17,484 matches
-
între Coreea și Japonia, începând cu cel puțin cu începutul perioadei Kofun în secolul al treilea. După încercarea eșuată a hanului Kubilai în 1274 și 1281 de a invada Japonia, wokō, adică pirații japonezi au devenit foarte activi în jefuirea coastelor Imperiului chinez. În secolul 16, în perioada epocii Sengoku, atunci când conducători feudali japonezi luptau între ei pentru supremație Japonia s-a angajat în eforturi mari de construcții navale, în această perioadă construindu-se mai multe sute de nave. În această
Marina Imperială Japoneză () [Corola-website/Science/325201_a_326530]
-
Yamamoto Isoroku În 1863 iulie Japonia a lansat prima sa navă de luptă construită în Japonia, Chiyoda. Era o navă din lemn, cu un deplasament de 138 tone. În anii 1870-1880 a rămas în principal o forță de apărare a coastelor cu toate că guvernul Meiji continua s-o modernizeze. În 1870 un decret imperial a stabilit că modelul Marinei Imperiale japoneze trebuie să fie Royal Navy în loc de Olanda. Din septembrie 1870 lt. Horse a fost numit instructor pe 'Ryūjō". În 1871 Ministerul
Marina Imperială Japoneză () [Corola-website/Science/325201_a_326530]
-
a fost Tratatul din Ganghwa,un tratat comercial, inegal,în favoarea Japoniei care deschidea Coreea pentru comerț. În curând rebeliuni domestice au forțat șogunatul să se concentreze asupra forțelor terestre. Apoi s-a adoptat tactica apărării defensive statice care însemna apărarea coastelor japoneze punând în prim-plan principiul: Armata prima, Marina pe locul doi. În 1878 crucișătorul japonez "Seiki"s-a deplasat cu tot echipajul în Europa.
Marina Imperială Japoneză () [Corola-website/Science/325201_a_326530]
-
rămâne conducătorul insulei pentru încă un an. Rămână iese în sfârșit din peșteră, palida din cauza șederii îndelungate sub pământ și cu o sarcină vizibilă. Înainte ca cineva să ia vreo decizie în ceea ce o privește, un iceberg apare în largul coastei. Ariki-mau crede că aisbergului este marea canoe albă trimisă ca să-l ducă la zei și îi iese în întâmpinare cu unii dintre adepții lui. Aisbergul plutește cu regele pe el. Fostul consilier al regelui încearcă să profite de situație pentru
Rapa Nui (film) () [Corola-website/Science/325217_a_326546]
-
fiind înlocuiți - în America, cel puțin - de o rasă care descinde din urși și trăiește în comunități care fac comerț una cu alta și au o știință similară celei din perioada pre-atomică a omenirii. Arheologul Raph află despre debarcarea pe coasta estică a unei rase necunoscute, aparent descendentă a cimpanzeilor, care aduce cu rasa dispărută a cărei existență încearcă să o dovedească. Știința nou.veniților este mai avansată, iar comportamentul lor este unul agresiv, bănuindu-se că ar vrea să invadeze
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]
-
fapt o specializare ulterioară. Genomul inițial, arhetip, fiind alcătuit numai din cromozomii XX, concluzia firească și extrem de consternantă pentru toată lumea, concluzie demonstrată de geneticieni, este că bărbatul, ca structură genetică derivă din femeie. Deci povestea biblică a femeii făcute din “coasta” lui Avraam trebuie rescrisă exact invers. Dragomir, O, Miroiu M, "Lexicon feminist", Polirom, Iasi, 2002, Otilia Dragomir. Genul Gen și Limbaj Misoginism Patriarhat Public-Privat Putere Sexism
Androcentrism () [Corola-website/Science/325260_a_326589]
-
