17,222 matches
-
ce caracterizează cititorii acestei prestigioase reviste [Nature], precum și o impardonabilă ignorare a aspectelor tehnice legate de calitatea de autor în lumea academică”.. Filologul și profesorul universitar Rodica Zafiu a analizat lucrarea și și-a exprimat dezaprobarea față de plagiatul săvârșit de Ponta, afirmând ca un astfel de tip de copiere cu minime modificări nu poate fi decât un plagiat.. Rodica Zafiu a făcut parte din Consiliul General al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), până când acesta a
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
doctorat susținute în acea perioadă”, conform raportului făcut de Comisie pentru Consiliul Național de Etică. Comisia a precizat totuși că există „unele deficiențe” în trimiterile bibliografice în interiorul capitolelor tezei de doctorat dar că „nu se poate aprecia că doctorandul Victor Ponta și-ar fi însușit paternitatea unor idei, concepte, modele care nu-i aparțineau și le-ar fi prezentat drept contribuții personale originale”. Ministrul Educației, doamna Ecaterina Andronescu a afirmat pentru Agerpres că această comisie tehnică este formată din specialiști în
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
tehnică este formată din specialiști în drept. În 29 iulie 2012, membri ai comunității academice (din Universitățile București, Cluj și din străinătate) au semnat o scrisoare deschisa, prin care susțin deciziile comisiilor care au dat verdictele de plagiat in cazul Ponta, și în care îl acuza pe primul ministru de utilizarea aparatului guvernului și a unor tertipuri procedurale, pentru a mușamaliza un fapt evident: plagiatul său. La 15 august 2012, revista "Nature" a publicat online un editorial despre „practica plagiatului, aparent
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
2012, revista Nature a primit de la biroul de presă al Guvernului României o scrisoare (drept la replică) pe care a publicat-o ca "update" la nota din 18 iunie 2012. În acest drept la replică se precizează faptul că ”Victor Ponta este acuzat că ar fi preluat, fără menționarea surselor, pasaje extinse din lucrări semnate de profesorii Dumitru Diaconu, Ion Diaconu și Vasile Crețu. Menționam că în bibliografie - iar dovadă stă chiar teza de doctorat - au fost trecute ca surse toate
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
Basescu.” Pe 29 iunie 2012, Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a decis oficial că Victor Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. El ar fi copiat cuvânt cu cuvânt 85 de pagini. Victor Ponta s-ar folosi de poziția sa de prim ministru pentru a împiedica pe orice cale decizia CNATDCU. Astfel, prin ministrul educației s-a schimbat regulamentul comisiei, cu doar o zi înainte de întrunirea ei (publicarea deciziei în monitorul oficial realizându-se
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
-se însă doar a doua zi, după începerea ședinței - relatare FAZ). Astfel, cu toate că constatarea plagiatului este simplă și, după cum arăta jurnalistul Cristian Tudor Popescu, „oricine știe să scrie și să citească poate constata acest lucru”, prin acțiunile guvernului controlat de Ponta, actul oficial de constatare a plagiatului lui Victor Ponta a fost contestat. După pronunțarea imputației de plagiat, CNATDCU și profesori universitari din componența ei au fost atacați de către cercuri guvernamentale: astfel, Victor Ponta ar intenționa, după declarațiile ministrului educației, să
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
După pronunțarea imputației de plagiat, CNATDCU și profesori universitari din componența ei au fost atacați de către cercuri guvernamentale: astfel, Victor Ponta ar intenționa, după declarațiile ministrului educației, să dea în judecată comisia, cerând daune morale, iar PSD (partidul condus de Ponta) a acuzat șeful comisiei că ar fi obținut finanțări ilegale, ceea ce s-a dovedit repede a fi fals. În aceeași zi, ministrul de interne Ioan Rus, a luat apărarea premierului Victor Ponta, afirmând: „De la Aristotel și Platon, toți cei care
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
care mai cere niște zile. O notă din România Liberă dezminte această informație. Teoretic, rectorul poate decide „anularea diplomei, cu avizul senatului universitar, în baza hotărârii Comisiei de Etică”. Consiliul Național de Etică a decis pe 18 iulie 2012 că Ponta nu a plagiat. Pe data de 20 iulie 2012 Comisia de Etică a Universității din București a decis că Victor Ponta a plagiat intenționat, găsindu-se pasaje copiate pe 115 pagini din cele 297 (și anume teza excluzând prefața lui
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
