167,112 matches
-
s-a difuzat pe Boomerang, disponibil însă doar în engleză. este o gorilă antropomorfică ce își petrece timpul stând la geamul din față a unui magazin de animale condus de Melvin Peebles, mâncând banane și fiind un drenaj pentru finanțele afacerilor. Domnul Pebbles marchează prețul lui Magilla considerabil, dar Magilla e mereu cumpărat pentru un timp scurt, de obicei de niște hoți care îl păcălesc pentru ca acesta să îi ajute la comiterea jafurilor sau de o agenție publicitară în căutarea unei
Gorila Magilla () [Corola-website/Science/336630_a_337959]
-
un jurist, mediator atestat și administrator autorizat din Republica Moldova. Din 6 august 2015 exercită funcția de director general al „Termoelectrica” S.A. - principalul producător și furnizor de energie electrică și energie termică din Republica Moldova , administrată de Ministerul Economiei. [[Categorie:Oameni de afaceri moldoveni|Moldova, Republica]] [[Categorie:Nașteri în 1977]] [[Categorie:Nașteri pe 7 martie]]
Veaceslav Eni () [Corola-website/Science/336666_a_337995]
-
Firma a intrat în faliment în noiembrie 2005, după ce Tribunalul Bacău a hotarât lichidarea judiciară, la cererea administratorului judiciar și a creditorilor. În 2011 firma austriacă Energy Bio Chemicals, care a preluat activele Carom, a reluat producția de cauciuc, realizând afaceri de 28 milioane euro, cu 400 de angajați. S.C. RAFO S.A. Onești fondată în anul 1966, este una din principalele rafinării de petrol din România și a fost cel mai modern combinat de prelucrare a petrolului din Estul Europei, folosind
Platforma Petrochimică Borzești () [Corola-website/Science/336635_a_337964]
-
din țară complet termoficat. S.C. Chimcomplex S.A. este o companie producătoare de produse chimice din România. Este deținută în proporție de 96,05% de A2 Impex SRL, fiind o societate din grupul SCR (Serviciile Comerciale Române), controlat de omul de afaceri Ștefan Vuza. Titlurile companiei se tranzacționează la categoria de bază a pieței Rasdaq, secțiunea XMBS, sub simbolul CHOB. Construcția "Combinatului Chimic Borzești" a fost începută în anul 1954, în 1959 intrat în funcțiune prima instalație, fabrica de Oxigen, care asigura
Platforma Petrochimică Borzești () [Corola-website/Science/336635_a_337964]
-
și 1731, el a vizitat Rudolstadt doar de două ori. Cariera sa militară a fost încheiat din cauza problemelor pe care le avea la o ureche. În 1767, Louis Günther a moștenit principatul Schwaryburg-Rudolstadt, la vârsta de 59 de ani. Cele mai multe afaceri de guvern au fost tranzacționate de cancelarul său, Christian Ulrich von Ketelholdt, cu care a avut o bună relație de lucru. S-ar putea spune că regentul "de facto" era cancelarul. Prințul a avut diverse ocupații; printre altele, el era
Louis Günther al II-lea, Prinț de Schwarzburg-Rudolstadt () [Corola-website/Science/336655_a_337984]
-
sau pentru prestările de servicii. În acest proces prestatorul de servicii (finetraderul) acționează pe de o parte în calitate de broker, pentru că el este cel care achiziționează bunurile la ordinul cumpărătorului, și pe de altă parte, în calitate de finanțator, întrucât el prefinanțează această afacere până la momentul în care el primește banii de la cumpărător. Sunt finanțate în principal activele numai pe termen scurt din bilanț, sunt activate (active curente), de exemplu, Mărfuri, materii Prime, consumabile și consumabile de operare finite/semifabricate. Finetrading este un cuvânt
