16,895 matches
-
1929. La începutul anilor ’30 devine animatorul grupării Iconar, al editurii și mai târziu al revistei omonime (1935-1938), toate fiind forme de promovare a tinerei literaturi bucovinene. Este, din 1938, vicepreședinte al Societății Scriitorilor Bucovineni. La „Glasul Bucovinei” e prim-redactor, iar la „Argonaut”, „Fișier”, „Buna Vestire”, „Suceava” face parte din redacții. În 1937 se mută la București, iaru un an mai târziu revine la Cernăuți. Din 1941, va fi cenzor la Ministerul Propagandei. Primul volum de poeme, Carte de iconar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
mai mult cu eroii populari amintiți pentru vitejiile sau șiretenia lor, chiar dacă aceste „isprăvi” sunt moralmente discutabile. Mai mult decât dorința explicită de a compila o arhivă istorică despre originile poporului ales, aceasta e intenția care i-a condus pe redactori în scrierea relatărilor patriarhale. Cu mare probabilitate, ultima redactare a acestor povestiri este postexilică, când Israel nu mai avea o țară sa. Conform teologiei clasice a Deuteronomului, Israel și-a pierdut țara pentru că nu a împlinit legea și a „rupt
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
19 și 22,38). Ilie spusese că acolo unde câinii au lins sângele lui Nabot, vor linge și sângele lui Ahab (1Rg 21,19). Însă Nabot moare la Izreel, iar Ahab la Samaria (1Rg 22,37-38). Această incongruență arată că redactorul 1Rg 22 a legat destul de artificial acest capitol de povestirea care îl precede. Intenția teologică este, așadar, mai puternică decât precizia istorică. Probabil - evident, nu putem verifica această ipoteză - Ahab nu a murit după bătălia împotriva arameenilor, ci mai degrabă
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
-se la Timișoara, P. devine ziarist profesionist și scrie mult timp la ziarele „Luminătoriul” și „Dreptatea” (sub pseudonimele Brutus și Luca Drugă). În 1885 fondează săptămânalul „Timișana” (unde semnează și T. Odor; revista va fi continuată de „Gazeta poporului”). Ca redactor-șef al „Tribunei” de la Sibiu, publică aici articole semnate Delacerna. Între 1900 și 1917 este directorul „Telegrafului român”, iar din 1919 scoate „Gazeta oficială” a Transilvaniei. A mai colaborat la „Transilvania”, „Societatea de mâine”, „Gazeta ilustrată”, „Tribuna” (Cluj) ș.a. A
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288602_a_289931]
-
la București lunar, cu subtitlul „Revistă de spiritualitate românească”, din aprilie 1941 până în ianuarie 1944. Director este I. Burlănescu-Begu, iar secretari de redacție - Aurel Cosmoiu și Valeriu Anania. De la numărul 1/1942, comitetul de conducere este alcătuit din Aurel Cosmoiu (redactor responsabil), Pericle Martinescu, Mihai Isbășescu, Valeriu Anania. De la numărul 6/1942, în comitetul de conducere este cooptat și Vasile Netea, care în 1943 devine redactor responsabil. Din 1942 publicația își modifică subtitlul în „Revistă literară”. În articolul-program, Act de prezență
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286641_a_287970]
-
și Valeriu Anania. De la numărul 1/1942, comitetul de conducere este alcătuit din Aurel Cosmoiu (redactor responsabil), Pericle Martinescu, Mihai Isbășescu, Valeriu Anania. De la numărul 6/1942, în comitetul de conducere este cooptat și Vasile Netea, care în 1943 devine redactor responsabil. Din 1942 publicația își modifică subtitlul în „Revistă literară”. În articolul-program, Act de prezență, semnat Sarmis, se afirmă intenția ca revista să fie „o tribună de pe înălțimea căreia [...] să se audă glasul românesc al artei”, definindu-se astfel orientarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286641_a_287970]
-
