16,849 matches
-
Camelia, încearcă să se aprovizioneze cu ingrediente pentru sărbători și, printre altele, cere ouă pentru cozonaci și pască. În bucătărie se află cu o persoană care îi spune că ar putea face rost doar de două cofraje. Grigore intră în bucătărie și dă pipotele pregătite "pachet" în cazul în care este oprit de Miliție pe drum. Camelia îi cere și lui Grigore să-i aducă ouă iar acesta spune că ar putea face rost de 100 de ouă. La Avicola angajații
Amintiri din Epoca de Aur 2: Dragoste în timpul liber () [Corola-website/Science/326089_a_327418]
-
sau bucătăria franțuzească (fr. "Cuisine française") reprezintă totalitatea stilurilor culinare dezvoltate de-a lungul timpului pe teritoriul Franței, urmând tradiția locală, dar acceptând și influențe din coloniile fostului Imperiu. Acesta a evoluat de-a lungul secolelor, în urma schimbărilor sociale și politice din
Bucătăria franceză () [Corola-website/Science/326101_a_327430]
-
La Varenne și a bucătarului lui Napoleon Bonaparte, Marie-Antoine Carême care au început utilizarea sistematică a mirodeniilor și a ierburilor aromatice. a fost codificată în secolul al XX-lea de către Auguste Escoffier această culegere devenind un punct de referință în bucătăria modernă, ceea ce este cunoscut astăzi ca haute cuisine (în fr. grande cuisine), reprezentând azi nu numai un obicei alimentar, dar și un model cultural. Escoffier nu a reușit însă să cuprindă toate aspectele și complexitatea preparatelor de pe întreg teritoriul Franței
Bucătăria franceză () [Corola-website/Science/326101_a_327430]
-
turismului culinar și influența Ghidului Michelin au contribuit la orientarea consumatorilor și către mâncărurile regionale fie ele din mediu burghez, fie din mediul țărănesc de pe tot teritoriul țării. În unele zone tradițiile regionale sunt foarte puternice, precum în sud-vest unde bucătăria gasconă este predominantă. Aceiași situație este și în restul Franței unde diferite stiluri de gătit sunt practicate și există multe tradiții regionale, ceea ce face dificil să se vorbească de bucătăria franceză ca un tot unitar. Există multe feluri de mâncare
Bucătăria franceză () [Corola-website/Science/326101_a_327430]
-
zone tradițiile regionale sunt foarte puternice, precum în sud-vest unde bucătăria gasconă este predominantă. Aceiași situație este și în restul Franței unde diferite stiluri de gătit sunt practicate și există multe tradiții regionale, ceea ce face dificil să se vorbească de bucătăria franceză ca un tot unitar. Există multe feluri de mâncare regionale, care s-au dezvoltat și au ajuns să fie (re)cunoscute la nivel național. Multe feluri de mâncare cunoscute, în întreaga țară, au unele variații de la o regiune la
Bucătăria franceză () [Corola-website/Science/326101_a_327430]
-
să fie (re)cunoscute la nivel național. Multe feluri de mâncare cunoscute, în întreaga țară, au unele variații de la o regiune la alta. Multe produse agricole, precum brânzeturile, vinul sau diverse preparate din carne, ocupă un loc de excepție în bucătăria franceză, având nenumărate varietăți regionale, care poartă calificativul de "produse agricole biologice" sau au denumiri protejate sub etichetele: denumire de origine controlată sau indicație geografică protejată.
Bucătăria franceză () [Corola-website/Science/326101_a_327430]
-
(din franceză, însemnând „"Bucătăria noua "”) este o abordare moderă în bucătăria franceză care pune accent pe modul de prezentare a produselor culinare. Ea s-a dezvoltat în anii 1960-1970 punând în valoare mâncărurile proaspete, ușoare și cu arome clare. Prin contrast cu bucătăria clasică
Nouvelle cuisine () [Corola-website/Science/326099_a_327428]
-
(din franceză, însemnând „"Bucătăria noua "”) este o abordare moderă în bucătăria franceză care pune accent pe modul de prezentare a produselor culinare. Ea s-a dezvoltat în anii 1960-1970 punând în valoare mâncărurile proaspete, ușoare și cu arome clare. Prin contrast cu bucătăria clasică, „noua bucătărie“ se caracterizează prin mâncăruri mai
Nouvelle cuisine () [Corola-website/Science/326099_a_327428]
-
