16,895 matches
-
și arhidiacon în 1901. În 1902 a fost tuns în monahism cu numele de Miron (numele său mirean de botez era Ilie sau Elie) la mănăstirea Hodoș-Bodrog de lângă Arad. În 1903 a devenit ieromonah, iar în 1908 protosinghel. A fost redactor (1898-1900) la „Telegraful român” și președinte (1905) al despărțământului Sibiu al Astrei. În decembrie 1909 e ales episcop al Caransebeșului. Ca episcop, a luptat pentru păstrarea școlilor confesionale ortodoxe române din Banat. A participat la Marea Adunare Națională de la Alba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286500_a_287829]
-
GLAS TÂNĂR, revistă apărută la Râmnicu Sărat, lunar (din 1937, trimestrial), din 23 februarie 1932 până în mai 1939. Este redactată de elevii N. Protopopescu, Ovidiu Constantinescu, Emil Furnică, A. Roșescu, sub conducerea lui Stelian Cucu, directorul Liceului „Regele Ferdinand”. În afara redactorilor, ssemnează versuri Alexandru Baiculescu, Bucur Stănciulescu-Tecuci, Gr. I. Gavriliu, Ion Roșescu, Costache D. Jercan, Nicu C. Comănici, G. V. Zaharia ș.a. Se publică, de asemenea, proze scurte de Otilia Georgescu, Costică Șt. Alexandrescu, Benedict Teodorescu, Ovidiu Maxim, T. Iliescu, T.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287289_a_288618]
-
REVISTA ORIENTALĂ, publicație apărută la București din mai până în septembrie 1896 (trei numere). Subintitulându-se inițial „Revue franco-roumaine”, R.o. tipărește și articole sau poezii culte și populare traduse în limba franceză. Redactori par să fie Mircea Demetriade și Bonifaciu Florescu. În două articole din primul număr se arată că, urmând exemplul „Curierului românesc” al lui I. Heliade-Rădulescu, se va încerca o contribuție la dezvoltarea literaturii originale prin colaborarea unor poeți de valoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289246_a_290575]
-
contribuție la dezvoltarea literaturii originale prin colaborarea unor poeți de valoare. O idee nouă este aceea de a adresa scriitorilor din toate țările balcanice un apel la „confraternitate poetică”, oferindu-li-se spațiu în paginile revistei, pe care cei doi redactori o vor un „organ literar al Europei carpato-balcanice”. Au colaborat cu versuri Mircea Demetriade (influențat, vizibil, de Baudelaire), Carol Scrob, N.G. Rădulescu-Niger, Grigore Ventura, N. Țincu, Scarlat Orăscu și Iuliu Cezar Săvescu. În limba franceză publică poezii Bonifaciu Florescu, Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289246_a_290575]
-
în țară, dar nu se mai poate înapoia la Paris. Lucrează, până în 1951, la Serviciul de presă din Ministerul Afacerilor Externe, fiind apoi șeful redacției de literatură a Editurii pentru limbi străine din Institutul Român pentru Relațiile cu Străinătatea (1951-1954), redactor-șef al compartimentului Moștenirea literară de la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, apoi la Editura pentru Literatură (1954-1969), pentru puțin timp șeful redacției de literatură-artă la Editura Enciclopedică Română (1969-1970), șeful serviciului Biblioteci din Ministerul Învățământului (1970-1977). După evenimentele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
Angoasa europeană era provocată de efectele războiului și de ceea ce Kennan diagnostica drept „epuizare fizică și morală”. Obstacolele cu care se confrunta continentul păreau de netrecut acum, când se risipiseră primul val de speranță și avântul reconstrucției postbelice. Hamilton Fish, redactor la Foreign Affairs (prestigios jurnal ce reflecta vederile oficiale americane În politica externă), Își rezuma astfel impresiile asupra Europei În iulie 1947: Totul e neîndestulător: prea puține trenuri, tramvaie, autobuze și automobile care să transporte oamenii la lucru În timp
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
privațiuni, acceptând o penurie fără precedent - ceea ce explică o trăsătură frapantă a acelor ani: victorioasă, mândra Anglie părea mai cenușie și mai tristă decât acele țări continentale mai devreme Învinse, ocupate și devastate. Totul era raționalizat, limitat, controlat. Pesimist notoriu, redactorul și eseistul Cyril Connolly surprindea totuși cu acuratețe spiritul vremii când compara, În aprilie 1947, America și Marea Britanie: Aici nu avem decât jumătăți de ego; cei mai mulți dintre noi nu sunt bărbați sau femei, ci membri ai unei vaste clase asexuate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a Occidentului În Europa de Est era „neintervenția”. Dar rebelii unguri nu aveau de unde să știe. Mulți dintre ei sperau sincer În ajutorul occidental, Încurajați de tonul ferm al discursului public american și de transmisiunile postului de radio „Europa Liberă”, ai cărui redactori i-au Încurajat pe unguri să pună mâna pe arme, promițând ajutor extern iminent. Este de Înțeles faptul că, atunci când sprijinul nu s-a materializat, rebelii Înfrânți și deziluzionați au alunecat În cinism. Chiar dacă guvernele vestice ar fi vrut să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lupta să-și păstreze cei 10.000 de cititori. Literární noviny, cel mai vechi și mai influent săptămânal de cultură ceh, o ducea cam la fel, ajungând În 1994 la un tiraj de mai puțin de 15.000 de exemplare. Redactorii revistelor și periodicelor literare din Occident ar fi fost destul de mulțumiți cu astfel de cifre, raportate la numărul de locuitori; În Europa Centrală, poziția din ce În ce mai marginală a acestor publicații semnifica Însă o mutație traumatică a priorităților culturale. Intelectualii au intrat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