a fost a 28-a ediție a Cupa Africii pe Națiuni, competiția continentală pentru selecționatele federațiilor membre ale Confederației Africane de Fotbal (CAF). Țările gazdă au fost Gabon și Guineea Ecuatorială. Zambia a învins în finală naționala Coastei de Fildeș după loviturile de departajare. Echipa Zambiei a dedicat victoria victimelor dezastrului aerian din 1993 când toți oamenii prezenți la bord (25) au murit. Cele cinci țări, a căror candidatură a fost acceptată, au fost: Gabon și Guineea Ecuatorială au
Cupa Africii pe Națiuni 2012 () [Corola-website/Science/325329_a_326658]
-
marchizul de Pisa fusese exclus de la putere. În 1092 papa Urban al II-lea a acordat Pisei supremația asupra Corsicii și Sardiniei și în același timp a ridicat orașul la rangul de arhiepiscopie. Flota pisană a prădat orașul Mahdia de pe coasta Tunisiei în anul 1088. Patru ani mai târziu, vase pisane și genoveze îl sprijineau pe regele Alfonso al VI-lea al Castiliei să îl silească pe celebrul Cid să părăsească Valencia. O flot pisană de 120 de vase a luat
Republica Pisa () [Corola-website/Science/324520_a_325849]
-
prăda câteva insule aflate în stăpânirea Bizanțului. Cruciații pisani erau conduși de către arhiepiscopul Daibert (Dagobert), care va deveni ulterior patriarh de Ierusalim. Pisa și celelalte "Repubbliche Marinare" au profitat de pe urma cruciadelor pentru a-și instaura puncte comerciale și colonii pe coastele din Siria, Liban și Palestina. În privința pisanilor, aceștia au întemeiat colonii în Antiocia, Acra, Jaffa, Tripoli, Tyr, Joppa, Latakia și Akon. De asemenea, ei aveau posesiuni și în Ierusalim și Caesarea, alături de unele colonii mai mici (cu autonomie redusă) în
Republica Pisa () [Corola-website/Science/324520_a_325849]
-
și militar al acestor posesiuni imperiale, exarhul însuși, era reprezentantul la Ravenna al împăratului de la Constantinopol. Teritoriul înconjurător ajungea de la hotarul cu Veneția în nord până la cel cu Pentapolis la Rimini, granița celor "cinci orașe" din Marche de-a lungul coastei adriatice; cuprindea de asemenea și orașe care nu erau situate pe coastă, precum Forlì de exemplu. Întreg acest teritoriu ajungea până la Munții Apenini. Teritoriile din jur erau guvernate de către duci și "magistri militium" mai mult sau mai puțin supuși autorității
Exarhatul de Ravenna () [Corola-website/Science/324529_a_325858]
-
al împăratului de la Constantinopol. Teritoriul înconjurător ajungea de la hotarul cu Veneția în nord până la cel cu Pentapolis la Rimini, granița celor "cinci orașe" din Marche de-a lungul coastei adriatice; cuprindea de asemenea și orașe care nu erau situate pe coastă, precum Forlì de exemplu. Întreg acest teritoriu ajungea până la Munții Apenini. Teritoriile din jur erau guvernate de către duci și "magistri militium" mai mult sau mai puțin supuși autorității exarhului. Din punctul de vedere al Constantinopolului, exarhatul de Ravenna consta în
Exarhatul de Ravenna () [Corola-website/Science/324529_a_325858]
-
stabiliseră capitala la Pavia și controlau valea râului Pad. Valul longobard se răspândea mult către sud, invadatorii instaurând ducate la Spoleto și Beneventum; ei controlau interiorul, în vreme ce guvernatorii bizantini aveau sub autoritatea lor mai mult sau mai puțin teritoriile de coastă. Piemont, Lombardia, teritoriul continental al Venetiei, Toscana și regiunea continentală a Neapolelui aparțineau longobarzilor, astfel încât treptat reprezentantul imperial în Italia își pierde puterea sa anterioară, deși nominal controla regiuni ca Liguria (pierdută definitiv în 640 în favoarea longobarzilor), Neapole și Calabria
Exarhatul de Ravenna () [Corola-website/Science/324529_a_325858]
-
