21,512 matches
-
costa acea unică țigară și întreabă-te dacă dorești realmente să trăiești sub amenințarea bolilor acelora cumplite. Și, cel mai important, amintește-ți că senzația e temporară și că te apropii cu fiecare clipă, de scopul tău. Unii fumători se tem că vor trebui să-și petreacă toată viața „dezactivându-și" impulsurile automate. Cu alte cuvinte, cred că vor trebui să se autoamăgească până la sfârșitul zilelor că n-au nevoie de țigară, recurgând la tehnici psihologice. Nu e adevărat. Amintește-ți că
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
fie că îți va fi ușor sau greu, n-ai să mai fumezi niciodată alta. Poate că te îngrijorează faptul că ai mai făcut această promisiune și altă dată sau că va trebui să treci prin suferințe groaznice. Nu te teme, cel mai rău lucru care ți se poate întâmpla este să eșuezi, așa că n-ai absolut nimic de pierdut și enorm de câștigat. Dar nici să nu te gândești măcar la eșec! Adevărul cel minunat este că a te lăsa
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
ușor să se lase. Mi-a trimis o frumoasă scrisoare de mulțumire. Practic, ultimul lucru pe care-l spun foștilor fumători când închei ședința este „Țineți minte, nu mai trebuie să fumați niciodată vreo țigară". Acel bărbat spusese: „Nu te teme, Allen. Dacă reușesc să mă las, e sigur că n-am să mai fumez niciodată". Mi-am dat seama că avertismentul nu fusese înregistrat realmente. Am spus: „Știu că asta crezi acum, dar ce-ai să crezi peste șase luni
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
tânjesc după țigară. în realitate, le este atât de ușor să se lase, încât își pierd teama de fumat. își spun: „O să fumez doar una. Chiar dacă devin din nou dependent, o să-mi fie ușor să mă las din nou". Mă tem că lucrurile nu stau așa. E ușor să te lași de fumat, dar este imposibil să controlezi dependența. Singurul gest esențial pentru a deveni nefumător este să nu fumezi. în cealaltă categorie de fumători care-mi produce frustrare intră cei
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
Cum nu vorbește despre fumat, poți crede că nu-l mai preocupă și nu vrei să-i reamintești. însă, cel puțin în cazul „Metodei voinței", se întâmplă exact pe dos - fostul fumător devine obsedat de țigară. Prin urmare, nu te teme să abordezi subiectul și continuă să-l lauzi, îți va spune singur dacă nu vrea să-l reamintești. Dă-ți toată silința să-l scapi de tensiuni în perioada de abstinență. Gândește-te cum să-i faci viața cât mai
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
-mi închipui ce porcăieli și-ar lua - autorul, șeful ziarului, patronul trustului, partidul cu care simpatizează; înclin să cred că nici Mântuitorul n-ar scăpa ieftin de asta - în comentariile online de la sfârșitul articolului. Iertați-mă, oameni buni, dar mă tem că trăim vremuri în care Fericirile lui Iisus - doar cu noroc, într-o zi lipsită de evenimente - ar prinde un colț pe pagina de cultură a vreunui cotidian sau un minut din știrile de la ora 7. DISPLAY Diana SOARE „Dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
mai sincer decât cuvântul (vezi și filmul lui Patrice Chéreau, Intimitate/Intimacyă. Cuvintele mint sau nimeresc ușor pe lângă, ele sunt arme periculoase și parșive, iar în relațiile dintre oameni empatia e o chestie atât de fragilă, încât ți-e și teamă să începi să vorbești cu cineva ca să nu descoperi că empatia era o proiecție. (Proust spunea că avem impresia că suntem iubiți când iubirea pleacă de la noi, se lovește de celălalt și se întoarce.Ă Cam asta reiese din filmul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
didactică poate fi definită ca fiind procesul de anticipare a pașilor ce urmează a fi parcurși în realizarea activității didactice. După G. de Landsheere[10], a proiecta înseamnă: a defini obiectivele formării, la unul sau mai multe niveluri; a sugera teme de activitate susceptibile de a provoca învățarea în sensul dorit; a oferi posibilitatea alegerii metodelor și mijloacelor de predare-învățare; a propune instrumente de evaluare a predării și învățării; a determina condițiile prealabile ale unei activități eficiente. Sintetizând, proiectarea activității didactice
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
a cauzat pierderi în trecut. Restul circumstanțelor fiind aceleași, evident. Pentru investitorul traumatizat, titlul în cauză este adesea proscris. Modul în care celelalte plasamente sunt percepute poate fi de asemenea modificat. Eventualele pierderi viitoare devin mai marcante și sunt mai temute în momentul alegerii unui plasament bun. Investitorul poate atunci reacționa optând pentru plasamente mai puțin riscante, cu un potențial de scădere limitat. Odean, Strahilevitz și Barber (2005Ă au urmat studiul cu privire la impactul performanțelor trecute asupra alegerilor de investiții urmărind dacă
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