însemnând „"Bucătăria noua "”) este o abordare moderă în bucătăria franceză care pune accent pe modul de prezentare a produselor culinare. Ea s-a dezvoltat în anii 1960-1970 punând în valoare mâncărurile proaspete, ușoare și cu arome clare. Prin contrast cu bucătăria clasică, „noua bucătărie“ se caracterizează prin mâncăruri mai ușoare, mai delicate, foarte important fiind însă modul de prezentare influențat se pare de stilul de montare al preparatelor din bucătăria japoneză. Termenul "nouvelle cuisine" a fost folosit de multe ori în
Nouvelle cuisine () [Corola-website/Science/326099_a_327428]
-
este o abordare moderă în bucătăria franceză care pune accent pe modul de prezentare a produselor culinare. Ea s-a dezvoltat în anii 1960-1970 punând în valoare mâncărurile proaspete, ușoare și cu arome clare. Prin contrast cu bucătăria clasică, „noua bucătărie“ se caracterizează prin mâncăruri mai ușoare, mai delicate, foarte important fiind însă modul de prezentare influențat se pare de stilul de montare al preparatelor din bucătăria japoneză. Termenul "nouvelle cuisine" a fost folosit de multe ori în istoria bucătăriei franceze
Nouvelle cuisine () [Corola-website/Science/326099_a_327428]
-
valoare mâncărurile proaspete, ușoare și cu arome clare. Prin contrast cu bucătăria clasică, „noua bucătărie“ se caracterizează prin mâncăruri mai ușoare, mai delicate, foarte important fiind însă modul de prezentare influențat se pare de stilul de montare al preparatelor din bucătăria japoneză. Termenul "nouvelle cuisine" a fost folosit de multe ori în istoria bucătăriei franceze. În 1740 de exemplu, activitatea unor bucătari ca Vincent La Chapelle, François Marin sau Menon a fost descrisă ca fiind "noua bucătărie". Apoi în anii 1880
Nouvelle cuisine () [Corola-website/Science/326099_a_327428]
-
noua bucătărie“ se caracterizează prin mâncăruri mai ușoare, mai delicate, foarte important fiind însă modul de prezentare influențat se pare de stilul de montare al preparatelor din bucătăria japoneză. Termenul "nouvelle cuisine" a fost folosit de multe ori în istoria bucătăriei franceze. În 1740 de exemplu, activitatea unor bucătari ca Vincent La Chapelle, François Marin sau Menon a fost descrisă ca fiind "noua bucătărie". Apoi în anii 1880 și 1890, munca lui Georges Auguste Escoffier a fost descrisă cu același termen
Nouvelle cuisine () [Corola-website/Science/326099_a_327428]
-
montare al preparatelor din bucătăria japoneză. Termenul "nouvelle cuisine" a fost folosit de multe ori în istoria bucătăriei franceze. În 1740 de exemplu, activitatea unor bucătari ca Vincent La Chapelle, François Marin sau Menon a fost descrisă ca fiind "noua bucătărie". Apoi în anii 1880 și 1890, munca lui Georges Auguste Escoffier a fost descrisă cu același termen. Utilizarea modernă poate fi atribuită autorilor André Gayot , Henri Gault și Christian Millau, care a folosit conceptul pentru a descrie preparatele unor maeștri
Nouvelle cuisine () [Corola-website/Science/326099_a_327428]
-
folosit pentru prima dată termenul pentru a descrie produsele alimentare preparate de Bocuse și de alți bucătari de top pentru zborul inaugural al avionului Concorde din 1969. Cunoscuții criticii culinari Gault și Milleu scriu că "" a apărut ca reacție la "bucătăria clasică" complexă și rigidă codificată cu ani în urmă de către Escoffier. Gault și Millau au identificat zece caracteristici ale acestui nou stil de a gati. Acestea sunt sunt:
Nouvelle cuisine () [Corola-website/Science/326099_a_327428]
-
o varietate redusă care cuprinde în principal grâu, orz, orez și carne, cu accent pe produsele din iaurt, cum ar fi Labneh ( لبنة ) (iaurt fără grăsime). Ulterior gamă de ingrediente crește, cele mai importante fiind: Multe dintre condimentele folosite în bucătăria arabă sunt, de asemenea, cele din bucătăria indiană. Acesta este un rezultat al legăturilor istorice dintre cele două regiuni și, de asemenea, deoarece mulți expatriații din Asia de Sud trăiesc în statele arabe din Golf.
Bucătăria arabă () [Corola-website/Science/326158_a_327487]
-
grâu, orz, orez și carne, cu accent pe produsele din iaurt, cum ar fi Labneh ( لبنة ) (iaurt fără grăsime). Ulterior gamă de ingrediente crește, cele mai importante fiind: Multe dintre condimentele folosite în bucătăria arabă sunt, de asemenea, cele din bucătăria indiană. Acesta este un rezultat al legăturilor istorice dintre cele două regiuni și, de asemenea, deoarece mulți expatriații din Asia de Sud trăiesc în statele arabe din Golf.
