17,422 matches
-
sunt uneori excesiv de umed, acid și apa regimul de spălare. Solurile podzolice au fost descris pentru prima dată de Dokuchaev (1879), în provincia Smolensk. Caracterizat de profil acide, sol diferențiată, epuizarea a orizonturilor superioare ale metalelor nămol și trivalent, îmbogățirea relativă de dioxid de siliciu, de mică putere eluvial-humus orizont, sau chiar lipsa acesteia (în humus predomina peste fulvici humic acizi). Orizonturile de profil din soluri podzolice emite: A0 (așternut) - putere de 1-10 cm; A1 (eluvial-humus) - 1-20 cm, structura gri, sub
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
numit și plutonit sunt adâncimile mari unde se formează, rocile care se formează la adâncimi mai mici ca 2 km, sunt numite subvulcanite sau "roci de gangă" (steril) în minerit. Deoarece procesul de răcire a magmei are loc la adâncimi relativi mari, răcirea magmei se produce lent, cristalizarea mineralelor producându-se în funcție de punctul lor de topire, de aceea mineralele de culoare închisă cu punct de topire ridicat care au de obicei și o densitate mai mare blendă, piroxen se solidifică la
Granit () [Corola-website/Science/304083_a_305412]
-
1966, Comitetul Central a aprobat "nou mecanism economic", prin care a încercat să revizuiască economie, creșterea productivității, Ungaria face mai competitive pe piețele mondiale, si de a crea prosperitate pentru a promova stabilitatea politică. Pe parcursul următoarelor două decenii de liniște relativă intern, guvernul Kádár a răspuns alternativ la presiuni pentru reforme politice și economice minore, precum și de contra-presiuni din partea adversarilor de reformă. Până la începutul anilor 1980, Kádár a realizat unele reforme economice de durată și o liberalizare politică limitat și a
Republica Populară Ungară () [Corola-website/Science/304090_a_305419]
-
vehiculelor, care constituie combinația vehiculelor, este furnizată de aceeași sursă(care poate fi forța musculară a șoferului) 1.9.3. instalația de frânare asigură frânarea simultană sau în faze corespunzătoare, a fiecărei părți componente a combinației, indiferent de pozițiile lor relative. 1.10. "Frânare semi-continuă" * se referă la frânarea unei combinații de vehicule, printr-o instalație care are următoarele caracteristici: 1.10.1. un singur dispozitiv de control pe care șoferul îl poate activa progresiv, dintr-o singură mișcare, din scaunul
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
constituie combinația vehiculelor, derivă din două surse diferite(dintre care una poate fi forța musculară a șoferului) 1.10.3. instalația de frânare asigură frânarea simultană sau în faze corespunzătoare a fiecărei combinații de vehicule constituente, indiferent de poziția lor relativă. 1.11. "Frânare automată" se referă la frânarea remorcii sau a remorcilor, care are loc automat în cazul separării componentelor unei combinații de vehicule cuplate, inclusiv separarea prin ruperea cordonului de cuplare, fără ca eficacitatea restului combinației să fie afectată. 1
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
65% din presiunea p2 definită la punctul 2.2.2. 2.2.2. p2 reprezintă valoarea specificată de către fabricant și la care se face referire la punctul 1.2.2.1. 2.2.3. T1 reprezintă timpul necesar pentru ca presiunea relativă să crească de la 0 la p1; T2 reprezintă timpul necesar pentru ca presiunea relativă să crească de la 0 la p2. 2.3. Condițiile de măsurare 2.3.1. În toate cazurile viteza compresorului trebuie să fie cea obținută atunci când motorul funcționează
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
p2 reprezintă valoarea specificată de către fabricant și la care se face referire la punctul 1.2.2.1. 2.2.3. T1 reprezintă timpul necesar pentru ca presiunea relativă să crească de la 0 la p1; T2 reprezintă timpul necesar pentru ca presiunea relativă să crească de la 0 la p2. 2.3. Condițiile de măsurare 2.3.1. În toate cazurile viteza compresorului trebuie să fie cea obținută atunci când motorul funcționează la viteza corespunzătoare puterii sale maxime sau la viteza permisă de către regulatorul de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
2.3.2. Rezervoarele echipamentului auxiliar trebuie să fie izolate în cursul testelor pentru determinarea perioadelor T1 si T2. 2.3.3. La autovehiculele construite să tracteze remorci, remorca trebuie să fie reprezentată de către un rezervor a cărui presiune maximă relativă p (exprimată în bari) este cea care poate fi furnizată prin circuitul de alimentare al vehiculului de tractare și al cărui volum V (exprimat în litri) este dat de formula p x V = 20 R (R fiind sarcina maximă permisă
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
echivalentă cu pierderea în deplasare s0. Deplasarea s0 nu va depăși 10% din deplasarea efectivă s'. 9.4.2. Deplasarea efectivă a comenzii s' va fi determinată astfel: 9.4.2.1. Dacă tija de frânare este influențată de poziția relativă a dispozitivului de tractare, atunci 9.4.2.2. Dacă nu există nici o pierdere în deplasare, atunci 9.4.2.3. în cazul sistemului de frânare hidraulic 9.4.3. Următoarele inecuații se vor aplica pentru verificarea conformității deplasării comenzii