doctor al lui Ponta. Academicianul ieșean Viorel Barbu, membru in CNATDCU, care a dat verdict de plagiat pentru Victor Ponta, a denunțat presiunea politică pusă asupra forului și a declarat că a fost amenințat cu închisoarea. PSD, partidul condus de Ponta, a lansat un atac la adresa academicilor care au analizat lucrarea de doctorat, în care a afirmat despre același academician Viorel Barbu, cât și despre Dragoș Ciuparu, un alt membru al forului, că ar fi membri PDL, sugerând că decizia ar
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
Augustin Ofițeru (denunțători în cauză), prin care au cerut infirmarea soluției de neîncepere a urmăririi penale și redeschiderea dosarului, a fost respinsă atât de procurorul ierarhic superior, cât și de Înalta Curte de Casație și Justiție. În decembrie 2014, Victor Ponta a anunțat într-o scrisoare deschisă că renunță oficial la titlul de doctorat. În 2016, lui Victor Viorel Ponta i s-a retras în cele din urmă în mod oficial titlul de doctor, în urma unei noi investigații urmată de decizia
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
a fost respinsă atât de procurorul ierarhic superior, cât și de Înalta Curte de Casație și Justiție. În decembrie 2014, Victor Ponta a anunțat într-o scrisoare deschisă că renunță oficial la titlul de doctorat. În 2016, lui Victor Viorel Ponta i s-a retras în cele din urmă în mod oficial titlul de doctor, în urma unei noi investigații urmată de decizia de plagiat din partea Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU). La data de 23 August
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU). La data de 23 August 2012, Mihail Neamțu, Adrian Papahagi și Augustin Ofițeru au depus la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, o plângere penală împotriva lui Ponta Victor Viorel. Autorii plângerii penale au solicitat Parchetului să procedeze la efectuarea cu celeritate a cercetărilor penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii de plagiat, prevăzută de art. 141 din Legea 8/1996, cu referire la lucrarea "Răspunderea în dreptul internațional umanitar", publicată
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
respectiv primarul Sibiului, Klaus Iohannis (ACL), cu 30,37%. În al doilea tur, cu o participare la vot cu peste 10% mai mare față de primul tur, Iohannis a obținut 6.288.769 de voturi, reprezentând 54,43% din opțiuni. Victor Ponta a obținut 5.264.383 de voturi, reprezentând 45,56%. Alegerile au fost marcate de cozi lungi de așteptare la secțiile din străinătate, de până la zece ore. În pofida statului la rând, zeci de mii de cetățeni români nu au reușit
Alegeri prezidențiale în România, 2014 () [Corola-website/Science/325307_a_326636]
-
exprimat îngrijorarea față de modificarea legii electorale în perioada campaniei electorale. Congresmanul Smith a arătat că legislația electorală trebuie adoptată în urma dezbaterii în Parlament, nu prin modalitatea unei ordonanțe de urgență. Primul candidat care și-a înscris candidatura a fost Victor Ponta, care a depus pe 17 septembrie listele cu semnături. Klaus Iohannis și-a depus candidatura pe 20 septembrie. Monica Macovei și-a depus candidatura pe 21 septembrie, anunțând că a strâns peste 300.000 de semnături. În data de 22
Alegeri prezidențiale în România, 2014 () [Corola-website/Science/325307_a_326636]
-
german Gunther Krichbaum, președintele "Comisiei pentru Afaceri Externe" din Bundestag, a sugerat că împiedicarea dreptului la vot echivalează cu fraudarea alegerilor și a apreciat că forurile europene competente trebuie să investigheze problema votului din Diaspora. În opinia lui Krichbaum, premierul Ponta și-ar fi pierdut deja orice autoritate de a mai exercita o funcție guvernamentală. Pe data de 8 noiembrie președintele Traian Băsescu a cerut din nou demisia Ministrului Afacerilor Externe, Titus Corlățean. În zilele de 8 și 9 noiembrie zeci
Alegeri prezidențiale în România, 2014 () [Corola-website/Science/325307_a_326636]
-
electorale, ale domnilor Băsescu și Iohannis. Și nu pot accepta să ofer motive de contestare a rezultatelor alegerilor prezidențiale din turul II pe considerente de nelegalitate a înființării de noi secții de votare în străinătate"” Tot pe 10 noiembrie premierul Ponta a trimis șefului statului decretul de numire a lui Teodor Meleșcanu, candidat la prezidențiale în turul întâi și susținător al său în turul al doilea, în funcția de ministru de externe. Președintele Băsescu a semnat în aceași zi decretul de
Alegeri prezidențiale în România, 2014 () [Corola-website/Science/325307_a_326636]
-
Dacă în turul întâi nu a existat nici o dezbatere între niciunul dintre cei 14 candidați la prezidențiale, problematica dezbaterilor prezidențiale a fost pusă în prim plan după turul întâi și transformată în motiv de atacuri de campanie. Echipa premierului Victor Ponta a fost cea care a pornit negocierile pentru campanie pe 2 noiembrie: l-a invitat pe Klaus Iohannis sa vină pe zilele de 10, 11, 12 respectiv 13 noiembrie la posturile România TV, Realitatea TV, B1 TV respectiv Antena 3
Alegeri prezidențiale în România, 2014 () [Corola-website/Science/325307_a_326636]
-
