o vorbă bună pentru fiecare. Era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
nuci, cu covrigi de cei mici, cu mere, cu pahare pentru vin, cu samovarul cu ceai. Și alăturea damigenele cu vin. Până aproape de ziuă, Pascaly primea neobosit și vesel și ura copiilor sănătate și un an mai spornic și ciocneau paharul și avea câte o vorbă bună pentru fiecare. Era și profesorul nostru de limba elenă de la Liceul Sf. Sava care primea prietenește. Într-o căsuță mai mică, asistat de fiica lui, o frumoasă și încân tătoare tinerețe brună, moartă, prematur
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
oarecari tinere drăgălășenii bucureștene care respectau tradiția și primeau colindătorii. Într-un an oarecare ne-am adunat mulți, eram aproape de patruzeci, dar nu-mi mai aduc aminte de nici unul. Știu numai că printre noi era și Alexandru Macedonski. Tot ciocnind paharele prin casele pe unde trecusem, am ajuns destul de amețit la locuința surorilor Laura și Smărăndița B., unde întreaga familie era adunată. Am fost primiți cu brațele deschise. Drept mulțumire, am vărsat un pahar de vin peste mâneca d-șoarei Laura care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
noi era și Alexandru Macedonski. Tot ciocnind paharele prin casele pe unde trecusem, am ajuns destul de amețit la locuința surorilor Laura și Smărăndița B., unde întreaga familie era adunată. Am fost primiți cu brațele deschise. Drept mulțumire, am vărsat un pahar de vin peste mâneca d-șoarei Laura care, în camizolă albă, făcea onorurile casei. După colindă venea Crăciunul cu toate stelele, vicleimurile și balurile mascate. Trecând vremea, toate obiceiurile au degenerat. Mai târziu, băieții cu steaua ori cu vicleimul nu mai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care îi dădu o cutiuță cu trei hapuri, spunându-i: — Uite, domnule, aci ai trei hapuri: unul să-l iei acum, înaintea mea, altul mâine tot pe vremea asta și pe cel de-al treilea poimâine. Clientul îi ceru un pahar cu apă, însă Drasch îi zise că hapul nu trebuie înghițit, ci mestecat. Ceea ce clientul făcu pe loc. Dar pe când amesteca hapul, omul începu să se strâmbe și spuse: — Bine, domnule doctor, dar ăsta e curat c...at. — Adevărat, așa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
meselor lumea cealaltă. anul 1875 247 Oarecare inimi generoase trimiseseră bunătăți: o mare tavă cu baclavale, una cu mititei, apoi două donițe cu vin și pâine. N.T. Orășanu era în vervă. Versurile curgeau. Când s-a turnat întâiul rând prin pahare, Orășanu, zis și Nechipercea, ridică paharul și toastă: Domnul președinte Să bea mai-nainte Fiindcă-i mai cuminte! Apoi la desert: Pentru musiu Gună Să bem împreună, Dăm o baclava Pentru Beizadea! Etc., etc. Lui George Vernescu i se spunea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]