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
o roată controlată direct, va îndeplini condițiile pentru utilizarea adeziunii și succesiunea blocării roților, de la Apendicele pc. 1.1.4.2. din Anexă și nu cerințele pentru utilizarea adeziunii, de la punctul 5.2. din Anexă. În orice caz, dacă pozițiile relative ale curbelor de aderenta nu vor respecta pc. 3.1.1. al Apendicelui de la pc. 1.1.4.2. al Anexei II, se va efectua o verificare pentru a se asigura că, roțile de la cel puțin una din punțile din
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
exemplu, o valvă de limitare) care garantează că vehiculul poate fi încă frânat de către sistemul de frânare de serviciu, dar cu o performanță prevăzută pentru sistemul de frânare secundara. 1 Presiunile specificate în prezenta anexă și în Anexele următoare sunt relative și se măsoară în bari. 1 1 Curbele de aderență folosite de fiecare osie înseamnă curbele care indică aderența folosită de osia I trasată în raport cu viteza de frânare a vehiculului conform condițiilor de încărcare specificate. 2 În cazul semiremorcilor, z
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88811_a_89598]
-
timp Slovacia și Rutenia făceau încă parte din Regatul Ungariei —, aveau peste 50% maghiari, în realitate, actul era contrar chiar și vechiului recensământ în câteva regiuni, mai ales în zonele rurale de lângă Košice, Bratislava (orașul propriu-zis avea o majoritate germană relativă în 1910), Nové Zámky, Vráble, Hurbanovo și Jelšava. Dacă se ia ca bază recensământul cehoslovac, apar mai multe încălcări ale principiului etnic: slovacii constituiau majoritatea în 182 de comunități din cele 779 cedate și reprezentau 60% din populația orașului Košice
Primul dictat de la Viena () [Corola-website/Science/304131_a_305460]
-
lege și a actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea și etichetarea substanțelor periculoase 8 CUPRINS INTRODUCERE PARTEA A METODE PENTRU DETERMINAREA PROPRIETĂȚILOR FIZICO-CHIMICE 5 A.1. Punctul de topire/congelare 5 A.2. Punctul de fierbere 15 A.3. Densitatea relativă 21 A.4. Presiunea de vapori 26 A.5. Tensiunea superficială 47 A.6. Solubilitatea în apă 54 A.8. Coeficientul de partiție 63 A.9. Punctul de inflamabilitate 74 A.10. Inflamabilitate (solide) 76 A.11. Inflamabilitate (gaze) 79
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
solide) 76 A.11. Inflamabilitate (gaze) 79 A.12. Inflamabilitate (contactul cu apa) 81 A.13. Proprietăți piroforice ale solidelor și lichidelor 85 A.14. Proprietăți explozive 87 A.15. Punctul de autoaprindere (lichide și gaze) 98 A.16. Temperatura relativă de autoaprindere pentru solide 99 A.17. Proprietăți de oxidare (solide) 102 PARTEA B: METODE PENTRU DETERMINAREA TOXICITĂȚII. 107 Introducere generală 107 B.1. Toxicitate acută (administrare orală) 110 B.1 bis Toxicitate acută (administrare orală) - Metoda doxei fixe 113
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
assessing the thermal stability of chemicals by methods of differential thermal analysis ASTM E 473-85 Standard definition of terms relating to thermal analysis ASTM E 472-86 Standard practice for reporting thermoanalytical data DIN 51005 Thermische Analyse: Begriffe A.3 DENSITATEA RELATIVĂ 1. METODĂ Majoritatea metodelor descrise se bazează pe liniile directoare OECD privind testele (1). Principiile fundamentale sunt menționate în referința bibliografică (2). 1.1. INTRODUCERE Metodele descrise pentru determinarea densității relative sunt aplicabile substanțelor solide și lichide, fără nici o restricție
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
data DIN 51005 Thermische Analyse: Begriffe A.3 DENSITATEA RELATIVĂ 1. METODĂ Majoritatea metodelor descrise se bazează pe liniile directoare OECD privind testele (1). Principiile fundamentale sunt menționate în referința bibliografică (2). 1.1. INTRODUCERE Metodele descrise pentru determinarea densității relative sunt aplicabile substanțelor solide și lichide, fără nici o restricție cu privire la gradul de puritate. Diferitele metode care pot fi folosite sunt prezentate în tabelul 1. 1.2. DEFINIȚII ȘI UNITĂȚI Densitatea relativă D420 a solidelor sau lichidelor reprezintă raportul dintre masa
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
2). 1.1. INTRODUCERE Metodele descrise pentru determinarea densității relative sunt aplicabile substanțelor solide și lichide, fără nici o restricție cu privire la gradul de puritate. Diferitele metode care pot fi folosite sunt prezentate în tabelul 1. 1.2. DEFINIȚII ȘI UNITĂȚI Densitatea relativă D420 a solidelor sau lichidelor reprezintă raportul dintre masa unui volum de substanță, determinată la 20oC, și masa aceluiași volum de apă, determinată la 4oC. Densitatea relativă este un număr adimensional. Densitatea ρ a unei substanțe este raportul dintre masa
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
