20,085 matches
-
mă îmbăta cu „poșirca” din viața zilnică, servită generos la „pet” și la halbă... 12 martie, 2014 Gh. D. I ÎNAPOI LA EMINESCU 11 „O viață de osteneală și de gândire”* Dacă citești o scrisoare a lui Eminescu începând cu „Dragă Momoțelule” și te împiedici de acest apelativ, simplă expresie a intimității dintre doi amanți, riști să declasezi totul. Te înscrii în corul celor care au comentat recentul volum de corespondență inedită mai mult pentru a-și etala prejudecățile; sau în
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
le pot aduce. Căci nu se poate spune că nu influențează și nu contribuie la pervertirea gustului, multele crime și atentate cari se răsfață în cotidianele noastre. (...) Ca să putem schimba unele lucruri, pe cari le socotim cu toții greșite, e nevoie, dragii mei, să începem prin a ne schimba noi înșine și să rupem cu o tradiție rea pe care o menținem, nu-mi pot explica pentru ce. Viața din hotarele României Mari, privită sub toate înfățișările ei destul de variate, nu mai
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
scrisorile primite de la Mihai Drăgan. La transcrierea textelor am adaptat, din mers, fără obișnuitele mențiuni, câteva ezitări ortografice, datorate nu atât unui lapsus calami, cât mai cu seamă tranziției la noile norme impuse de Academia supusă „puterii proletariatului”] Iași, 15-IX-955. Dragă Ioane, [...] În general ca să trăiești, să-ți dezvolți aptitudinile, să fii mulțumit de tine însuți mai tîrziu, trebuie să te lupți cu viața. Ne-am pus noi vreodată întrebarea ce-i viața omului pe pământ? Chiar să ne fi pus
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
conținutul ei, care este plin de ură și revoltă. Vă cunoaște și pe voi din detaliile mele. Mi-e coleg la filologie. E fiul unui țăran de pe lângă Rădăuți. Patru... patru prieteni care vor să lupte cu valurile grozave... 185 23-XI-955. Dragi prieteni, [...] Ca să cunosc părțile opuse ale științei care se bat cap în cap ca doi berbeci am început să studiez filozofia. Până acum am citit tratate de Cicero, Leucip, Lucrețiu, Heraclit, iar acum studiez o carte de filozofie tradusă din
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
vremea asta fără soare am oftat cu jale căci am văzut mulți sărmani scrâșnind amar din dinți ... Și eu am scrâșnit din dinți cu ură și am zis în sinea mea: Aceasta este fericirea oamenilor adusă de conducătorii „iubiți” și „dragi”. Mi se 186 rupe inima când văd pe străzile de la periferia acestui oraș sărmani în zdrențe care muncesc din greu ca să și câștige o bucată de pâine neagră și amară. Mă gândesc la viața celor mulți și goi, loviți de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a primit la liceu pe motivul că sunt fiu de țăran (mai exact, „chiabur”, „dușman de clasă” - nota editorului). De atunci datează cele mai negre poezii pe care le-am scris. Când scriu aceste rânduri vă rog să mă credeți, dragi prieteni, că lăcrimez. După această dată memorială (sic!), cu mari intervenții am intrat la blestematul liceu pe care-l cunoașteți. (A fost reprimit ceva mai târziu, doar ca „asistent”, cu scaun adus de acasă. După vreo două luni de ședere
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
nu sunt filozofi (ca noi de pildă) sunt eclectici (adică selectează din toți ce e mai bun - 188 asta după părerea lor). (Este anul redactării unei lucrări despre Eminescu și al preocupărilor mărturisite pentru „concepția lui Maiorescu” nota ed.) 15-II-957. Dragă Ioane, [...] Ne-am întâlnit când am fost acasă; am discutat;aveam iluzia că în preajma noastră fâlfâie aripile aceleiași prietenii care ne-a legat odată... Am simțit aceeași dulce mireasmă răspândită altădată de lungile noastre spovedanii. Spunându-mi că o să-mi
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Munteanu, un tip nu prea înalt, roșcovan cu părul roș și creț, un tânăr foarte îngrijit, care-și făcea manichiura la salon și despre care noi, la vremea aceea, credeam că se vopsește și-și face permanent; dar ne era drag tuturor celor din sat și ne este drag și acum. O ființă modestă și cuminte din fire, a reușit totuși să aducă Frasinul pe buzele tuturor din țară și de peste hotare. A adunat tinerii satului, i-a antrenat și i-
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