că ne-am cauzat propria pierdere schimbând cursul lucrurilor. Unele experimente au confirmat acest lucru arătând că, prin comparație cu inacțiunea, acțiunea sporea bucuria obținută dintr-un eveniment favorabil dar și neplăcerea asociată cu un final nefericit. Cei care se tem de pierderi mai presus de orice vor fi deci înclinați să nu facă nimic. Înclinația respectivă, numită diversiunea omisiterii, amintește în nenumărate puncte de diversiunea de status quo evocată în experimentul nr. 30. Cele două sunt adesea indisociabile deoarece de
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
căutând să se recunoască unii pe alții în copiile executate după natură, în stil Cimpoeșu sau Dan Lungu. De fapt, cu toată captatio de mai sus, nu sunt prea multe de spus în această cronică despre blocul ieșean și mă tem că nici despre cartierul Podu Roș. E clar că autoarea nu face decât să proiecteze o viziune parabolică a lumii „celorlalți“, localizând-o pe malul Bahluiului. Viziunea aparține poetei și reflectă doar în mică măsură o localizare posibilă. Lucrul e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
a gesticula (cu brațele aproape de piept, coatele lipite de corp, mișcări scurte și niciodată prea departe de trup pentru a putea proteja corpul de o potențială agresiune) este moștenirea unui popor oprimat, care dorește să comunice cu ceilalți, dar se teme să lase garda jos. În contrast cu deschiderea limitată și defensivă a gesturilor evreilor, cele ale italienilor sunt largi, cu dese depărtări de corp ale membrelor, sugerând faptul că nu se simt niciodată amenințați în compania altora 14. Importanța și amprenta culturii
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
aptitudinea); • factorii sociali: familie, mediu de proveniență, școli urmate, integrarea socială și profesională, rolul și statutul social etc. 2) Conținutul (ce?) se referă la: • definirea tipului de conținut (informativ, interpretativ, inovativ, relațional, evaluativ, pragmatic, emoțional etc); • identificarea unităților de învățare (teme principale și secundare, subteme) și realizarea conexiunilor dintre acestea; • referințe la alte conținuturi/tematici complementare; • adecvarea conținutului cu forma discursului. 3) Elevii (cui?) se descriu prin: • determinarea grupului de elevi (nivel de instruire, dinamica grupului de elevi); • definirea personalității elevilor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de ierarhizare și succesiune; prin organizarea introducerii în temă; prin rezumatele oferite; prin exemplele și schemele utilizate"102. Din păcate, pentru unii profesori, proiectarea unităților de învățare este mai importantă decât cunoașterea psihopedagogică a elevilor, asaltarea cu informații numeroase și teme pentru acasă, mai relevantă decât dezvoltarea imaginii de sine a elevilor, dezvoltarea competențelor academice, mai utilă decât dezvoltarea competențelor socio-emoționale. c) caracterul explicativ este relevat prin utilizarea unor procedee didactice (definirea, reformularea, schematizarea, caracterizarea etc.) menite să însoțească explicațiile profesorului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
tipurile de gesturi în funcție de parametrii acestora (amploare, formă, intensitate, ritm, direcție, durată); * să descrie tipologia gestuală după funcția pe care o îndeplinesc (embleme, ilustratori, reglatori, expresii faciale, adaptori); * să analizeze comparativ accepțiunile gestului; * să sublinieze rolul și importanța fiecărei accepțiuni. Teme de discuție 1. Ecouri istorice și criterii de definire. 2. Analize semiotice: gestualitate-gen; gestualitate-vârstă; gestualitate-statut social; gestualitate-cultură; gestualitate-spațiu și timp. 3. Particularități ale accepțiunilor gestului. Teme de reflecție 1. Specificați de ce kinezica nu este o știință exactă precum matematica, fizica
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
faciale, adaptori); * să analizeze comparativ accepțiunile gestului; * să sublinieze rolul și importanța fiecărei accepțiuni. Teme de discuție 1. Ecouri istorice și criterii de definire. 2. Analize semiotice: gestualitate-gen; gestualitate-vârstă; gestualitate-statut social; gestualitate-cultură; gestualitate-spațiu și timp. 3. Particularități ale accepțiunilor gestului. Teme de reflecție 1. Specificați de ce kinezica nu este o știință exactă precum matematica, fizica, chimia. 2. Explicați contribuția gesticulației la înțelegerea amplorii emoționale și logice a discursului și a oratorului. 3. Argumentați de ce femeile au o abilitate mai bună în
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elevilor și invers; * să analizeze rolul funcțiilor și disfuncțiilor gesturilor în actul educațional; * să sublinieze impactul gesturilor în motivarea școlară a elevilor; * să conștientizeze funcțiile gesturilor în optimizarea comunicării didactice; * să precizeze modalitățile de valorificare a gesturilor în comunicarea didactică. Teme de discuție 1. Elemente caracteristice ale comunicării didactice. 2. Rolul gestului în relația profesor-elev: funcții și disfuncții. 3. Tipologia gesturilor în comunicarea didactică. 4. Semioza comunicării gestuale. 6. Sugestii privind utilizarea gestului în eficientizarea activității de predare. Teme de reflecție