în bătălia de la Volta Mantovana (din apropiere de Mantua) în octombrie 1080, iar până în decembrie cetățenii din Lucca, pe atunci principalul oraș din Toscana, deja se revoltaseră, alungându-l pe episcopul Anselm. Cu acea ocazie, Matilda ar fi cedat cunoscutul Ponte della Maddalena, situat în locul în care Via Francigena se intersectează cu râul Serchio, la Borgo a Mozzano. În 1081, Matilda a suferit și alte pierderi, iar Henric a deposedat-o de posesiunile din Italia în mod formal în luna iulie
Matilda de Toscana () [Corola-website/Science/324696_a_326025]
-
literar l-a avut, ca elev, cu o povestire, în ziarul „Înainte” (Brăila), anul XIII, nr.3567 din 13 mai 1956; debutul editorial a fost înregistrat în 1978. A colaborat cu articole la multe reviste, precum: Convorbiri literare, Luceafărul, Ex Ponto, Antares, Porto Franco, Limba română etc. Activitatea publicistică s-a concretizat în numeroase cursuri universitare, cărți, articole (publicate și comunicate), ediții de autori. Autorul a publicat următoarele volume (în selecție): Au scris despre lucrările lui diverși cercetători, critici și istorici
Dumitru Tiutiuca () [Corola-website/Science/324786_a_326115]
-
data de 21 decembrie 2012. Cei 3 vicepremieri sunt: Liviu Dragnea (PSD)- ministrul Administrației și Dezvoltării Regionale, Daniel Chițoiu (PNL)- ministrul Finanțelor, Gabriel Oprea (UNPR) - vicepremier fără portofoliu, pe domeniul apărare și siguranță națională. Programul de guvernare al Guvernului Victor Ponta a avut următoarele obiective : Guvernul Victor Ponta a primit impresii diferite, în principiu datorită măsurilor de preluare înapoi a banilor dați de guvernul Ungureanu pentru primarii, bani din fonduri europene. Multe primării au declarat că nu au cum să returneze
Guvernul Victor Ponta (1) () [Corola-website/Science/326329_a_327658]
-
vicepremieri sunt: Liviu Dragnea (PSD)- ministrul Administrației și Dezvoltării Regionale, Daniel Chițoiu (PNL)- ministrul Finanțelor, Gabriel Oprea (UNPR) - vicepremier fără portofoliu, pe domeniul apărare și siguranță națională. Programul de guvernare al Guvernului Victor Ponta a avut următoarele obiective : Guvernul Victor Ponta a primit impresii diferite, în principiu datorită măsurilor de preluare înapoi a banilor dați de guvernul Ungureanu pentru primarii, bani din fonduri europene. Multe primării au declarat că nu au cum să returneze sumele înapoi, deoarece banii s-au cheltuit
Guvernul Victor Ponta (1) () [Corola-website/Science/326329_a_327658]
-
stângul", prin propunerile de miniștri făcute până acum și prin măsurile bugetare luate, si ca nu merită să rămână la putere după alegerile parlamentare din toamnă. De asemenea, Cezar Preda a declarat că „guvernul pe care îl va propune Victor Ponta este primul cabinet după 1989 căruia i se dă puterea și nu care o preia prin alegeri”. De menționat faptul că și Guvernele Ungureanu și Boc 2 au fost instalate în timpul mandatului legislativului. Un alt scandal legat de guvernul Ponta
Guvernul Victor Ponta (1) () [Corola-website/Science/326329_a_327658]
-
Ponta este primul cabinet după 1989 căruia i se dă puterea și nu care o preia prin alegeri”. De menționat faptul că și Guvernele Ungureanu și Boc 2 au fost instalate în timpul mandatului legislativului. Un alt scandal legat de guvernul Ponta a fost nominalizarea miniștrilor; mai întâi, Victor Alistar a fost propunerea pentru un post nou-creat (în ciuda promisiunilor că guvernul va avea aceeași structură, au fost înființate cel puțin patru noi fotolii ministeriale), propunere retrasă după ce presa a dezvăluit incompatibilitatea să
Guvernul Victor Ponta (1) () [Corola-website/Science/326329_a_327658]
-
de urgență. Conform Constituției, confirmată ulterior și de o decizie a Curții Constituționale, "Președintele României participa la reuniunile Consiliului European, în calitate de președinte al României. Această atribuție poate fi delegată de către Președintele României, în mod expres, primului-ministru". În iunie 2012, Guvernul Ponta a decis unilateral, fără a cere aceasta delegare, că delegația statului român la Bruxelles va fi condusă de primul ministru. Ministerul de externe a refuzat să trimită la Bruxelles lista delegației remisă de Președinție conform legii, si a trimis în
Guvernul Victor Ponta (1) () [Corola-website/Science/326329_a_327658]
-
delegația statului român la Bruxelles va fi condusă de primul ministru. Ministerul de externe a refuzat să trimită la Bruxelles lista delegației remisă de Președinție conform legii, si a trimis în schimb o listă proprie, cu o delegație condusă de Ponta. În data de 12 iunie 2012, Parlamentul României a acordat primului ministru Victor Ponta un mandat pentru reprezentarea României la întrunirea Consiliului European din 28-29 iunie 2012. Mandatul Parlamentului României a fost acordat înaintea deciziei Curții Constituționale prin care a
Guvernul Victor Ponta (1) () [Corola-website/Science/326329_a_327658]