17,002 matches
-
mecanismelor sintactice care stau la baza elaborării acestora. 5.1.1. Nivelul transfrastic (discursiv-textual) Din punct de vedere transfrastic, fiecare articol constituie un ansamblu structurat de secvențe între care se stabilesc raporturi sintactice individuale, care reflectă intențiile argumentative și atitudinea jurnalistului față de problematica abordată. Din această perspectivă, analiza sintactică a publicisticii eminesciene vizează identificarea sistemului de reguli care guvernează relațiile dintre propoziții și fraze, stabilirea mijloacelor de realizare a coeziunii sintactice în texte. Urmărind modurile de articulare a semnelor verbale în cadrul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
propoziții și fraze, stabilirea mijloacelor de realizare a coeziunii sintactice în texte. Urmărind modurile de articulare a semnelor verbale în cadrul articolelor, analiza transfrastică evidențiază mecanismele de realizare a coeziunii sintactice și constantele de organizare a limbajului publicistic. De altfel, opțiunea jurnalistului pentru o anumită organizare a discursului publicistic este explicit formulată în corpul articolelor, astfel încât putem vorbi de o poetică a publicisticii încorporată discursului jurnalistic. Privind cu ochi critic "limba păsărească" a publicațiilor românești din epocă, Eminescu semnalează pericolul "formelor fără
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
constituia un drept și nu o favoare care se făcea țării noastre. Eminescu consacră acestui subiect mai multe editoriale din paginile Timpului, în care subliniază dreptul istoric al României asupra Dobrogei. În articolul "Anexarea Dobrogei", pornind de la o bogată documentație, jurnalistul propune o incursiune în istoria acestei provincii. Printre mijloacele de realizare a coeziunii sintactice în textul amintit remarcăm recurența unor sintagme lexicale precum Tratatul de la Berlin, luarea în posesiune a Dobrogei, Tratatul de la Paris, populațiunile Dobrogei, retrocedarea Basarabiei, care asigură
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
o turmă necuvântătoare (...)"367. Mai puțin cultivată în publicistică, elipsa constă în suprimarea unor elemente enunțate anterior, conferind concizie și concentrare mesajului jurnalistic. Analiza articolului eminescian relevă folosirea sporadică a elipsei, îndeosebi în momente în care în elanul demersului argumentativ jurnalistul eludează sintagme sau determinanți enunțați anterior. Între mecanismele de coeziune transfrastică, conectorii textuali (și, deci, dar, prin urmare, tot astfel, de asemenea, când, dacă ș.a.) sunt compliniți de conexiuni implicite, fără expresie la nivelul elementelor de relație și cu ancoră
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
determinanți enunțați anterior. Între mecanismele de coeziune transfrastică, conectorii textuali (și, deci, dar, prin urmare, tot astfel, de asemenea, când, dacă ș.a.) sunt compliniți de conexiuni implicite, fără expresie la nivelul elementelor de relație și cu ancoră în presupozițiile comune jurnalistului și cititorilor. Aparținând, sub aspect morfologic, clasei adverbelor și conjuncțiilor (incluzând locuțiunile aferente), conectorii textuali contribuie sub raport logico-semantic la stabilirea de relații variate: aditive, comparative, condiționale, concluzive ș.a. La nivelul arhitecturii transfrastice a articolelor eminesciene, remarcăm drept definitorii: organizarea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
variate: aditive, comparative, condiționale, concluzive ș.a. La nivelul arhitecturii transfrastice a articolelor eminesciene, remarcăm drept definitorii: organizarea simetrică a propozițiilor, frecvența ridicată a intercalărilor în interiorul frazei, cultivarea paralelismului sintactic și utilizarea inversiunilor topice. Fiecare dintre tipurile de texte cultivate de jurnalist (cronică dramatică, revista presei, recenzie, articol polemic ș.a.) se distinge printr-o organizare sintactică individuală, în care gradul de complexitate a gramaticii textuale variază, fiind mai pronunțat în articolele de atitudine. Dacă rubrici precum revista presei interne și externe au
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