părul roș și creț, un tânăr foarte îngrijit, care-și făcea manichiura la salon și despre care noi, la vremea aceea, credeam că se vopsește și-și face permanent; dar ne era drag tuturor celor din sat și ne este drag și acum. O ființă modestă și cuminte din fire, a reușit totuși să aducă Frasinul pe buzele tuturor din țară și de peste hotare. A adunat tinerii satului, i-a antrenat și i-a ținut în frâul cantonamentelor până a câștigat
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
zgomote care înălțau sufletește, nu deranjau. Se zguduiau casele de la plugușoare, urările erau tradiționale sau adaptate gazdei urate, ce mai, erau vremuri ca-n povești. În mijlocul acestei povești frumoase am crescut și mam format și eu, în casa celor mai dragi învățători, părinții mei Macarie și Olga Grosu. Nu am spus prea multe despre ei în această mică povestire, dar îmi este plină inima de iubire și recunoștință pentru ei, pentru tot ce-au făcut pentru noi și pentru toți din
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
de ziuă. Tot umbla, umbla prin lume pe picioare lungi de aur și venea și la căsuța unui puișor de graur" (Spiridon Vangheli, Al cui e soarele?) (b) " Într-o zi, capra cheamă iezii de pe-afară și le zice: Dragii mamei copilași! Eu mă duc în pădure, ca să mai aduc ceva de-a mâncării. Dar voi, încuiați ușa după mine, ascultați unul de altul și să nu cumva să deschideți până ce nu-ți auzi glasul meu. Când voi veni eu
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
direct: L-a lăudat pe nepoțel și i-a dăruit o carte.; * complement de agent: Compunerea cea mai apreciată a fost scrisă de prietena sa.; * complement indirect: Spune mamei vestea. (substantiv în cazul dativ); Se gândește la dorințele cele mai dragi. (substantiv în cazul acuzativ) Ea luptă contra incorectitudinii. (substantiv în cazul genitiv); * complement circumstanțial de loc: Merge la munte. (substantiv în cazul acuzativ); Cartea a fost pusă deasupra caietului. (substantiv în cazul genitiv); Stai locului! (substantiv în cazul dativ); * complement
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
diateza pasivă); verb copulativ El este foarte atent. (componentă a predicatului nominal este foarte atent). 2. Un verb își păstrează caracterul predicativ/ nepredicativ, indiferent de modul la care este folosit; de exemplu: în E ușor a-i ajuta pe cei dragi., verbul a ajuta este verb predicativ, însă la un mod nepersonal, nepredicativ (modul infinitiv), îndeplinind aici funcția sintactică de subiect; trecut la un mod personal, predicativ L-a ajuta [îl va ajuta]și pe el...; Ar ajuta pe oricine ar
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
valoarea predicativă a unui adverb format prin conversiune. Interjecție Exemplificați câte două interjecții formate prin compunere prin alăturare cu cratimă, respectiv prin conversiune. Precizați, pentru interjecțiile din textele de mai jos, felul și funcția sintactică: (a) "Hai! deschideți cu fuga, dragii mamei, cu fuga! Ia! Băieți, zise cel mai mare, săriți și deschideți ușa, că vine mama cu demâncare. Săracuțul de mine! zise cel mic. Să nu cumva să faceți pozna să deschideți, că-i vai de noi! Asta nu-i
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
capabil de muncă întreită. * adverb: El locuiește aproape de ai săi. regent de tip verbal: * verb: Spune vestea/ cui vrei! * interjecție: Halal/ de cine muncește! * adjectiv: El este capabil/ de orice își propune. * adverb: El locuiește aproape/ de cine-i e drag. Modalități de realizare Complement indirect exprimat prin: * substantiv în cazul acuzativ: Se raporta mereu la interlocutori. * substantiv în cazul genitiv: Lupta contra incorectitudinii. * substantiv în cazul dativ: I-a spus mamei vestea. * pronume în cazul acuzativ: Se raporta mereu la
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Din cauza prafului, din alb a devenit gri. * adjectiv pronominal posesiv precedat de prepoziție: Complotaseră împotriva ta. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: Nu și-a dat seama/ dacă răspunsul era cel așteptat. * pronume relativ: El locuiește aproape/ de cine-i e drag. * adjectiv pronominal relativ: El locuiește aproape/ de care prieten îi este cel mai drag. * pronume nehotărât: Spune vestea/ oricui s-ar bucura de ea. * adjectiv pronominal nehotărât: Spune vestea/ oricărui prieten s-ar bucura de ea. * adverb relativ: Se gândește
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