Bucătăria arabă () [Corola-website/Science/326158_a_327487]
-
codul de clasificare . Casa a fost construită pe la 1840 de marele logofăt Dumitrache Cantacuzino-Pașcanu și de Profira, soția sa. Casa, înconjurată cu un zid, avea în față o gradină mare cu arbori înalți iar în spate acareturile unei curți boierești: bucătăria, hambarele, grajdurile și locuințele robilor țigani. Casa logofătului Cantacuzino-Pașcanu era cunoscută ca una dintre cele mai renumite din vremea aceea, atât datorită arhitecturii, cât și prin sindrofiile și partidele de cărți care erau organizate aici. Domnitorului Grigore Ghica (1849-1856) a
Casa Cantacuzino-Pașcanu din Iași () [Corola-website/Science/326393_a_327722]
-
școală cu McCartney) a cântat și el din când în când la pian cu formația în vara lui 1958, atunci când era disponibil un asemenea instrument. Percy Phillips avea un studio denumit Phillips' Sound Recording Services la 38 Kensington, Liverpool, între bucătărie și camera din față ce funcționa ca prăvălie de electrice. Actori de la Liverpool Playhouse locuiau adesea în camera de deasupra studioului, iar Phillips îi ruga să înregistreze monologuri și poezii. Phillips împlinise de curând 60 de ani când a auzit
The Quarrymen () [Corola-website/Science/322677_a_324006]
-
exemplu, macrou), erau fabricate în întregul bazin mediteranean. Toate aceste garumuri erau comercializate în amfore de mici dimensiuni, ca urmare a prețului ridicat al conținutului. Se pare că savoarea garumului ar fi apropiată de cea a "nuoc-mâm"-ului cunoscut din bucătăria vietnameză. Garumul este la originea sosului provensal numit "pissalat", pregătit din "sardele" și "hamsii" (în ), consumat în regiunea Nisei, în sudul Franței. În anul 2008, arheologii au utilizat restul ultimului lot de garum fabricat la Pompeii, descoperit în vila unui
Garum () [Corola-website/Science/322801_a_324130]
-
în cartier, se supără și îi ordonă lui să se mute în Pheonix. De Ziua Recunoștinței, Messer se întoarce în Atlanta sperând să rezolve lucrurile cu Holly, dar o găsește împreună cu "Doctorul Dragoste". El și Holly se ceartă urât în bucătărie înainte ca el să îi spună că o iubește și mereu a iubit-o. După ce Holly îi zice să continue, el pleacă la aeroport. În acea seară, Sam îi zice lui Holly că dacă el și fosta lui soție s-
Viața așa cum e ea () [Corola-website/Science/322030_a_323359]
-
nivel mondial. Imaginea sa și stilul său culinar sunt foarte cunoscute pe mai multe continente, în special în țările vorbitoare de limba arabă din Orientul Mijlociu și din Africa de Nord. Este cunoscut ca fiind primul bucătar vest-european celebru și ca ambasador al bucătăriei italiene nouvelle în aceste țări; reputația sa de reformator al bucătăriei italiene evoluează constant. Ceea ce îl diferențiază și, în același timp, îl evidențiază față de alți bucătari sunt o serie de activități multidisciplinare în lumea culinară. Cariera sa care cuprinde mai
Gianfranco Chiarini () [Corola-website/Science/322175_a_323504]
-
pe mai multe continente, în special în țările vorbitoare de limba arabă din Orientul Mijlociu și din Africa de Nord. Este cunoscut ca fiind primul bucătar vest-european celebru și ca ambasador al bucătăriei italiene nouvelle în aceste țări; reputația sa de reformator al bucătăriei italiene evoluează constant. Ceea ce îl diferențiază și, în același timp, îl evidențiază față de alți bucătari sunt o serie de activități multidisciplinare în lumea culinară. Cariera sa care cuprinde mai multe aspecte i-a permis o diversitate în lumea culinară, de la
Gianfranco Chiarini () [Corola-website/Science/322175_a_323504]
-
stele Michelin). În Ferrara a lucrat în restaurante de top precum „Antichi Sapori” și „Hostaria Savonarola”. Mutarea a devenit iminentă în momentul în care „The Pirsch Mühle” (* stea Michelin), situat în Germania, i-a oferit șansa de a prelua conducerea bucătăriei împreună patronul S. Leypold. Odată cu începerea noului mileniu, Chiarini a dorit o nouă provocare în procesul de învățare și predare. S-a mutat în Orientul Mijlociu și a început să lucreze la hotelurile Intercontinental din Oman. În această perioadă, parte din
Gianfranco Chiarini () [Corola-website/Science/322175_a_323504]
-
familie a creat cine exotice. Odată cu difuzarea unei emisiuni culinare la postul Al Rai TV a devenit cunoscut și în lumea televiziunii. Chiarini a participat la peste 50 de demonstrații culinare în care a prezentat comunității din Golful Persic adevărata bucătărie europeană la un nivel mult mai personal. Chiarini consideră Kuwietul drept țara sa preferată din regiunea Golfului. Călătoria culinară a lui Chiarini a continuat, iar pe harta sa s-au adăugat state europene precum Spania, Marea Britanie și Irlanda, dar și
Gianfranco Chiarini () [Corola-website/Science/322175_a_323504]
-
ajuns în Australia, New Zealand și Oceania, renumele bucătarului-șef s-a extins rapid și neașteptat ca urmare a impactului provocat de prima sa carte pe acest continent „The New Renaissance of Italian Fusion Cuisine 1.0” (Noua renaștere a bucătăriei italiene de fuziune), a obținut primul pol, împreună cu cartea de bucate de la Noma (cel mai bun restaurant din lume). În Australia impactul a fost perceput ca nevoia și aprecierea acestui continent față de arta culinară italiană de vârf. Renumita autoritate în
Gianfranco Chiarini () [Corola-website/Science/322175_a_323504]