16,877 matches
-
o disocieze de pesimism, și de orice alt negativism, descifrând o atitudine militantă, un acționism social recuperabil la o adică din publicistica eminesciană, adică din zona oarecum prozaică a operei. Dualismul figurii eminesciene este surprins și aici prin tensiunea dintre ură și iubire, dintre amărăciune și revoltă, dintre pesimism și abia deghizate utopii. Pe scurt, Petre Comarnescu dorește să dizloce din performanța intensității lirismului eminescian un trop al potențialului revoluționar al acestei figuri. Spre deosebire de marii romantici europeni, Adam Mitckiewicz, Sándor Petőfi
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe care criticul o sugerează, conferindu-i o tentă socialistă. "O imagine în același timp energică, michelangeliană, dar și profund interiorizată, din care privitorul poate deduce tocmai ipostaza de luptător a lui Eminescu, forța lui de gânditor, care iubea și ura, chemând la alte înțelegeri pe oameni. Nu-i nimic pesimist în expresia acestei bărbății îndurerate și în același timp tunătoare, în revolta ei. Însăși fruntea nu are seninătate, ci, prin modelajul ei cu accente și neregularități, cu o cută orizontală
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și prin faptul că ea poartă o coroană, este regina. Salomeea păstrează o rezervă resemnat-hieratică, întinzând deasupra mesei talgerul pe care se află capul sfântului Ioan. Herodiada ridică o cupă, chipul ei rămâne impasabil, inflexibil, nu exprimă nici jubilație, nici ură, nici seninătate, ci mai degrabă un fel de detașare vecină cu nepăsarea. Dacă Salomeea ține ochii închiși, ochii reginei sunt larg deschiși. Ea pare să fie deplin conștientă de greutatea actului tocmai împlinit, al cărui instrument a fost fiica ei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
aceste personaje să fi avut o existență complicată. Ceea ce caracterizează familia Moromete este lipsa ei de unitate, pusă de autor În evidență chiar din primele pagini. Două căsnicii, șase copii, câte trei din fiecare; la toate acestea se adaugă o ură față de Catrina din partea celor trei frați mai mari, din prima căsnicie a lui Ilie Moromete, cultivată și Întreținută de Guica, sora care nu l-a putut ierta pe fratele ei pentru izolarea la care a fost supusă, după căsătoria cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Catrina din partea celor trei frați mai mari, din prima căsnicie a lui Ilie Moromete, cultivată și Întreținută de Guica, sora care nu l-a putut ierta pe fratele ei pentru izolarea la care a fost supusă, după căsătoria cu Catrina. Ura băieților din prima căsnicie a lui Ilie Moromete nu prea se justifică, moral vorbind, de vreme ce Catrina i-a crescut de la vârste fragede. Cei trei copii din căsătoria cu Catrina, Tita, Ilinca și Nicolae sunt și ei frustrați de starea conflictuală
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Europeană, 2000, Memorandumul asupra învățării permanente, Bruxelles. Comisia Europeană, 2003, Joint report on social inclusion summarising the results of the examination of the National Action Plans for Social Inclusion (2003-2005), HYPERLINK "http://europa.eu.int/eurlex/lex/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52003DC0773:EN:HTML" http://europa.eu.int/eurlex/lex/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52003DC0773:EN:HTML. Comisia Europeană, 2005, Progress towards the Lisbon Objectives in Education and Training, raport, HYPERLINK "http://europa.eu.int/scadplus/leg/en/lvb
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
inclusion summarising the results of the examination of the National Action Plans for Social Inclusion (2003-2005), HYPERLINK "http://europa.eu.int/eurlex/lex/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52003DC0773:EN:HTML" http://europa.eu.int/eurlex/lex/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52003DC0773:EN:HTML. Comisia Europeană, 2005, Progress towards the Lisbon Objectives in Education and Training, raport, HYPERLINK "http://europa.eu.int/scadplus/leg/en/lvb/r12001.htm" http://europa.eu.int/scadplus/leg/en/lvb/r12001.htm. Consiliul Europei
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
leg/en/lvb/r12001.htm. Consiliul Europei, 2000, Presidency conclusions, Lisbon European Council, Lisabona. European Commission and European Council, 2001, The concrete future objectives of education and training systems, Stockholm, HYPERLINK "http://europa.eu.int/eur-lex/lex/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52001DC0059:EN:HTML" http://europa.eu.int/eur-lex/lex/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52001DC0059:EN:HTML. Guvernul României, 2002, Planul național antisărăcie și promovare a incluziunii sociale, iulie, publicat și în Revista de Asistență Socială, nr. 3/2002
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
