18,733 matches
-
microorganisme, de anumite medicamente și de alte afecțiuni, cum ar fi bolile autoimune. Simptomele tipice includ tuse, durere în piept, febră și respirație grea. Instrumentele de diagnosticare includ radiografia și cultura sputei. Pentru prevenirea anumitor tipuri de pneumonie sunt disponibile vaccinuri. Tratamentul depinde de cauza subiacentă. Pneumonia bacteriană presupusă se tratează cu antibiotice. În cazul în care pneumonia este gravă, persoana afectată este în general internată în spital. Anual, pneumonia afectează aproximativ 450 de milioane de persoane, șapte procente din populația
Pneumonie () [Corola-website/Science/304889_a_306218]
-
din populația totală a lumii și provoacă 4 milioane de decese. Deși pneumonia era considerată de William Osler, în secolul al XIX-lea, drept „principala cauză de deces”, introducerea, în secolul al XX-lea, a terapiei cu antibiotice și a vaccinurilor a contribuit la îmbunătățirea ratei de supraviețuire. Cu toate acestea, în țările în curs de dezvoltare, precum și în rândul persoanelor foarte în vârstă, foarte tinere sau care suferă de boli cronice, pneumonia rămâne principala cauză de deces. Persoanele cu pneumonie
Pneumonie () [Corola-website/Science/304889_a_306218]
-
fi redusă cu 400,000 și dacă tratamentul adecvat ar fi disponibil la nivel mondial, decesele în rândul copiilor s-ar diminua cu încă 600,000. Vaccinarea previne anumite pneumonii bacteriene și virale atât la copii, cât și la adulți. Vaccinurile antigripale au o oarecare eficiență împotriva tulpinilor virale A și B ale gripei. Centrul pentru Controlul și Prevenția Bolilor (CDC) recomandă vaccinarea anuală pentru fiecare persoană începând cu vârsta de 6 luni. Imunizarea personalului sanitar diminuează riscul răspândirii pneumoniei virale
Pneumonie () [Corola-website/Science/304889_a_306218]
-
analiză independentă. Există suficiente dovezi care să susțină utilitatea vaccinărilor împotriva "Haemophilus influenzae" și "Streptococcus pneumoniae". Vaccinarea copiilor împotriva "Streptococcus pneumoniae" a redus incidența acestor infecții la persoanele adulte, deoarece mulți adulți contactează infecții de la copii. S-a demonstrat că "vaccinul pneumococic (Streptococcus pneumoniae)", disponibil pentru adulți, scade riscul apariției bolii pneumococice invazive. Există și alte vaccinuri care oferă protecție împotriva pneumoniei, iar printre acestea se numără și cele contra: pertussis, varicelei și rujeolei. Renunțarea la fumat și reducerea poluării aerului
Pneumonie () [Corola-website/Science/304889_a_306218]
-
Vaccinarea copiilor împotriva "Streptococcus pneumoniae" a redus incidența acestor infecții la persoanele adulte, deoarece mulți adulți contactează infecții de la copii. S-a demonstrat că "vaccinul pneumococic (Streptococcus pneumoniae)", disponibil pentru adulți, scade riscul apariției bolii pneumococice invazive. Există și alte vaccinuri care oferă protecție împotriva pneumoniei, iar printre acestea se numără și cele contra: pertussis, varicelei și rujeolei. Renunțarea la fumat și reducerea poluării aerului din interiorul locuințelor, cum ar fi în cele în care se gătește cu foc de lemne
Pneumonie () [Corola-website/Science/304889_a_306218]
-
decese au loc la nou-născuți. Organizația Mondială a Sănătății estimează că unul din trei decese la copiii nou-născuți este cauzat de pneumonie. Teoretic, aproximativ jumătate din aceste decese pot fi prevenite, deoarece sunt cauzate de bacterii pentru care există un vaccin eficient. Pneumonia este o boală des întâlnită în istoria omenirii. Simptomele pneumoniei au fost descrise de Hippocrate (c. 460 î.d.H. - 370 î.d.H.):„Peripneumonia și afecțiunile pleurale se recunosc după următoarele semne: dacă prezintă febră acută și dureri în
Pneumonie () [Corola-website/Science/304889_a_306218]
-
