17,517 matches
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a unor habitate naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
ale orașelor Buziaș, Ciacova și Recaș, și pe cele ale comunelor Chevereșu Mare, Foeni, Ghilad, Giera, Giroc, Giulvăz, Moșnița Nouă, Pădureni, Parța, Peciu Nou, Racovița, Remetea Mare, Sacoșu Turcesc, Șag și Topolovățu Mare. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
Turcesc, Șag și Topolovățu Mare. Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „” s-a făcut prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 9.919 hectare. Situl reprezintă o zonă umedă (încadrată în două bioregiuni, continentală și panonică) de luncă (mlaștini, turbării
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 9.919 hectare. Situl reprezintă o zonă umedă (încadrată în două bioregiuni, continentală și panonică) de luncă (mlaștini, turbării, pajiști, fânețe, terenuri arabile, păduri de foioase) ce adăpostește floră și faună diversă și conservă habitate naturale de tip: "Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention, Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion, Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)" și "Zvoaie cu Salix alba și Populus alba". Situl a fost desemnat în scopul conservării celor patru habitate naturale de interes comunitar, precum și protejării mai multor specii de floră spontană și faună sălbatică din Câmpia Banatului (subunitate geomorfologică ce aparține sud-vestului Câmpiei de Vest). Flora sitului este constituită din
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
și Populus alba". Situl a fost desemnat în scopul conservării celor patru habitate naturale de interes comunitar, precum și protejării mai multor specii de floră spontană și faună sălbatică din Câmpia Banatului (subunitate geomorfologică ce aparține sud-vestului Câmpiei de Vest). Flora sitului este constituită din arbori (cu specii de răchită - "Salix alba", plop alb - "Populus alba", velniș - "Ulmus laevis", arin negru - "Alnus glutinosa") și vegetație ierboasă specifică zonelor umede, cu specii de trifoi cu patru foi ("Marsilea quadrifolia"). Fauna este una diversă
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
o comunitate de scoici, cu indivizi din specia "Unio crassus" (scoică-mică-de-râu), specie considerată cu risc ridicat de dispariție în sălbăticie (înclusă în lista roșie a IUCN), precum și un fluture din specia "Euphydryas maturna" ("Hypodryas maturna"). Printre păsările semnalate în arealul sitului se află mai multe specii protejate (enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79/409/CEE" din 2 aprilie 1979, privind conservarea păsărilor sălbatice); printre care: pescăruș albastru ("Alcedo atthis
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
communis"), silvie de zăvoi ("Sylvia borin"), pupăză ("Upupa epops"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), cinteză ("Fringilla coelebs"), vânturel ("Falco vespertinus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârcul de noapte ("Nycticorax nycticorax"), sfrânciocul roșiatic ("Lanius collurio") și sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, situri arheologice, arii naturale) de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
rubecula"), cinteză ("Fringilla coelebs"), vânturel ("Falco vespertinus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârcul de noapte ("Nycticorax nycticorax"), sfrânciocul roșiatic ("Lanius collurio") și sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, situri arheologice, arii naturale) de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 4.473 hectare, pe suprafața teritorială a sitului aflându-se și rezervația naturală Balta Suhaia. Situl Suhaia (începând din iunie 2012) este protejat prin Convenția Ramsar ca zonă umedă de importanță internațională, important pentru ocrotirea a două specii faunistice: pelicanului creț ("Pelecanus crispus") și a unui pește cunoscut
Suhaia (sit SPA) () [Corola-website/Science/330322_a_331651]
-
privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 4.473 hectare, pe suprafața teritorială a sitului aflându-se și rezervația naturală Balta Suhaia. Situl Suhaia (începând din iunie 2012) este protejat prin Convenția Ramsar ca zonă umedă de importanță internațională, important pentru ocrotirea a două specii faunistice: pelicanului creț ("Pelecanus crispus") și a unui pește cunoscut sub denumirea populară de țigănuș ("Umbra krameri"), specii
Suhaia (sit SPA) () [Corola-website/Science/330322_a_331651]
-
protejată (încadrată în bioregiune geografică continentală) reprezintă o zonă naturală (lacuri, râuri, mlaștini, turbării, pajiști) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). În arealul sitului (alături de pelicanul creț) este semnalată prezența mai multor păsări cu specii de: lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcar-de-mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcar-de-lac ("Acrocephalus scirpaceus"), lăcar-de-rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), fluierar de munte ("Actitis hypoleucos"), ciocârlia-de-câmp ("Alauda arvensis"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), rața lingurar ("Anas
Suhaia (sit SPA) () [Corola-website/Science/330322_a_331651]
-