anului universitar; de la 1 martie 1927 a devenit bisăptămânală. Condusă inițial de un comitet din care făceau parte Cincinat Pavelescu, E. Lovinescu, I. Minulescu, Corneliu Moldovanu ș.a., secretar de redacție fiind Liviu Rebreanu, iar la seria a doua având ca redactori pe Raul Teodorescu și pe N. I. Russu, revista se afla de fapt sub direcția lui Mihail Dragomirescu. Programul „Convorbirilor critice”, dar cu un accent polemic mai pronunțat, guvernează cele optsprezece numere ale primei serii. Se publică pagini critice de Mihail
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286942_a_288271]
-
care a apărut la Iași și la București, de șase ori pe an, din februarie 1935 până în ianuarie 1940, cu subtitlul „Revistă de ideologie și știință a liceelor militare”. Directorii publicației erau general Dumitru Marțian și colonel Ion S. Dumitrescu; redactor-șef: Mihai Uță; secretar de redacție - D. Popovici. De la numărul 2 din 1935 director este și colonel Ion Stănescu. Din 1937 publicația se mută la București, apare trimestrial și se subintitulează „Revista învățământului liceelor militare”, fiind condusă de un comitet
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285491_a_286820]
-
la renașterea literaturii române. Cu alte ocazii corul a interpretat cântece patriotice de Ciprian Porumbescu și Ion Vidu. În aria de preocupări a societății intra și ajutorarea financiară a elevilor săraci și suferinzi. Gazeta editată sub egida asociației, intitulată „Progresul” (redactor - Ioan Popovici-Bănățeanul), a publicat lucrări literare și științifice prezentate în adunări. Conducerea clerului ortodox a acordat un substanțial sprijin bibliotecii societății. Se achiziționează Letopisețele Moldovei, Lepturariul rumânesc... al lui Aron Pumnul, Scrierile lui A. D. Xenopol. Într-un raport al bibliotecii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289749_a_291078]
-
familia unui cultivator de tutun. Primele clase le face în localitatea de baștină, după care urmează Liceul „Vasile Lupu” din Orhei. Luptă pe front în al doilea război mondial, la întoarcere absolvind Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău. A fost redactor la „Țăranul sovietic” și la „Moldova socialistă”, a colaborat la emisiuni literare radio. În 1973 se stabilește în Israel. V.-W. este autor al unor volume de proză scurtă, majoritatea pentru copii: Anicuța (1953), A licărit o stea (1957), Treceau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290611_a_291940]
-
Anton Chladek), i-au asigurat o educație îngrijită. El își trece, după o perioadă de secretariat în biroul tatălui său, doctoratul în științe juridice cu teza Asigurarea asupra vieții (1930). În paralel, are o activitate publicistică și literară intensă. Este redactor la „Timpul”, „Era nouă”, „Bilete de papagal”, „Poporul”, „Timpul familiei”. Colaborează la „Sburătorul”, „Convorbiri literare”, „Adevărul literar și artistic”, „Rampa”, precum și la publicații de specialitate ca „Revista avocaților” sau „Jurnalul avocaților”. A mai semnat Alexis Bihoreanu, V. Iru, Mircea Robu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
din România și al Asociației Scriitorilor Greci, al Asociației Internaționale a Hispaniștilor și al Asociației Internaționale de Literatură Comparată și al Societăților elene de profil. A debutat, elev fiind, cu un sonet în „Scânteia tineretului”; devine, la numai șaptesprezece ani, redactor al „Paginii elevului” în săptămânalul bucureștean de limbă neogreacă „Nea Zoé” (1964-1966). A colaborat cu traduceri și recenzii la „Amfiteatru”, „România literară”, „Luceafărul” „Echinox”, „Cahiers roumains d’études littéraires”, „Contemporanul”, „Steaua”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Romanian Review” ș.a. După 1985 este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
Alexandru Ciorănescu), „Preocupări literare”, „Pământul românesc”, „Gândul nostru”, „Kalende”, „România liberă”, „Fapta” (condusă de Mircea Damian), „Lumea” ș.a. Beneficiind de o bursă a guvernului francez, părăsește în primavara anului 1947 România și se stabilește la Paris. Din 1952 lucrează ca redactor și titular al „Cronicii ideilor” la emisiunile pentru străinătate ale Radiodifuziunii Franceze. Din 1975 este cercetător științific al secției de filosofie la Centre National de la Recherche Scientifique. Este perioada când îl captivează, alături de filosofie, teologia (de la Karl Barth și Hans