precum și natura fazei uleioase, și procentele volumice ale diferitelor medii sunt parametri esențiali. Cu toate acestea, o mare parte a aplicațiilor implică domeniul farmaceutic uman: emulsiile apă/ulei/apă au fost cele mai investigate ca vehicule potențiale ale medicamentelor hidrofile (vaccinuri, vitamine, enzime, hormoni), ce pot fi eliberate apoi progresiv. Și în prezent se acordă o mare importanță emulsiilor multiple. Substanțe active pot de asemenea migra din faza externă în cea internă a emulsiile multiple, funcționând în acest caz ca un
Emulsie () [Corola-website/Science/305711_a_307040]
-
facultatea de medicină din Iași. În 1919, după terminarea războiului, devine intern prin concurs al Eforiei Spitalelor din București, perioadă în care a lucrat un an în clinica profesorului Daniel Danielopolu, iar apoi ca preparator la Institutul de Seruri și Vaccinuri "Dr. Cantacuzino". În anul 1921 își ia doctoratul în medicină și chirurgie și, în același an, este numit asistent universitar la Clinica neurologică condusă de Gheorghe Marinescu, de la Spitalul "Colentina" din București. O activitate de 17 ani l-a legat
State Drăgănescu () [Corola-website/Science/306478_a_307807]
-
area este o metodă de imunizare activă, profilactică, împotriva unor boli, prin inocularea unui vaccin. urile sunt preparate biologice dotate cu proprietăți antigenice, care declanșează apariția răspunsului imun la organismele supuse vaccinării. Protecția imunologică se instalează după interval de timp variabil de la inoculare (săptămâni, luni), în funcție de vaccin, și este de lungă durată (ani). Vaccinarea și
Vaccin () [Corola-website/Science/305310_a_306639]
-
activă, profilactică, împotriva unor boli, prin inocularea unui vaccin. urile sunt preparate biologice dotate cu proprietăți antigenice, care declanșează apariția răspunsului imun la organismele supuse vaccinării. Protecția imunologică se instalează după interval de timp variabil de la inoculare (săptămâni, luni), în funcție de vaccin, și este de lungă durată (ani). Vaccinarea și termenul de "vaccin" au fost introduse în medicină de medicul generalist englez Edward Jenner, în anul 1796, cu ocazia descoperirii primului vaccin, împotriva variolei. În prezent toate țările și-au elaborat propriile
Vaccin () [Corola-website/Science/305310_a_306639]
-
preparate biologice dotate cu proprietăți antigenice, care declanșează apariția răspunsului imun la organismele supuse vaccinării. Protecția imunologică se instalează după interval de timp variabil de la inoculare (săptămâni, luni), în funcție de vaccin, și este de lungă durată (ani). Vaccinarea și termenul de "vaccin" au fost introduse în medicină de medicul generalist englez Edward Jenner, în anul 1796, cu ocazia descoperirii primului vaccin, împotriva variolei. În prezent toate țările și-au elaborat propriile scheme naționale de vaccinare împotriva bolilor infecțioase. În România, vaccinarea copiilor
Vaccin () [Corola-website/Science/305310_a_306639]
-
după interval de timp variabil de la inoculare (săptămâni, luni), în funcție de vaccin, și este de lungă durată (ani). Vaccinarea și termenul de "vaccin" au fost introduse în medicină de medicul generalist englez Edward Jenner, în anul 1796, cu ocazia descoperirii primului vaccin, împotriva variolei. În prezent toate țările și-au elaborat propriile scheme naționale de vaccinare împotriva bolilor infecțioase. În România, vaccinarea copiilor începe de la vârsta de 2 ore, cu administrarea primei doze de vaccin împotriva hepatitei B. Vaccinoprofilaxia se poate realiza
Vaccin () [Corola-website/Science/305310_a_306639]
-