împotriva ta. Propoziție subordonată introdusă prin: * conjuncție: Nu și-a dat seama/ dacă răspunsul era cel așteptat. * pronume relativ: El locuiește aproape/ de cine-i e drag. * adjectiv pronominal relativ: El locuiește aproape/ de care prieten îi este cel mai drag. * pronume nehotărât: Spune vestea/ oricui s-ar bucura de ea. * adjectiv pronominal nehotărât: Spune vestea/ oricărui prieten s-ar bucura de ea. * adverb relativ: Se gândește/ cum să acționeze. COMPLEMENT DE AGENT complement de agent propoziție subordonată completivă de agent
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
simte destoinic a împărăți peste o țară așa de mare și bogată, ca aceea, are voie din partea mea să se ducă, ca să împlinească voința cea mai de pe urmă a moșului vostru." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (c) "Îmi ești mai dragă decât orice pe lumea asta, și de te-ai învoi să mă însoțești la curtea tatălui meu, bine-ar fi, că ard de dorința să-mi fii soție." (Frații Grimm, Albă-ca-Zăpada) (d) "Iar leoata de zmei s-a adunat și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și-l buchisa cu cleștele, să se mai potolească dușmanul" (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (c) "Dragu-mi era satul nostru cu Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul, în care se oglindește cu mâhnire Cetatea Neamțului de atâtea veacuri! Dragi-mi erau tata și mama, frații și surorile, și băieții satului, tovarășii mei din copilărie, cu care, în zile geroase de iarnă, mă desfătam pe gheață și la săniuș, iar vara, în zile frumoase de sărbători, cântând și chiuind, cutreieram
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la săniuș, iar vara, în zile frumoase de sărbători, cântând și chiuind, cutreieram dumbrăvile și luncile umbroase, prundul cu știoalnele, țarinile cu holdele, câmpul cu florile și mândrele dealuri, de după care-mi zâmbeau zorile în zburdalnica vârstă a tinereții! Asemenea, dragi-mi erau șezătorile, clăcile, horele și toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare însuflețire!" (Ion Creangă, Amintiri din copilărie) (d) "Frații săi prinseră pizmă pe el pentru că fusese mai vrednic decât dânșii și căutau prilej
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
o prinse. În grabă, se întâmplă să-i cadă un condur din sticlă, pe care prințul îl culese." (Charles Perrault, Cenușăreasa) (g) "A fost odată o fetiță zglobie și drăgălașă, pe care o iubea oricine de cum o vedea. Dar mai dragă decât oricui îi era bunicii, care nu știa ce daruri să-i mai facă. Odată bunica îi dărui o scufiță roșie, și pentru că-i ședea tare bine fetiței și nici nu mai voia să poarte altceva pe cap, maică-sa
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
stăpânul lor. Dar dacă d-ta găsești cu cale să mă gonești, eu mă supun fără să cârtesc și-ți mulțumesc încă din adâncul sufletului pentru bunătatea ce ai de a mă lăsa să-mi ales ce mi-e mai drag din casa dumitale. Un lucru te mai rog: fiindcă mă gonești, lasă-mă să mă mai veselesc o dată și eu în casa domnului meu și bărbat. Dă o masă și cheamă pe prietenii noștri și cunoscuți să petrecem împreună și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
se deșteptă, boierul, văzându-se în astfel de hal, întrebă unde se află. Cucoana îi răspunse: La tata acasă. Când m-ai gonit de la d-ta, mi-ai dat voie să iau din casa dumitale ce mi-o fi mai drag. Aceea am și făcut. Nimic nu mi-a fost mai drag decât bărbatul. Nu crez să mă ții de rău pentru că mi l-am luat." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) V. Nivelul stilistic al limbii române Repere teoretice V.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
se află. Cucoana îi răspunse: La tata acasă. Când m-ai gonit de la d-ta, mi-ai dat voie să iau din casa dumitale ce mi-o fi mai drag. Aceea am și făcut. Nimic nu mi-a fost mai drag decât bărbatul. Nu crez să mă ții de rău pentru că mi l-am luat." (Petre Ispirescu, Fata săracului cea isteață) V. Nivelul stilistic al limbii române Repere teoretice V.1. Delimitări conceptuale Stilul, ca rezultat al alegerilor 139 operate de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
său49. Ea sublinia faptul că "opinia publică afirmă sus și tare că fiul cel mai vârstnic [Kronprinz-ul C.I.] este cel care a avut remarcabilul curaj de a-și preveni tatăl, de a anunța împăratul că sacrificarea prieteniei celei mai dragi avea să devină necesară, inevitabilă"50. Un foarte sugestiv comentariu are Martha Bibescu după o călătorie în provincia-frontieră Brandenburg, de unde "s-a ivit rasa lui, reprezentativă pentru o națiune întreagă. Mă gândesc la tristețea care m-a cuprins subit la
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]