European Commission and European Council, 2001, The concrete future objectives of education and training systems, Stockholm, HYPERLINK "http://europa.eu.int/eur-lex/lex/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52001DC0059:EN:HTML" http://europa.eu.int/eur-lex/lex/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:52001DC0059:EN:HTML. Guvernul României, 2002, Planul național antisărăcie și promovare a incluziunii sociale, iulie, publicat și în Revista de Asistență Socială, nr. 3/2002. MEC, 2002, Strategia dezvoltării învățământului preuniversitar în perioada 2001-2004 - reactualizare 2002. Planificare prospectivă până în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
administrative și jandarmii rurali să fie urgent trimiși în toate părțile teritoriilor eliberate, imediat ce sunt ocupate de armata operativă. În majoritatea satelor s'au constatat grave fricțiuni între populația creștină și evrei, între oamenii regimului sovietic și regimul românesc. Intrigi, ură și patimi, manifestate prin crimă și execuții făcute chiar de populația locală. Sunt sate unde populația și-a făcut singură dreptate, pedepsind cu moartea pe cei vinovați sau numai acuzați de o vină oarecare fictivă, răzbunându-se. În unele sate
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Secția II-a Orele 10 Biroul 2 Nr. 19.700 SECRET BULETIN CONTRAINFORMATIV 1. Starea de spirit a). În armată: bună. b). A populației: bună. La Iași a fost ridicat parțial camuflajul. Măsura a produs mare satisfacție în rândurile populației. Ura populației române împotriva Evreilor se accentuează, în special la Vest de Prut, unde Evreii, fiind lăsați liberi, continuă nestingheriți afacerile lor, realizând câștiguri foarte mari. La București călătorii dintr-un tramvai au manifestat ostil împotriva unei evreice foarte elegant îmbrăcată
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
întocmai, dacă circumstanțele impun introducerea sau omiterea unor întrebări. Ghidul de interviu trebuie să acopere toate problemele importante, fără a fi însă extrem de structurat și fără a sugera posibile răspunsuri. Întrebările trebuie s. fie deschise, simple și să evite bias urile. Participanților trebuie să li se asigure libertatea de a interveni cînd consideră necesar, iar moderatorul poate redirecționa discuția în cazul în care aceasta degenerează. Ghidul nu trebuie să fie exagerat de detaliat și conține în general între 10 și 20
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
cauză este aceea că practicile abuzive ale lui Ceaușescu ajunseseră să fie criticate pînă și de către comuniști și foști lideri de partid, cum o dovedește și scrisoarea din martie 1989. Și, în sfîrșit, Ceaușescu ajunsese să fie urît, și această ură a unit toate grupările disidente din România, în numele unei cauze comune. Oamenii înduraseră hărțuielile, arestul, încarcerarea, foametea și frigul, dar nu puteau tolera crima. Cînd Securitatea a deschis focul asupra românilor din Timișoara, ucigînd femei și copii, poporul nu a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a neamului omenesc, cere un alt patriotism cu totul deosebit de al celor vechi, și care era împotrivitor la dezvoltarea omenirii. Silința celor vechi de a-și ridica patria cu paguba altor State, și de a întemeia iubirea către dânsa pe ura altor țări, nu se mai potrivesc cu vremea în care trăim. Patriotismul din vremea de acum trebuie unit cu iubirea de omenire [...] (p. 41). Speranța lui Aaron este că "acela care este pătruns de această iubire sfântă [iubirea omenească prescrisă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ipso facto, la nobilitatea genetică a poporului român, este respinsă de Maior ca total neîntemeiată. Fără nicio acoperire istorică, ea nu este decât o altă "vomitare cu condeiul asupra romînilor, strănepoților romanilor celor vechi" (Maior, 1990, p. 5) venite din ura scriitorilor străini. Nici chiar după retragerea aureliană, coloniștii rămași în patria lor nu s-au compromis genetic: "Romînii și după vremile lui Aurelian au rămas în Dachia neam osebit" (Maior, 1990, p. 67), caracterul lor deosebit fiind dat de faptul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Pe lângă iubirea totală a patriei ("Să ne clădim altar în suflet pentru iubirea de Patrie și să închinăm acestui altar tot sufletul, toată viața și tot focul nostru patriotic"), în capul listei este așezat imperativul "Să ne înrădăcinăm în suflet ura neîmpăcată contra dușmanilor Patriei; să ne plămădim dorința pătimașe de a-i sfărâma și ai îngenunchia la picioarele noastre" (p. 56). Narcisismul eului național merge mână în mână cu pedagogia urii celuilalt antinațional. Programul educațional predat în școala militară a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