să se retragă în Virginia, suficient de agresiv pentru Lincoln. Înlocuitorul lui McClellan a fost gen.-mr. Ambrose E. Burnside, comandantul Corpului IX. Burnside își construise o reputație de comandant independent, cu operațiuni reușite în acel an în zona de coastă a Carolinei de Nord și, spre deosebire de McClellan, nu părea să aibă ambiții politice. El se simțea însă insuficient de calificat pentru a comanda o armată și la început a vrut să refuze numirea. A acceptat abia când i s-a
Bătălia de la Fredericksburg () [Corola-website/Science/324497_a_325826]
-
autoritatea prefectului pretorului pentru Italia între anii 554-584, iar apoi sub cea exarhului de Ravenna (584-751). Pentapolis (etimologic, provenind din termenul grecesc "πεντάπολις", "cinci orașe") cuprindea orașele Ancona, Fano, Pesaro, Rimini și Sinigaglia. Statul Pentapolis se întindea de-a lungul coastei Mării Adriatice dintre râurile Marecchia și Misco, fiind situat imediat la sud față de centrul teritoriului exarhatului guvernat direct de către exarhul ravennat, la răsărit de Ducatul de Perugia, de asemenea teritoriu bizantin, și la nord de Ducatul de Spoleto, care făcea
Ducatul de Pentapolis () [Corola-website/Science/324526_a_325855]
-
Lacului Baikal (1971, 1983, 1985, 1987, 1989), pe fluviul Amur (1983, 1989), în Podișul Ordos (1974, 1987), la izvoarele fluviului Mekong și în zona carstică de la Kunming și Guilin (1992), în Munții de Diamant din Coreea de Nord (1989), studierea comparativ al coastelor Mării Mediterane (litoralul francez - 1993, litoralul Greciei - 1991, litoralul turc - 1994 și litoralul egiptean - 1995) etc. i-au oferit prilejul comparației geografice între diferitele peisaje geografice și i-au dat posibilitatea întregirii unei bogate colecții de diapozitive (circa 25.000
Gheorghe Neamu () [Corola-website/Science/324550_a_325879]
-
din cauza incursiunilor longobarzilor și sarazinilor. Sursa primară pentru istoria Gaetei în perioada sa ducală o constituie "Codex Caietanus", o colecție de privilegii care păstrează în mare detaliu istoria celor din Gaeta, mult mai bine decât este cazul pentru statele de coastă vecine, precum Ducatul de Neapole, Republica Amalfi, și Ducatul de Sorrento. Totuși, spre deosebire de aceste state-surori, Gaeta nu a fost niciodată un centru de mare importanță comercială. În anul 778, Gaeta a fost sediul din care "patrikios" bizantin de Sicilia dirija
Ducatul de Gaeta () [Corola-website/Science/324585_a_325914]
-
sfârșitul expediției, el deja își construise un nume de geolog și colecționar de fosile, iar publicarea lucrării sale științifice intitulată "Călătoria lui Beagle" l-a făcut celebru ca scriitor. "Beagle" a traversat Oceanul Atlantic, și apoi a efectuat studii hidrografice în preajma coastelor părții sudice a Americii de Sud, revenind prin Tahiti și Australia după un ocol al Pământului. Deși expediția urma să dureze doi ani, ea s-a întins pe aproape cinci. Darwin a petrecut majoritatea timpului explorând pe uscat: trei ani și trei
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
că speciile sunt fixe și a pus bazele ideilor cu care s-a întors în Anglia și care au dus la elaborarea teoriei sale privind evoluția prin selecție naturală. Scopul principal al expediției a fost efectuarea unui studiu hidrografic asupra coastelor părții sudice a Americii de Sud, în continuarea unor studii anterioare. Aceasta urma să aibă ca rezultat întocmirea de hărți de navigație ce urmau să prezinte informații privind adâncimea mării și alte asemenea date necesare în scop de război naval sau pentru
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