București, iar C. urmează aici cursurile gimnaziale și liceale, absolvind în 1977 Facultatea de Limba și Literatura Română, secția română-engleză. Frecventează cenaclul universitar de proză Junimea. Funcționează ca interpret de limba engleză într-o întreprindere de comerț exterior, apoi devine redactor la „Flacăra” și „Magazin”. Asupra mediului formativ al facultății, scriitorul a insistat în chip deosebit: „Cel mai tulburător mediu care mi-a influențat personalitatea a fost Facultatea de Limba și Literatura Română din București. Aici am deprins gustul de a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
GÂND NOU, publicație de cultură apărută la Odorhei, lunar, între aprilie și octombrie 1935, din inițiativa unui comitet. Redactori sunt Radu Chirovici și George Trandafirescu. „Sinceră și dezinteresată”, revista are drept deviză „Credința, Tronul, Națiunea”. Rubrici: „Reviste, cărți, ziare”, „Litere de tipar”, „Frânturi din scara gândirii”. Semnează versuri Radu Chirovici, Elena Marian, Vasile Culică, Sorel Avramescu, George Danubia (George
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287140_a_288469]
-
și Educație Socialistă Cluj, este transferat în 1975 la Casa Municipală de Cultură. În 1990-1992 ocupă un post de sociolog la Centrul Județean al Creației Populare Cluj; este și corespondent local pentru publicațiile bucureștene „Expres magazin” și „Evenimentul zilei” (1991-1992), redactor și redactor-șef adjunct la cotidianul „Tribuna Ardealului” (1993-1994). Ulterior intră în Catedra de sociologie a Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității „Babeș-Bolyai”, avansând până la gradul de profesor. Debutează la „Tribuna” în 1971, iar editorial cu lucrarea Onisifor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
Socialistă Cluj, este transferat în 1975 la Casa Municipală de Cultură. În 1990-1992 ocupă un post de sociolog la Centrul Județean al Creației Populare Cluj; este și corespondent local pentru publicațiile bucureștene „Expres magazin” și „Evenimentul zilei” (1991-1992), redactor și redactor-șef adjunct la cotidianul „Tribuna Ardealului” (1993-1994). Ulterior intră în Catedra de sociologie a Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității „Babeș-Bolyai”, avansând până la gradul de profesor. Debutează la „Tribuna” în 1971, iar editorial cu lucrarea Onisifor Ghibu, educator
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
1954) și Facultatea de Filologie a Universității bucureștene (1954-1959). Și-a luat doctoratul în filologie la Moscova, devenind profesor de estetică la Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu” din București, unde este și rector între 1970 și 1976. A fost redactor la „Contemporanul”, „Tânărul scriitor”, redactor-șef adjunct la „Luceafărul” (1965-1968) și redactor-șef la „Amfiteatru” (1969-1974). A mai colaborat la „Revista de filosofie”, „Gazeta literară”, „Era socialistă”. Estetician de formație marxistă, A. încearcă, în volumele Ce se va întâmpla mâine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285152_a_286481]
-
a Universității bucureștene (1954-1959). Și-a luat doctoratul în filologie la Moscova, devenind profesor de estetică la Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu” din București, unde este și rector între 1970 și 1976. A fost redactor la „Contemporanul”, „Tânărul scriitor”, redactor-șef adjunct la „Luceafărul” (1965-1968) și redactor-șef la „Amfiteatru” (1969-1974). A mai colaborat la „Revista de filosofie”, „Gazeta literară”, „Era socialistă”. Estetician de formație marxistă, A. încearcă, în volumele Ce se va întâmpla mâine? (1972) și Artă și speranță
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285152_a_286481]
-
doctoratul în filologie la Moscova, devenind profesor de estetică la Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu” din București, unde este și rector între 1970 și 1976. A fost redactor la „Contemporanul”, „Tânărul scriitor”, redactor-șef adjunct la „Luceafărul” (1965-1968) și redactor-șef la „Amfiteatru” (1969-1974). A mai colaborat la „Revista de filosofie”, „Gazeta literară”, „Era socialistă”. Estetician de formație marxistă, A. încearcă, în volumele Ce se va întâmpla mâine? (1972) și Artă și speranță (1974), abordarea fenomenului artistic contemporan din perspectiva
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285152_a_286481]
-
culte în Parlamentul Republicii Moldova. În 1989 s-a numărat, alături de Leonida Lari, printre fondatorii revistei „Glasul” („Glasul națiunii”), primul periodic tipărit cu alfabet latin la Chișinău după o întrerupere de aproape o jumătate de secol, și din 1991 a fost redactor-șef al revistei „Columna”. Debutează cu versuri în timpul studiilor universitare, iar editorial cu placheta Primii fulgi (1962). Publică mai multe volume de poezie: Monologuri (1964), Liniștea cuvintelor (1971) ș.a., culegeri de publicistică și eseuri: Viața cuvântului (1980), A vedea cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