pendulinus"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), mierlă ("Turdus merula") sau nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Suhaia (sit SPA) () [Corola-website/Science/330322_a_331651]
-
Miresii, Seaca, Esna, Lutul Alb"), mlaștini, turbării, pășuni și terenuri arabile; ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). Printre speciile de păsări prezente în sit se află: lăcarul mare ("Acrocephalus arundinaceus"), lăcar-de-mlaștină ("Acrocephalus palustris"), lăcar-de-lac ("Acrocephalus scirpaceus"), lăcar-de-rogoz ("Acrocephalus schoenobaenus"), ciocârlia-de-câmp ("Alauda arvensis"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), rața lingurar ("Anas clypeata"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață cârâitoare
Ianca - Plopu Sărat () [Corola-website/Science/330319_a_331648]
-
Sylvia curruca"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie-de-campie ("Sylvia communis c"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), sturzul cântător ("Turdus philomelos") sau mierlă ("Turdus merula"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Ianca - Plopu Sărat () [Corola-website/Science/330319_a_331648]
-
alcătuiesc un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în partea
Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia () [Corola-website/Science/330330_a_331659]
-
sud-estică a țării, pe teritoriul administrativ al județului Constanța. Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Constanța, în partea portuară estică a orașului Mangalia, aproape de drumul național DN39, care leagă orașul Eforie de Mangalia. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și
Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia () [Corola-website/Science/330330_a_331659]
-
Mangalia, aproape de drumul național DN39, care leagă orașul Eforie de Mangalia. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 382 hectare. Aria protejată reprezintă zona nisipoasă (și stâncăriile submarine din Marea Neagră) încadrată în bioregiune pontică, aflată în imediata
Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia () [Corola-website/Science/330330_a_331659]
-
și se întinde pe o suprafață de 382 hectare. Aria protejată reprezintă zona nisipoasă (și stâncăriile submarine din Marea Neagră) încadrată în bioregiune pontică, aflată în imediata vecinătate a portului Mangalia; ce adăpostește o gamă variată de vegetație și faună marină. Situl a fost desemnat în scopul conservării unor habitate de interes comunitar de tip: "Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare, Recifi" și "Nisipuri și zone mlăștinoase neacoperite de apă de mare la reflux" și
Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia () [Corola-website/Science/330330_a_331659]
-
și zone mlăștinoase neacoperite de apă de mare la reflux" și protejării unui specii de iarbă de mare ("Zostera noltii") și a unei comunități de alge din specia "Cystoseira barbata". Alte specii de floră și faună marină semnalate în arealul sitului: Floră cu specii de: iarbă de mare ("Zostera noltii", specia aflată pe lista roșie a IUCN) și alge (verzi, roșii) cu specii de: "Cladophora vagabunda, Ceramium rubrum" și "Cystoseira sp.". Fauna este constituită din pești cu specii de: guvid ("Gobius
Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia () [Corola-website/Science/330330_a_331659]
-
Cystoseira sp.". Fauna este constituită din pești cu specii de: guvid ("Gobius cobitis"), guvidul de nisip ("Pomatoschistus minutus"); crabi cu specii de "Diogenes pugilator, Eriphia verrucosa", moluște cu specii de "Solen marginatus" sau scoici din specia "Paphia aurea". În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia () [Corola-website/Science/330330_a_331659]
-
geografică continentală) reprezintă o zonă naturală în lunca inundabilă a Dunării (lacuri, râuri, pajiști, terenuri arabile cultivate) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj (sau sedentare (unele protejate prin lege). Situl adăpostește o gamă variată păsări cu specii de: rață sulițar ("Anas acuta"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață lingurar ("Anas clypeata"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață cârâietoare ("Anas querquedula"), gârliță mare ("Anser albifrons"), stârc cenușiu ("Ardea cinerea
Lacurile Fălticeni () [Corola-website/Science/330335_a_331664]
-
Phalacrocorax pygmeus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), fluierar de zăvoi ("Tringa ochropus"), fluierar negru ("Tringa erythropus"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola") sau nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Repotraj
Lacurile Fălticeni () [Corola-website/Science/330335_a_331664]
-
Lacul Bâlbâitoarea este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în județul
Lacul Bâlbâitoarea (sit SCI) () [Corola-website/Science/330331_a_331660]
-
protejate. Acesta este situat în județul Prahova, pe teritoriul administrativ al comunei Bătrâni. Aria naturală se află în extremitatea nord-estică a județului Prahova (aproape de limita teritorială cu județul Buzău), în partea nordică a satului Poiana Mare. Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin "Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile" Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și
Lacul Bâlbâitoarea (sit SCI) () [Corola-website/Science/330331_a_331660]