publicisticii eminesciene este determinată atât de numărul elementelor componente, cât și de varietatea relațiile sintactice care se stabilesc. Construcțiile frastice arborescente, realizate prin aglomerarea subordonatelor, devin o constantă a articolelor publicate în paginile Timpului și oglindesc implicarea din ce în ce mai accentuată a jurnalistului în text. Ponderea raporturilor de coordonare și a celor de subordonare variază, în funcție de finalitățile demersului jurnalistic și de necesitățile și articulațiile logico-semantice ale textelor. Dintre subordonate, remarcăm ponderea însemnată a circumstanțialelor cauzale și temporale, în consonanță cu intențiile explicative și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
raporturilor de coordonare și a celor de subordonare variază, în funcție de finalitățile demersului jurnalistic și de necesitățile și articulațiile logico-semantice ale textelor. Dintre subordonate, remarcăm ponderea însemnată a circumstanțialelor cauzale și temporale, în consonanță cu intențiile explicative și perspectivele diacronice ale jurnalistului. 5.1.2. Nivelul frastic (enunțul) Cel de-al doilea nivel al analizei sintactice are în vedere nivelul frastic al structurilor desemnate generic în lucrările de sintaxă enunțuri. Întrucât descrierea sintactică a publicisticii eminesciene nu se poate limita doar la
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
atât de eficace"370. Bazându-se pe o bogată logică a exemplului, abil gestionată, limbajul politic eminescian se construiește la nivel sintactic după tiparul lui după cum... tot așa sau precum.... așa și. Astfel, remarcăm ponderea însemnată a exemplelor pe care jurnalistul își sprijină demersul argumentativ și amprenta paralelismului și analogiei semantice asupra sintaxei articolelor: "Precum un medic nu va combate simptomele numai, ci cauza unei boale și va sfătui să se înlătureze mediul în care ea a trebuit să se nască
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Precum nu se poate vorbi de monoteiști fără Dumnezeu, de școli fără dascăli și fără elevi, tot așa nu poate fi vorba de boieri fără instituția militară aristocratică a boeriei"374. Sintaxa frastică a publicisticii eminesciene reflectă selecțiile pe care jurnalistul le operează la nivelul paradigmelor morfologice: în acest sens, preferința pentru modalități distincte de exprimare a categoriilor gramaticale (persoană, timp, număr, caz, diateză, mod, determinare), particularitățile de flexiune pe care le înregistrează lexicul eminescian ilustrează nu numai o etapă distinctă
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
reprezentată de organizarea secvențială a referențialului politic al epocii), o componentă descriptivă D (constând în prezentarea evenimentelor vieții politice naționale și internaționale), o componentă teoretică T (introdusă pe cale inductivă, deductivă sau abductivă) și o componentă argumentativă A (vizând atingerea obiectivelor jurnalistului). Pe lângă cele patru componente, limbajul politic eminescian înregistrează o accentuată dimensiune evaluativă E, exprimând atitudinea jurnalistului față de realitățile prezentate. Predilecția pentru o schemă textuală sau alta este dictată de finalitățile demersului analitic și de specificul problematicii abordate de jurnalist. Ponderea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
evenimentelor vieții politice naționale și internaționale), o componentă teoretică T (introdusă pe cale inductivă, deductivă sau abductivă) și o componentă argumentativă A (vizând atingerea obiectivelor jurnalistului). Pe lângă cele patru componente, limbajul politic eminescian înregistrează o accentuată dimensiune evaluativă E, exprimând atitudinea jurnalistului față de realitățile prezentate. Predilecția pentru o schemă textuală sau alta este dictată de finalitățile demersului analitic și de specificul problematicii abordate de jurnalist. Ponderea componentei argumentative în structura limbajului politic își pune amprenta asupra gramaticii textuale, a organizării sintactice și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
obiectivelor jurnalistului). Pe lângă cele patru componente, limbajul politic eminescian înregistrează o accentuată dimensiune evaluativă E, exprimând atitudinea jurnalistului față de realitățile prezentate. Predilecția pentru o schemă textuală sau alta este dictată de finalitățile demersului analitic și de specificul problematicii abordate de jurnalist. Ponderea componentei argumentative în structura limbajului politic își pune amprenta asupra gramaticii textuale, a organizării sintactice și, implicit, asupra semanticii și pragmaticii discursive. Gradul de coeziune a articolelor, tipologia relațiilor frastice și transfrastice, elementele de conectivitate secvențială contribuie la construirea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