Finetrading () [Corola-website/Science/336662_a_337991]
-
finite/semifabricate. Finetrading este un cuvânt inventat compus din cuvinte în limba engleză, "Finanțe" și "Comerț". Gerunziul subliniază faptul că activitatea are loc între partenerii contractuali, și anume "comerciale". Pentru că de regulă comerciantul acționează ca un terț în relația de afaceri (furnizori - clienți) și funcția sa este de tranzacție de bunuri comercializabile. După ce cumpărătorul și intermediarul au cazut de acord cu privire la utilizarea finetrading în procesul de achiziție se încheie un contract cadru între cele două părți. Mai departe, finetraderul verifică documentele
Finetrading () [Corola-website/Science/336662_a_337991]
-
calitatea de membru al Comitetului Uniunii și Progresului (CUP), nucleul mișcării Junilor Turci. Cu toate acestea, după Revoluția Junilor Turci din 1908, el a devenit deputat de Edirne în Parlamentul Otoman și în iulie 1909 a fost numit ministru al afacerilor interne. Ulterior a devenit ministru al poștelor și apoi secretar general al CUP în 1912. După asasinarea primului ministru (Mare Vizir) Mahmud Șevket Pașa în iulie 1913, Talaat Pașa a devenit din nou ministru al afacerilor interne. Talaat, Enver Pașa
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
fost numit ministru al afacerilor interne. Ulterior a devenit ministru al poștelor și apoi secretar general al CUP în 1912. După asasinarea primului ministru (Mare Vizir) Mahmud Șevket Pașa în iulie 1913, Talaat Pașa a devenit din nou ministru al afacerilor interne. Talaat, Enver Pașa și Djemal Pașa au format un grup cunoscut mai târziu ca Cei Trei Pași. Acești bărbați au format triumviratul care a condus guvernul otoman până la sfârșitul Primului Război Mondial în octombrie 1918. Potrivit unor surse diverse, Talaat Pașa
Talaat Pașa () [Corola-website/Science/336649_a_337978]
-
din Amatrice, care a fost scoasă de sub dărâmături în viață, dar a murit în spital. Spre seară, premierul Matteo Renzi a anunțat că bilanțul a ajuns la 120 de morți. De asemenea, numărul răniților a crescut la 368. Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, 11 români au murit în cutremurul din Italia, alți 10 sunt într-o tabără de sinistrați, iar patru sunt dați dispăruți. De asemenea, au mai fost identificate alte șase persoane de cetățenie română printre răniți, care se află internate
Cutremurul din Italia, august 2016 () [Corola-website/Science/336701_a_338030]
-
din București, unde a obținut licența în 1945. Ulterior a urmat cursuri la Institutul de Studii Politice și Administrative din București (1948-1949). A lucrat ca redactor la Editura Cartea Rusă (1945-1948), șef al serviciului publicații la Direcția Presei din Ministerul Afacerilor Externe (1949-1952), asistent universitar la Facultatea de Filosofie a Universității din București (1949-1953) și redactor la Editura pentru Literatură Universală (1953-1975). a desfășurat o activitate îndelungată ca traducător de limba franceză, contribuind la difuzarea valorilor literaturii și culturii europene în
Marcel Aderca () [Corola-website/Science/336723_a_338052]
-
filmelor în limba rusă. Din 12 iunie 2014, în rețeaua Patria pot fi vizionate și filme dublate în limba română. Direcor general al rețelei de cinematografe „Patria” este Alexei Lisnic. Conform conducerii „Patria”, distribuția de film în Republica Moldova este o afacere cu profit neînsemnat și din acest motiv și-au încetat activitatea cinematografele «Flacăra» și «Gaudeamus».