în anul 1796, cu ocazia descoperirii primului vaccin, împotriva variolei. În prezent toate țările și-au elaborat propriile scheme naționale de vaccinare împotriva bolilor infecțioase. În România, vaccinarea copiilor începe de la vârsta de 2 ore, cu administrarea primei doze de vaccin împotriva hepatitei B. Vaccinoprofilaxia se poate realiza: Din cele mai vechi timpuri au existat încercări de a preveni bolile contagioase cu mortalitate ridicată, cum ar fi variola, cu o rată a mortalității de 30%. Într-un text din jurul anului 1500
Vaccin () [Corola-website/Science/305310_a_306639]
-
lucrarea și o publică singur, sub titlul "Anchetă asupra cauzelor și efectelor vaccinei variolei, o boală care a fost descoperită în unele comitate din vestul Angliei, în special în Gloucester, și cunoscută sub denumirea de „variola vacilor”." Jenner a denumit "vaccin" substanța folosită pentru transmiterea variolei vacilor, după denumirea în limba latină a acestei boli (lat. "vaccinia", derivat din lat. "vacca" - vacă). El a denumit "vaccinare" procedeul utilizat pentru protejare împotriva variolei. Lumea medicală, reticentă la început, a sfârșit prin a
Vaccin () [Corola-website/Science/305310_a_306639]
-
accepta metoda de vaccinare a medicului englez, care s-a extins rapid în Europa, deși cauza bolii rămânea necunoscută. Cu toate acestea, vaccinarea a întâmpinat o serie de dificultăți la începutul secolului XIX, legate de ruperea lanțului de propagare a vaccinului și de transmiterea sifilisului, ca urmare a vaccinării prin metoda braț-la-braț. În 1805 se dezvoltă o nouă tehnică de producere a vaccinului (din piei de vite bolnave de variola vacilor), care înlătură pericolul contagiunii inter-umane cu alte boli. Această tehnică
Vaccin () [Corola-website/Science/305310_a_306639]
-
vaccinarea a întâmpinat o serie de dificultăți la începutul secolului XIX, legate de ruperea lanțului de propagare a vaccinului și de transmiterea sifilisului, ca urmare a vaccinării prin metoda braț-la-braț. În 1805 se dezvoltă o nouă tehnică de producere a vaccinului (din piei de vite bolnave de variola vacilor), care înlătură pericolul contagiunii inter-umane cu alte boli. Această tehnică înlocuiește treptat tehnica lui Jenner, vaccinarea braț-la-braț fiind interzisă în Anglia la sfârșitul secolului XIX. În prima jumătate a secolului XIX vaccinarea
Vaccin () [Corola-website/Science/305310_a_306639]
-
În 1880, Pasteur dovedește că se poate asigura protecție împotriva bolilor infecțioase prin injectarea unor microorganisme atenuate în corp. După câteva probe reușite pentru prevenirea holerei, antraxului și erizipelului porcin, în 1881, Pasteur, împreună cu Emile Roux, reușește să prepare primul vaccin împotriva antraxului și, în 1885, primul vaccin împotriva rabiei, deschizând calea imunizării active fundamentate științific. În semn de omagiu față de Edward Jenner, Louis Pasteur propune ca numele de vaccinare să fie extins la toate procedurile de protejare împotriva maladiilor prin
Vaccin () [Corola-website/Science/305310_a_306639]
-
asigura protecție împotriva bolilor infecțioase prin injectarea unor microorganisme atenuate în corp. După câteva probe reușite pentru prevenirea holerei, antraxului și erizipelului porcin, în 1881, Pasteur, împreună cu Emile Roux, reușește să prepare primul vaccin împotriva antraxului și, în 1885, primul vaccin împotriva rabiei, deschizând calea imunizării active fundamentate științific. În semn de omagiu față de Edward Jenner, Louis Pasteur propune ca numele de vaccinare să fie extins la toate procedurile de protejare împotriva maladiilor prin inocularea unei substanțe externe. Prin diversificarea vaccinurilor
Vaccin () [Corola-website/Science/305310_a_306639]
-
vaccin împotriva rabiei, deschizând calea imunizării active fundamentate științific. În semn de omagiu față de Edward Jenner, Louis Pasteur propune ca numele de vaccinare să fie extins la toate procedurile de protejare împotriva maladiilor prin inocularea unei substanțe externe. Prin diversificarea vaccinurilor și extinderea metodelor de preparare și a gamei de boli acoperite, la sfârșitul secolului XIX apar primele programe naționale de vaccinare. În aceeași perioadă se descoperă și prima metodă de imunizare pasivă, "seroterapia". În 1890 Paul Ehrlich, Emil von Behring