utilizate cu predilecție de Eminescu remarcăm paralelismul și repetiția, iar la nivelul conectorilor textuali, prioritate au cei care definesc relații comparative și metatextuale. Numărul mare al subordonatelor complică sintaxa articolului eminescian fără să afecteze însă unitatea informațională a textelor. Recursul jurnalistului la surse documentare variate și preocuparea constantă a acestuia de a-și argumenta afirmațiile se traduc în materiale ample, cu grad crescut de complexitate sintactică și cu o rețea complicată de relații intratextuale. Sub aspect formal, articolele eminesciene variază de la
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
lingvistice. În această perspectivă, lexicul publicistic eminescian reflectă un moment istoric determinat din evoluția limbii române, cu restructurări lingvistice și stilistice specifice. Deschiderea spre neologism și inovațiile lingvistice, dincolo de necesitatea exprimării unor noi realități sociale, politice și istorice, traduc preocuparea jurnalistului pentru îmbogățirea și modernizarea vocabularului. Din punct de vedere semantic, lexicul publicistic eminescian este unul preponderent denotativ, cuvintele având caracter monoreferențial și monosemic. Integrând o componentă informativă accentuată, limbajul jurnalistic relevă însă și valențe conotative evidente, generate de asocierile lingvistice
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
unul preponderent denotativ, cuvintele având caracter monoreferențial și monosemic. Integrând o componentă informativă accentuată, limbajul jurnalistic relevă însă și valențe conotative evidente, generate de asocierile lingvistice surprinzătoare, de exprimările metaforice, de recursul la ironie și de modalizările operate de atitudinea jurnalistului față de referențialul politic. Astfel, pe lângă inventarul lexical monosemic, ilustrat de termeni precum: administrație, advocatură, alegeri, ambasadă, cadastru, carantină, cesiune, confederație, congres, consiliu, consorțiu, constituție, consulat, decret, protocol, retrocedare, rezoluție, electori, tranzacție, suzeranitate, sufragiu, subvenție ș.a. cuvinte ca liberalism, burghezie, conservator
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
consulat, decret, protocol, retrocedare, rezoluție, electori, tranzacție, suzeranitate, sufragiu, subvenție ș.a. cuvinte ca liberalism, burghezie, conservator, reacționar, amovibil, fiziocrați, germanofil, monarhist, reformă, remaniere, utilitarism, tiranie ș.a. dobândesc sensuri variate, în funcție de contextele lingvistice în care apar și de intențiile discursive ale jurnalistului. 5.2.1. Semie, polisemie și ambiguitate Analiza semantică a publicisticii eminesciene are în vedere statutul mesajului publicistic, variantă a discursului social, potrivit lui P. Charaudeau 378, capacitatea acestuia de a amalgama cunoștințele și credințele ce definesc societatea secolului al XIX
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
eminesciene are în vedere statutul mesajului publicistic, variantă a discursului social, potrivit lui P. Charaudeau 378, capacitatea acestuia de a amalgama cunoștințele și credințele ce definesc societatea secolului al XIX-lea, fără a exclude însă aluviunile memoriei și viziunea prospectivă a jurnalistului. Înregistrând o accentuată dimensiune narativă, care constă în prezentarea referențialului istoric, politic, social al epocii, și sugerând ierarhii ale problematicii sociale, limbajul publicistic eminescian prezintă și o componentă interpretativă, critică și evaluativă, de filtrare a referentului evenimențial prin grila de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
serie de selecții la nivelul problematicii abordate, a mijloacelor de semnificare utilizate și a modalităților de reprezentare a referențialului politic (schematizare, selectare, determinare, modalizare etc.). În acest context, fenomenul de semie, specific limbajului politic eminescian, este guvernat de instanța mediatoare, jurnalistul, care impune o lectură particulară evenimentelor din sfera politică, recurgând la mijloace de semnificare particulare: referențiale (care fixează reperele mesajului publicistic: cine, ce, unde, când, cum), topice (care reactivează probleme fundamentale ale vieții socio-culturale) și axiologice (care vizează ierarhii valorice