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
din Timișoara. După un an, timp în care a fost elev la Școala Militară de Ofițeri din Sibiu, este trimis de oficialități la Chișinău, împreună cu părinții. În 1951 și 1952, studiază la Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău. A fost redactor-șef la „Tinerimea Moldovei” și la „Chipăruș”, apoi membru în comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor din RSS Moldovenească. B. debutează editorial în 1955, cu volumul La pădure, cuprinzând versuri destinate copiilor. Acelorași cititori le sunt destinate și alte culegeri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285963_a_287292]
-
din Rio de Janeiro. Contribuie, tot acolo, la editarea revistei „Înșir’te mărgărite”. Câțiva ani mai târziu, mutându-se la Paris, înființează o nouă secție a Editurii Dacia, la Madrid (director Nicolae Roșca). Devine totodată coeditor și unul dintre principalii redactori și susținători financiari ai revistei „Carpații” și ai editurii acesteia. Până în 1979, este funcționar în Ministerul de Finanțe francez. În afara articolelor de doctrină și polemică legionară, în care se lansează în publicistica românească a exilului, B. este prezent și cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285852_a_287181]
-
la Liceul Național din Iași (atunci Școala Medie nr. 1; 1951-1955). Tot aici, în 1958 devine student al secției de filosofie a Facultății de Filologie a Universității „Al.I. Cuza”, obținând licența în 1963. A fost profesor de latină (1963-1966), redactor la revistele „Cronica” (1966-1968) și „Luceafărul” (1968-1993), apoi la Editura Cartea Românească. A debutat în 1959 la „Iașul literar”, iar prima carte, Poziția aștrilor, îi apare în 1967. I s-a acordat Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru volumul Eseuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
GALAXIA ROMÂNEASCĂ, periodic apărut la București, lunar, între ianuarie 1990 și aprilie 1991, cu subtitlul „Magazin ilustrat de cultură, informație și reportaj”. Director este Radu Theodoru, redactor-șef, Olimpian Ungherea, secretar general de redacție, Anton Bălan. Publicația își propune să slujească „spiritul culturii românești în structurile care au definit-o dintotdeauna”. Rubrici: „Vitrină cu spectacole”, „România, încotro?”, „Arhivele neamului românesc”, „Religie și societate”, „România văzută prin gaura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287134_a_288463]
-
, revistă de cultură care apare la Bacău, lunar, din august 1964 până în ianuarie 1975, apoi trimestrial, din februarie 1975 până în mai 1982 și din nou lunar din iunie 1982. Primul redactor-șef este Radu Cârneci, iar secretar general de redacție, Stelian Nanianu; prezentare grafică: Cicerone Cernegura. Comitetul de redacție este alcătuit din Iulian Antonescu, George Bălăiță, Victor Enășoaie, Iulia Hălăucescu, Olimpia Hrișcă, Victor Kernbach, Alexandru Radian. Redactori-șefi au mai fost, succesiv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
CINEMA, revista lunară de cultură cinematografică, înființată în ianuarie 1963. Primul redactor-șef: Victor Iliu; din martie 1963, Ioan Grigorescu; din ianuarie 1964, Eugen Mandric; din mai 1965, Ecaterina Oproiu. Din ianuarie 1990, devine „Noul Cinema”; redactor-șef: Adina Darian. Dublul editorial al primului număr aparține lui Mihnea Gheorghiu, președintele Consiliului Cinematografiei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286232_a_287561]
-