listei este așezat imperativul "Să ne înrădăcinăm în suflet ura neîmpăcată contra dușmanilor Patriei; să ne plămădim dorința pătimașe de a-i sfărâma și ai îngenunchia la picioarele noastre" (p. 56). Narcisismul eului național merge mână în mână cu pedagogia urii celuilalt antinațional. Programul educațional predat în școala militară a națiunii conține, dincolo de iubirea aproapelui național și ura celuilalt non-național, și o etică marțială, fundamentată pe apologia febrilă a războiului: "Scopul suprem al armatei este războiul" (p. 97), motiv pentru care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dorința pătimașe de a-i sfărâma și ai îngenunchia la picioarele noastre" (p. 56). Narcisismul eului național merge mână în mână cu pedagogia urii celuilalt antinațional. Programul educațional predat în școala militară a națiunii conține, dincolo de iubirea aproapelui național și ura celuilalt non-național, și o etică marțială, fundamentată pe apologia febrilă a războiului: "Scopul suprem al armatei este războiul" (p. 97), motiv pentru care națiunea înarmată și militarizată trebuie să fie permanent pregătită pentru a fi în prag de război. Etica
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să creadă că sunt din aceeași rasă, aceeași familie și aceeași patrie cu lupii care le devorează (Hervé, 1905, f.p.). "Prin ce aberație", se întreabă Hervé, "paria [proletarii dezmoșteniți și exploatați] diferitelor Patrii se aruncă unii asupra altora cu atâta ură, la prima chemare a stăpânilor lor? Cum pot muncitorii și țăranii germani, francezi, ruși sau japonezi să fie atât de proști încât să nu vadă că singurii lor dușmani sunt cei care în propriile lor Patrii storc de la ei cele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
menționat și documentele Istoria: programa școlară pentru clasele V-VII (1952) și Istoria: programa școlară pentru clasele VIII-XI (1952). Acestea din urmă, cuprinzând instrucțiunile după care trebuie predată istoria în școli, inaugurează în tradiția învățământului românesc o explicită "pedagogie a urii". În repetate rânduri, dăscălimea este instruită spre a suscita ostilitatea viscerală a elevilor. În procesul predării Istoriei" precizează programa "profesorul educă în elevi dragostea de patrie și ura față de naționalismul și cosmopolitismul burghez" (Istoria: programa școlară pentru clasele VIII-XI, 1952
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istoria în școli, inaugurează în tradiția învățământului românesc o explicită "pedagogie a urii". În repetate rânduri, dăscălimea este instruită spre a suscita ostilitatea viscerală a elevilor. În procesul predării Istoriei" precizează programa "profesorul educă în elevi dragostea de patrie și ura față de naționalismul și cosmopolitismul burghez" (Istoria: programa școlară pentru clasele VIII-XI, 1952, p. 5). Câteva rânduri mai încolo, ideea este reluată și îmbogățită. Îmboldit să redea contradicțiile societății capitaliste alături de gradul intolerabil de oprimare a proletariatului cu "expresivitate maximă" și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
redea contradicțiile societății capitaliste alături de gradul intolerabil de oprimare a proletariatului cu "expresivitate maximă" și să zugrăvească în culori cât mai vii suferințele clasei asuprite în contrast cu cruzimea, violența și parazitismul claselor asupritoare, profesorul "trebue să provoace în elevi sentimentul de ură pentru tot ce este vechi, perimat, contrarevoluționar". Ura este astfel instituită ca principiu fundamental în "educarea elevilor în spiritul concepției revoluționare despre lume" (ibidem, p. 7). În aceeași vreme în care G. Orwell (2002) [1949] imagina în distopicul său roman
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
oprimare a proletariatului cu "expresivitate maximă" și să zugrăvească în culori cât mai vii suferințele clasei asuprite în contrast cu cruzimea, violența și parazitismul claselor asupritoare, profesorul "trebue să provoace în elevi sentimentul de ură pentru tot ce este vechi, perimat, contrarevoluționar". Ura este astfel instituită ca principiu fundamental în "educarea elevilor în spiritul concepției revoluționare despre lume" (ibidem, p. 7). În aceeași vreme în care G. Orwell (2002) [1949] imagina în distopicul său roman 1984 practica celor "două minute de ură" prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
contrarevoluționar". Ura este astfel instituită ca principiu fundamental în "educarea elevilor în spiritul concepției revoluționare despre lume" (ibidem, p. 7). În aceeași vreme în care G. Orwell (2002) [1949] imagina în distopicul său roman 1984 practica celor "două minute de ură" prin care toți locuitorii Oceaniei își întrerup orice activitate pentru a participa acest ritual al furiei în care își manifestă ostilitatea față de dușmanii Partidului, școlile românești deveneau instituțiile în care se punea în practică o foarte explicit formulată pedagogie a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prin care toți locuitorii Oceaniei își întrerup orice activitate pentru a participa acest ritual al furiei în care își manifestă ostilitatea față de dușmanii Partidului, școlile românești deveneau instituțiile în care se punea în practică o foarte explicit formulată pedagogie a urii. Doar că cele două minute zilnice ale urii își aveau corespondentul românesc în cele 3 ore săptămânale ale urii administrate în cadrul cursului de istorie. Logica sovietică de periodizare a trecutului românesc. Preluarea puterii politice și guvernamentale de către Partidul Comunist din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]