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în care încheierea unui tractat de comerț încheiat între acea țară și a noastră trebuie să angajeze principiile cele mai grave a dreptului nostru public"383. O altă dimensiune a analizei semantice urmărește stabilirea caracteristicilor semantice ale lexicului utilizat de jurnalist în reprezentarea realităților politice ale epocii. Expresie a ideologiei unei comunități, vocabularul reflectă preocupările, atitudinile și credințele jurnalistului, iar fenomenul lexicalizării, desemnând asocierea termen-concept, devine marcă a preocupărilor tematice. În acest sens, supralexicalizarea (existența mai multor cuvinte pentru același concept
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cele mai grave a dreptului nostru public"383. O altă dimensiune a analizei semantice urmărește stabilirea caracteristicilor semantice ale lexicului utilizat de jurnalist în reprezentarea realităților politice ale epocii. Expresie a ideologiei unei comunități, vocabularul reflectă preocupările, atitudinile și credințele jurnalistului, iar fenomenul lexicalizării, desemnând asocierea termen-concept, devine marcă a preocupărilor tematice. În acest sens, supralexicalizarea (existența mai multor cuvinte pentru același concept) indică poziția hegemonică a conceptului în cadrul preocupărilor gazetarului, iar sublexicalizarea (lipsa sau sărăcia paradigmei lexicale pentru un concept
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
analize lexico-semantice vor fi prezentate în capitolul VI al lucrării, în cadrul abordării contrastive a publicisticii secolului al XIX-lea. În ceea ce privește diferențele ideologice oglindite la nivelul vocabularului utilizat, valorificarea resurselor sinonimice devine la Eminescu mijloc de exprimare a atitudinilor și credințelor jurnalistului față de evenimentele prezentate. Astfel, preferința gazetarului pentru un cuvânt sau altul din seriile sinonimice conduce la indexarea manifestării discursive și la definirea caracteristicilor ideologice ale scrisului jurnalistic. În acest sens, remarcăm preferința jurnalistului pentru cuvinte precum: absolut (263 de ocurențe
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mijloc de exprimare a atitudinilor și credințelor jurnalistului față de evenimentele prezentate. Astfel, preferința gazetarului pentru un cuvânt sau altul din seriile sinonimice conduce la indexarea manifestării discursive și la definirea caracteristicilor ideologice ale scrisului jurnalistic. În acest sens, remarcăm preferința jurnalistului pentru cuvinte precum: absolut (263 de ocurențe), act (268 de ocurențe), acțiune (124 de ocurențe), activitate (229 de ocurențe), adevăr (399 de ocurențe), administrație (288 de ocurențe), afacere (358 de ocurențe), a declara (280 de ocurențe), național (325 de ocurențe
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de ocurențe), adevăr (399 de ocurențe), administrație (288 de ocurențe), afacere (358 de ocurențe), a declara (280 de ocurențe), național (325 de ocurențe) ș.a. Dincolo de constantele tematice, pe care le semnalează ponderea acestor termeni în vocabularul publicisticii eminesciene, subliniem preocuparea jurnalistului pentru cultivarea unui lexic modern, adecvat specificului limbii române și necesităților de exprimare a noilor realități ale timpului. Polisemia limbajului politic eminescian derivă, în primul rând, din dimensiunea pregnant intertextuală a articolelor, care integrează în corpul lor afirmații ale altor
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pentru cultivarea unui lexic modern, adecvat specificului limbii române și necesităților de exprimare a noilor realități ale timpului. Polisemia limbajului politic eminescian derivă, în primul rând, din dimensiunea pregnant intertextuală a articolelor, care integrează în corpul lor afirmații ale altor jurnaliști, aserțiunile unor personalități științifice, fragmente de cronici, citate din textul biblic, pasaje din presa străină ș.a. Dialogul intertextual conferă articolelor eminesciene densitate, iar glosările pe marginea materialelor din presa română și străină a timpului multiplică perspectivele în prezentarea referențialului politic
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]