CINEMA, revista lunară de cultură cinematografică, înființată în ianuarie 1963. Primul redactor-șef: Victor Iliu; din martie 1963, Ioan Grigorescu; din ianuarie 1964, Eugen Mandric; din mai 1965, Ecaterina Oproiu. Din ianuarie 1990, devine „Noul Cinema”; redactor-șef: Adina Darian. Dublul editorial al primului număr aparține lui Mihnea Gheorghiu, președintele Consiliului Cinematografiei din acea epoca, si regizorului Victor Iliu. În articolul O artă nouă, populară, Mihnea Gheorghiu precizează faptul că „revista Cinema apare într-o nouă etapă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286232_a_287561]
-
acea epoca, si regizorului Victor Iliu. În articolul O artă nouă, populară, Mihnea Gheorghiu precizează faptul că „revista Cinema apare într-o nouă etapă de progres a cinematografiei românești”, cănd „ucenicia tinerei noastre cinematografii s-a terminat”. Articolul-program al primului redactor-șef, intitulat Planurile noastre, detaliază intențiile începutului de drum, Victor Iliu trecând în revistă câteva dintre principalele obiective ale publicației. De-a lungul anilor, aceste deziderate au fost în cea mai mare parte atinse, revista dobândind un cerc stabil (și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286232_a_287561]
-
revista a Consiliului Culturii și Educației Socialiste”, C. și-a limitat demersurile culturale, făcând tot mai multe concesii spiritului paralizant al „epocii de aur”. Chiar și în aceste condiții revista (în al carei colectiv de conducere au intrat Mircea Alexandrescu - redactor-șef adjunct și Rodica Lipatti - secretar general de redacție) a apelat la colaboratori și redactori din toate generațiile (Bedros Horasangian, George Littera, Tudor Caranfil, Dana Duma, Eugenia Vodă, Cristina Corciovescu, Aură Puran, Marină Roman-Juc, Ileana Peneș-Dănălache, Ludmila Patlanjoglu, Luminița Vartolomei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286232_a_287561]
-
mai multe concesii spiritului paralizant al „epocii de aur”. Chiar și în aceste condiții revista (în al carei colectiv de conducere au intrat Mircea Alexandrescu - redactor-șef adjunct și Rodica Lipatti - secretar general de redacție) a apelat la colaboratori și redactori din toate generațiile (Bedros Horasangian, George Littera, Tudor Caranfil, Dana Duma, Eugenia Vodă, Cristina Corciovescu, Aură Puran, Marină Roman-Juc, Ileana Peneș-Dănălache, Ludmila Patlanjoglu, Luminița Vartolomei, Mădălina Stănescu) și a continuat să publice regizori, operatori, scenariști și actori, angrenați în discutarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286232_a_287561]
-
Din ianuarie 1990 revista își înnoiește față, devine „Noul Cinema”, „revista a cinefililor de toate vârstele”, ieșind - în iulie 1992 - de sub jurisdicția Ministerului Culturii și devenind Societate comercială SRL. Din echipa redacționala fac parte Adina Darian (director-redactor șef), Dana Duma (redactor-șef adjunct), Ioana Stație (secretar general de redacție), Irina Coroiu, Rolland Mân, Doina Stănescu (redactori), colaboratori permanenți fiind Mircea Alexandrescu, Călin Căliman, Mircea Diaconu, Ioana Eliad, Andrei Gorzo, George Littera, David Melville, Dinu-Ioan Nicula, Iaromira Popovici, Dan Predescu, Eva Sarbu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286232_a_287561]
-
vârstele”, ieșind - în iulie 1992 - de sub jurisdicția Ministerului Culturii și devenind Societate comercială SRL. Din echipa redacționala fac parte Adina Darian (director-redactor șef), Dana Duma (redactor-șef adjunct), Ioana Stație (secretar general de redacție), Irina Coroiu, Rolland Mân, Doina Stănescu (redactori), colaboratori permanenți fiind Mircea Alexandrescu, Călin Căliman, Mircea Diaconu, Ioana Eliad, Andrei Gorzo, George Littera, David Melville, Dinu-Ioan Nicula, Iaromira Popovici, Dan Predescu, Eva Sarbu, Dumitru Solomon. Printre rubricile permanentizate ale revistei „Noul Cinema”: „Dosare tematice”, „Festivaluri”, „Profiluri”, „Fan Club
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286232_a_287561]