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
comunicarea didactică. Teme de discuție 1. Elemente caracteristice ale comunicării didactice. 2. Rolul gestului în relația profesor-elev: funcții și disfuncții. 3. Tipologia gesturilor în comunicarea didactică. 4. Semioza comunicării gestuale. 6. Sugestii privind utilizarea gestului în eficientizarea activității de predare. Teme de reflecție 1. Realizată prin acte pedagogice mereu înnoite în expresia lor, comunicarea didactică, în ciuda unui conținut semantic similar, face mai mult decât să enunțe și să transmită cunoștințe. Elaborați o definiție a comunicării eficiente profesor-elev din punctul dumneavoastră de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Implicarea activă este un element foarte important în cadrul procesului de consiliere și este nevoie să fie exprimată la fiecare nivel. Clienții trebuie să depășească etapa de pasivitate și să devină participanți activi. Elementele experimentale trebuie incluse în sesiuni și activități "teme pentru acasă" trebuie stabilite astfel încât clientul să fie cât mai activ implicat. 10. Poziționare pentru noile posibilități care pot apărea Gândirea economică curentă provoacă procesul tradițional de stabilire a obiectivelor. În locul unei căi logice și secvențiale, clienții trebuie pregătiți să
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
după Campbell, concluzia sa potrivit căreia președintele eșuează în demersul său de a "spune națiunii adevărul", să facem câțiva pași înapoi, în textul analizei care ne stă în față, ocazie cu care vom găsi, cum, de altfel, ne-am și temut, mici incursiuni ale criticului "în afara" textului adresei lui Nixon din 3 noiembrie 1969. Într-adevăr, Campbell face referiri la faptul că majoritatea opozanților lui Nixon preferau strategia "vietnamizării", urmate de retragerea trupelor americane din Vietnam la o dată fixă, anunțată în
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
fiecare persoană pentru care povestea "are sens". Mai mult, povestea americană, zice Reagan, la unison cu un întreg popor, "este sanctificată de Dumnezeu și validată de experiența americanilor"545. Prin urmare, observă William Lewis, retorica lui Ronald Reagan include ca teme toate elementele istoriei mitice: "măreția Americii, dedicația față de libertate, eroismul poporului american, imperativul moral al muncii, prioritatea progresului economic, răul domestic al taxelor și reglementărilor guvernamentale și necesitatea menținerii puterii militare"546. Astfel, Reagan include în retorica sa versiunea mitică
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
clipă, însă, începe calvarul vieții de ginere și de diacon, după cum singur mărturisești: „Patru ani la biserica Patruzeci de Sfinți, trăind într-o casă în care mă răzbea ploaia și mă orbea fumul și femeia. De sărăcie nu m-am temut niciodată căci totdeauna a fost cu mine...” Eu aș mai adăuga că te asuprea rău de tot socrul, căruia îi venea așa din senin să te sugrume în miez de noapte... Chiar și în aceste condiții nu te-ai lăsat
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
a face inspecție,... ” te-a găsit „în halat, cu o pușcă în mână, trăgând în ciorile de pe crucea bisericii. Protopopul, uimit de această nelegiuire,... întreabă: Da’ bine, diacone, unde s o mai văzut față bisericească umblând cu pușca?” Tare mă tem însă, că n-ai tăcut din gură. De-acuma era tot una dacă tăceai sau dacă ziceai ce-ți ședea pe limbă. Adevărul este că în ziarul „Curierul de Iași” Nr.6 din 1868 a apărut articolul cu un titlu
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
fost de vreo două ori, fiindcă era o atracție: slujba ortodoxă era dramatică, era ceva foarte diferit de serviciul divin de la sinagogă. Nu mi-a fost frică să intru, să stau acolo, să mă uit, să ascult; nu m-am temut că apare cineva să-mi zică „ieși afară!” Asta cred că a fost tot pe la 12-13 ani. Desigur, știam că religia creștină e altceva, dar altceva pur și simplu, nu într-un fel amenințător. Cam astea erau cercurile vieții mele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
note destul de bune, deși nu foarte bune, pentru că după o lună sau două de școală nu mai învățam nimic. Era, a devenit un fel de pact, o strategie, și așa a rămas toată viața mea, în general. La început mă temeam că nu o să pot face față, cine știe de ce, după care, când vedeam note așa de mari, nu mai aveam chef să muncesc la fel de mult pentru clasă. Vedeam că mă descurc, că n-o să fie nici un fel de nenorocire dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]