, Vartan (21.X.1936, Constanța), prozator și publicist. Este fiul lui Haciadur Arachelian, comerciant, și al lui Supie (n. Ovanesian). După absolvirea Facultății de Filologie a Universității din București (1965), îmbrățișează cariera jurnalistică: redactor la „Scânteia tineretului” (1965-1970) apoi, până în 1999, cu două întreruperi, în 1983 și 1991, când este îndepărtat temporar, redactor la Televiziunea Română. Din 1999, activează ca jurnalist independent. A debutat cu schițe în ziarul „Dobrogea nouă” (1955), iar editorial cu volumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285411_a_286740]
-
Arachelian, comerciant, și al lui Supie (n. Ovanesian). După absolvirea Facultății de Filologie a Universității din București (1965), îmbrățișează cariera jurnalistică: redactor la „Scânteia tineretului” (1965-1970) apoi, până în 1999, cu două întreruperi, în 1983 și 1991, când este îndepărtat temporar, redactor la Televiziunea Română. Din 1999, activează ca jurnalist independent. A debutat cu schițe în ziarul „Dobrogea nouă” (1955), iar editorial cu volumul Aventurile „originalității” (1968). În 1996 a primit Premiul „Pamfil Șeicaru”. Cartea de debut, dar și următoarea (Cum învățăm să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285411_a_286740]
-
cultura și literatura română în Bucovina, a redactat în 1881 și 1882 revista „Aurora română”, pe care o va relua, din proprie inițiativă, în 1884. Colaborează cu versuri, nuvele și articole la calendarele Societății (1878-1885), la două dintre ele fiind redactor (în anii 1882 și 1883), precum și la alte publicații periodice din Transilvania și Bucovina, între care „Familia”, „Gazeta de Transilvania”, „Șezătoarea”. A publicat, în mai multe ediții, și un manual școlar de limba și literatura română. Deși în epocă poeziile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285946_a_287275]
-
Creației Populare (1962-1964) din același oraș și la Casa Centrală a Creației Populare din București (1964-1966). A frecventat și a condus Cenaclul literar din Galați și tot aici a fost membru fondator al Societății literare „Costache Negri”. În 1966 devine redactor la Editura Tineretului, în 1968 la Editura pentru Literatură, iar din 1970 la Editura Eminescu, unde după 1989 este redactor-șef și director. A debutat în 1951, cu versuri, la pagina literară a ziarului „Viața nouă” din Galați, colaborând mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
condus Cenaclul literar din Galați și tot aici a fost membru fondator al Societății literare „Costache Negri”. În 1966 devine redactor la Editura Tineretului, în 1968 la Editura pentru Literatură, iar din 1970 la Editura Eminescu, unde după 1989 este redactor-șef și director. A debutat în 1951, cu versuri, la pagina literară a ziarului „Viața nouă” din Galați, colaborând mai târziu cu poezie, critică și eseuri la „Pagini dunărene”, „Tânărul scriitor”, „Viața studențească”, „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Viața românească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
Universității din Cluj (1964). În 1968, 1970 și în 1980 beneficiază de burse de studii în Statele Unite ale Americii, la San Paul University, Iowa, și la Columbia University. Lucrează la început ca asistent la Institutul Pedagogic din Oradea, apoi ca redactor la „Contemporanul” și „România literară” (1968- 1969), „Magazin” (1971). În 1971 și 1972 este redactor-șef la „Tribuna școlii”. Ulterior, devine redactor la „Luceafărul”, de unde va fi îndepărtat în ultimii ani dinainte de 1989, ca disident. După 1989 a fost președinte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
în Statele Unite ale Americii, la San Paul University, Iowa, și la Columbia University. Lucrează la început ca asistent la Institutul Pedagogic din Oradea, apoi ca redactor la „Contemporanul” și „România literară” (1968- 1969), „Magazin” (1971). În 1971 și 1972 este redactor-șef la „Tribuna școlii”. Ulterior, devine redactor la „Luceafărul”, de unde va fi îndepărtat în ultimii ani dinainte de 1989, ca disident. După 1989 a fost președinte al Televiziunii Române. Reprezentant al României la ONU, e numit în 1992 ambasador al României la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
University, Iowa, și la Columbia University. Lucrează la început ca asistent la Institutul Pedagogic din Oradea, apoi ca redactor la „Contemporanul” și „România literară” (1968- 1969), „Magazin” (1971). În 1971 și 1972 este redactor-șef la „Tribuna școlii”. Ulterior, devine redactor la „Luceafărul”, de unde va fi îndepărtat în ultimii ani dinainte de 1989, ca disident. După 1989 a fost președinte al Televiziunii Române. Reprezentant al României la ONU, e numit în 1992 ambasador al României la Washington, unde s-a și stabilit definitiv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]