fi folosite sunt prezentate în tabelul 1. 1.2. DEFINIȚII ȘI UNITĂȚI Densitatea relativă D420 a solidelor sau lichidelor reprezintă raportul dintre masa unui volum de substanță, determinată la 20oC, și masa aceluiași volum de apă, determinată la 4oC. Densitatea relativă este un număr adimensional. Densitatea ρ a unei substanțe este raportul dintre masa acesteia m și volumul său v. Densitatea ρ este exprimată în unități SI în kg/m3. 1.3. SUBSTANȚE DE REFERINȚĂ (1) (3) Nu este necesar să
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
frecvența de rezonanță a oscilatorului. Acesta trebuie etalonat cu ajutorul a două substanțe ale căror densități se cunosc. Substanțele se aleg astfel încât densitățile acestora să acopere intervalul de măsură. 1.5. CRITERII DE CALITATE Aplicabilitatea diferitelor metode folosite pentru determinarea densității relative este prezentată în tabel. 1.6. DESCRIEREA METODELOR Standardele menționate ca exemple, care se pot consulta pentru mai multe detalii tehnice, sunt enumerate în apendice. Testele se efectuează la o temperatură de 20oC și trebuie să cuprindă cel puțin două
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
să cuprindă cel puțin două măsurători. 2. DATE Vezi standardele. 3. RAPORT Protocolul de test trebuie să conțină, dacă este posibil, informațiile următoare: - metoda folosită, - specificațiile precise ale substanței (identitate și impurități) și etapa de purificare preliminară, dacă există. Densitatea relativă D420 se indică în conformitate cu definiția de la punctul 1.2, împreună cu starea fizică a substanței. Trebuie prezentate toate informațiile și observațiile relevante pentru interpretarea rezultatelor, în special cele cu privire la impuritățile și starea fizică a substanței. TABEL: APLICABILITATEA METODELOR Metoda de măsurare
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
chimic cu substanța de analizat. Azotul este un gaz suficient de inert pentru acest scop dar uneori pot fi utile și alte gaze (10). Gazul utilizat trebuie să fie uscat (a se vedea figura 6a, explicația 4: senzor de umiditate relativă). Controlul debitului: Este necesar un sistem de control al debitului gaz pentru a asigura în coloana de saturare un debit constant fixat. Dome de condens: Acestea depind de caracteristicile particulare ale probelor și de metoda de analiză aleasă. Vaporii trebuie
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
din oțel inoxidabil 11. cartuș caloric (6) Figura 6a: Un exemplu de sistem în flux pentru determinarea presiunii de vapori prin metoda saturației gazului 1. regulator de debit 2. schimbător de căldură 3. ventile tip ac 4. senzor de umiditate relativă 5. coloană de saturație 6. îmbinări PTFE 7. debitmetru 8. domă de condens (absorber) 9. colector (ulei) 10. barbotor cu frită Figura 6b Un exemplu de sistem de determinarea presiunii de vapori prin metoda saturării gazului, cu tub capilar în
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
care cade de la o înălțime specificată. 1.4.4. Sensibilitatea mecanică (la frecare) Metoda constă în supunerea unei substanțe, aflată în stare solidă sau sub formă de pastă, la frecare între suprafețe standardizate, în condiții specificate de forță și deplasare relativă. 1.5. Criterii de calitate Neprecizate. 1.6. Descrierea metodei 1.6.1. Sensibilitatea termică (efectul flăcării) 1.6.1.1. Aparatura Aparatura este constituită dintr-un tub din oțel, de unică folosință, cu dispozitive de închidere refolosibile (figura 1
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
specificațiile precise ale substanței (identificarea și proprietățile), − cantitatea de probă utilizată, presiunea atmosferică, − aparatura utilizată, − rezultatele măsurătorilor (temperaturile de test, rezultatele referitoare la aprindere, timpul scurs), − toate observațiile suplimentare pertinente pentru interpretarea rezultatelor. 4. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE Nici una. A.16. TEMPERATURA RELATIVĂ DE AUTOAPRINDERE PENTRU SUBSTANȚELE SOLIDE 1. METODA 1.1. Introducere Substanțele explozive și substanțele care se aprind spontan în contact cu aerul la temperatura ambiantă nu se supun prezentului test. Scopul prezentului test este de a furniza informații preliminare privind
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]
-
de test cuprinde, dacă este posibil, următoarele informații: − descrierea substanței, − rezultatele măsurătorilor, inclusiv curba temperatură/timp, − toate observațiile suplimentare pertinente pentru interpretarea rezultatelor. 4. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE (1) NF T 20-036 (September 85). Chemical products for industrial use. Determination of the relative temperature of the spontaneous flammability of solids. Figura 1 Modelul cubului de test de 20 mm Figura 2 Curbă de tipul temperatură/timp A.17. PROPRIETĂȚI OXIDANTE (SOLIDE) 1. METODA 1.1. INTRODUCERE Înainte de a realiza acest test, este util
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87087_a_87874]