locuri un oraș ar fi putut fi înălțat fără a avaria vreo casă.” Într-o scrisoare adresată lui Henslow, a scris că „geologia a fost cu precădere interesantă și, cred eu, nouă: sunt unele fapte pe o zonă mare cu coaste înălțate ... care l-ar interesa pe Mr. Lyell.” Încă aflat pe insulă, Darwin s-a gândit să scrie o carte despre geologie, și a scris ulterior că „văzând un lucru pe care Lyell nu-l văzuse, acel lucru s-a
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
al căpitanului, astfel că ofițerii de rang inferior i-au spus „sir” până ce căpitanul l-a poreclit pe Darwin "Philos" de la „filozoful vasului”, iar aceasta a devenit porecla sa. "Beagle" și-a executat apoi munca de cercetare de-a lungul coastelor Americii de Sud, trecând de mai multe ori prin aceleași locuri pentru a efectua măsurători atente și corecturi. Darwin și-a petrecut mare parte din timp plecat de pe navă, revenind, așa cum s-a convenit, atunci când "Beagle" revenea în porturile unde se puteau
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
ale căpitanului numele de „cafea fierbinte” și după câteva ore FitzRoy și-a cerut scuze și l-a rugat pe Darwin să rămână. Activitățile științifice în zona portului au fost încheiate la 18 martie, iar vasul a plecat în lungul coastei să studieze insulele Abrolhos, și de acolo la Rio de Janeiro unde Darwin a vizitat orașul după care a efectuat o expediție în interiorul continentului. În acel moment, Robert McCormick ajunsese să se simtă „foarte dezamăgit în așteptările mele de a
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
și care încă erau colorate i-au sugerat că procesul fusese unul relativ recent, și că ar fi putut afecta istoria umană. "Beagle" și "Adventure" au efectuat cercetări în strâmtoarea Magellan, după care au înaintat spre nord de-a lungul coastei vestice, ajungând la Insula Chiloé din umedul și des împăduritul arhipelag Chonos la 28 iunie 1834. După aceea, au petrecut următoarele șase luni cercetând coasta și insulele dinspre sud. Au ajuns la Valparaiso la 23 iulie. După mai multe drumeții
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
au efectuat cercetări în strâmtoarea Magellan, după care au înaintat spre nord de-a lungul coastei vestice, ajungând la Insula Chiloé din umedul și des împăduritul arhipelag Chonos la 28 iunie 1834. După aceea, au petrecut următoarele șase luni cercetând coasta și insulele dinspre sud. Au ajuns la Valparaiso la 23 iulie. După mai multe drumeții prin zonă, Darwin a făcut rost de cai și, la 14 august, a plecat către Anzii vulcanici împreună cu un însoțitor. După trei zile, ei au
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
de Cerro Tijeretas, Darwin și-a petrecut prima oră pe arhipelag. Darwin abia aștepta să vadă insule vulcanice proaspăt formate, și a profitat de orice ocazie de a merge pe uscat în timp ce Beagle era mutată metodic în jurul insulei pentru cartografierea coastei. A găsit lavă vulcanică neagră sub formă de pietre sfărâmate încălzită de soarele fierbinte și a făcut însemnări geologice detaliate despre trăsăturile de relief întâlnite, inclusiv conurile vulcanice asemănătoare unor hornuri, care îi aminteau de turnătoriile de fier din Staffordshire
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
bucurat să mai vadă încă o dată frumusețile junglei, dar acum compara „maiestuoșii arbori de Mango cu castanii sălbatici ai Angliei.” Călătoria de întoarcere a fost amânată încă 11 zile de vremea care a obligat pe Beagle să se adăpostească în susul coastei la Pernambuco, unde Darwin a mai analizat roci căutând semne de înălțare, analizând nevertebrate marine la diferite adâncimi în nisip. Beagle a plecat spre casă la 17 august. După o trecere prin furtună cu o oprire pentru provizii în Azore
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]