Vaccin () [Corola-website/Science/305310_a_306639]
-
reușesc să folosească cu succes seruri imune contra difteriei și tetanosului. Acestor studii de imunizare pasivă prin seroterapie le vor urma programe de imunizare activă prin vaccinare. În 1896, Pfeiffer și Kolle în Germania și Wright, în Anglia, concep primul vaccin pentru uz uman împotriva febrei tifoide. Wright evaluează eficiența vaccinării pe 2.835 voluntari din armata britanică. Rezultatele obținute determină Armata Britanică să ia decizia de a vaccina toate trupele care se îmbarcau pentru Războiul cu burii, din Africa de Sud (1899-1902
Vaccin () [Corola-website/Science/305310_a_306639]
-
vaccinarea împotriva febrei tifoide, deși nu era obligatorie, a fost larg răspândită în Armata Britanică. În secolului XX, tehnicile de imunizare cunosc un progres fără precedent. În 1908, Albert Calmette și veterinarul Camille Guérin încep să lucreze la obținerea unui vaccin împotriva tuberculozei, pornind de la un tip de Mycobacterium bovis patogen izolat dintr-o leziune de mastită tuberculoasă a unei vaci. Prin pasaje repetate pe animale (reinjectări) la fiecare 3 săptămâni, timp de 13 ani, bacilul își pierde virulența, păstrându-și
Vaccin () [Corola-website/Science/305310_a_306639]
-
de la un tip de Mycobacterium bovis patogen izolat dintr-o leziune de mastită tuberculoasă a unei vaci. Prin pasaje repetate pe animale (reinjectări) la fiecare 3 săptămâni, timp de 13 ani, bacilul își pierde virulența, păstrându-și însă capacitatea imunogenă. Vaccinul antituberculos pentru uz uman, cu bacil tuberculos bovin atenuat, este introdus în practica medicală în anul 1921, sub denumirea de vaccin BCG (prescurtare de la bacilul atenuat, numit bacil Calmette-Guerin). Folosirea lui se extinde rapid. În 1930, la Lübeck se produce
Vaccin () [Corola-website/Science/305310_a_306639]
-
animale (reinjectări) la fiecare 3 săptămâni, timp de 13 ani, bacilul își pierde virulența, păstrându-și însă capacitatea imunogenă. Vaccinul antituberculos pentru uz uman, cu bacil tuberculos bovin atenuat, este introdus în practica medicală în anul 1921, sub denumirea de vaccin BCG (prescurtare de la bacilul atenuat, numit bacil Calmette-Guerin). Folosirea lui se extinde rapid. În 1930, la Lübeck se produce un accident de vaccinare de proporții: mor de tuberculoză 25% din cei 251 de copii vaccinați cu un lot de vaccin
Vaccin () [Corola-website/Science/305310_a_306639]
-
vaccin BCG (prescurtare de la bacilul atenuat, numit bacil Calmette-Guerin). Folosirea lui se extinde rapid. În 1930, la Lübeck se produce un accident de vaccinare de proporții: mor de tuberculoză 25% din cei 251 de copii vaccinați cu un lot de vaccin BCG contaminat accidental în laborator cu bacili tubesculoși virulenți. Accidentul postvaccinal este urmat de procesul Calmette, în care vaccinul BCG este incriminat inițial drept cauză a deceselor. Eroarea este descoperită și vaccinul BCG este reabilitat. În 1923, Alexander Glenny și
Vaccin () [Corola-website/Science/305310_a_306639]
-
produce un accident de vaccinare de proporții: mor de tuberculoză 25% din cei 251 de copii vaccinați cu un lot de vaccin BCG contaminat accidental în laborator cu bacili tubesculoși virulenți. Accidentul postvaccinal este urmat de procesul Calmette, în care vaccinul BCG este incriminat inițial drept cauză a deceselor. Eroarea este descoperită și vaccinul BCG este reabilitat. În 1923, Alexander Glenny și Barbara Hopkins arată că formolul poate fi utilizat pentru eliminarea virulenței toxinei difterice. În același an, Gaston Ramon descoperă
Vaccin () [Corola-website/Science/305310_a_306639]