Patria () [Corola-website/Science/336726_a_338055]
-
i-a lăsat santuri-ul ca amintire. Romanul este împărțit într-un prolog și 26 de capitole, numerotate cu cifre romane (de la I la XXVI) și fără titluri. Romanul este inspirat de viața lui Gheorghios Zorbas, prieten și asociat de afaceri al scriitorului, dar există și alte asemănări cu întâmplări reale petrecute în tinerețea lui Kazantzakis. Personajul titular și proiectul minier eșuat au la bază modele reale, dar autorul schimbă doar numele eroului său și locul de desfășurare a acțiunii. Scriitorul
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
an de prietenul său cretan Yannis Stavridakis, ce fusese numit consul al Greciei la Zürich. Legătura dintre Zorbas și Kazantzakis nu s-a întrerupt, iar fostul miner i-a mai adresat câteva scrisori „pline de pitoresc” fostului său asociat de afaceri. Primul ministru Eleftherios Venizelos l-a numit pe scriitor la 8 mai 1919 în funcția de director general în Ministerul Asistenței Publice. Kazantzakis a condus, în această calitate, o misiune de repatriere a grecilor din Caucaz, fiind însoțit în această
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
și mai târziu cu bogatul armator și căpitan de navă Dimitrios Bouboulis, luându-i numele de familie. Bouboulis a fost ucis în luptă împotriva piraților algerieni în 1811. Având vârsta de 40 de ani, Bouboulina i-a preluat averea și afacerile comerciale și a mai construit alte patru nave pe propria ei cheltuială, inclusiv marea navă de război "Agamemnon". În 1816, otomanii au încercat să confiște proprietățile Bouboulinei pentru că cel de-al doilea soț al ei luptase alături de ruși împotriva turcilor
Laskarina Bouboulina () [Corola-website/Science/336728_a_338057]
-
condus în Munții Pirinei. El s-a stabilit într-o casă din Munții Maures și a trăit tot restul războiului în regiunea franceză Midi, dedicându-se studiului textelor sacre hinduse, până în anul 1945, când a primit o telegramă de la Ministrul Afacerilor Externe al Franței prin care i se cerea să meargă la San Francisco, California, pentru a-și reprezenta țara la fondarea Organizației Națiunilor Unite. De la San Francisco, Herbert a însoțit comisia pregătitoare a fondării ONU și UNESCO la Londra și
Jean Herbert () [Corola-website/Science/336734_a_338063]
-
gemenele care nu se aseamănă deloc și sora lor mai mică, Peri (Miray Akay), sunt nevoite să își lase trecutul în urmă și să se mute în Istanbul, după ce mama lor, Güneș, a acceptat să se căsătorească cu omul de afaceri Haluk Mertoğlu (Emre Kınay). Güneș crede că a întâlnit omul potrivit, dar se va convinge singură de acest aspect, nu înainte de a trece peste răutățile famliei lui Haluk, care o acceptă cu greu. Fetele se adaptează ușor în vila în
Güneş () [Corola-website/Science/336738_a_338067]
-
un rol activ în creșterea sa, ajuntându-l să obțină un loc de muncă la clubul de baschet Chicago Bulls, în perioada adolescenței. Common a urmat cursurile universității Florida A&M University tip de doi ani obținând o diplomă în economia afacerilor. În timpul liceului, Common a făcut parte dintr-un trio, numit C.D.R cântând înainte concertelor celor de la N.W.A sau Big Daddy Kane. După ce a apărut în paginile revistei "The Source", Common a debutat cu single-ul "Take It
Common () [Corola-website/Science/336825_a_338154]
-
Tine" și "Cele 21 de Calități ale Liderului", s-au vândut fiecare în peste un milion de copii. Maxwell face parte din consiliul de administrație de la Indiana Wesleyan University și are o clădire care îi poartă numele: Centrul Maxwell pentru Afaceri și Leadership. În iulie 2013, organizația lui Maxwell a format 24 000 de lideri în Guatemala. Randy Stroman și alți membri John Maxwell Team a făcut parte din sesiunile de training care au durat trei zile. În 2014, Maxwell a
John C. Maxwell () [Corola-website/Science/336915_a_338244]
-
București, a lucrat timp de opt ani ca angajat al librăriei negustorului de articole de „brașovenie” George Ioanid, unde, după ce a deprins tainele meseriei de librar, a preluat conducerea secției de librărie a lui Ioanid. După ce a ajutat la dezvoltarea afacerii lui Ioanid, I. V. Socec a rupt colaborarea cu acesta, pentru a-și înființa propria librărie . În anul 1856, cu un credit de la Banca Mehedințeanu și Hagi Ilie, Ioan V. Socec și-a deschis librăria care i-a purtat numele
Ioan V. Socec () [Corola-website/Science/337048_a_338377]
-
după moartea tatălui lor în 1896, au preluat conducerea firmei Librăriei și Editurii Socec. Frații Jean și Emil Socec au contribuit esențial la creșterea prestigiului Casei Socec. Ei au dezvoltat Editura Socec, au modernizat Tipografia și Atelierele Grafice „Socec”, transformând afacerea familiei în societate pe acțiuni (1905). Cea mai mare realizare a fraților Socec a fost însă construirea în anul 1907 a impozantului edificiu al Librăriei și Magazinului general „Socec & Co, S.A”, pe locul vechiului sediu al Librăriei, rămas neîncăpător
Ioan V. Socec () [Corola-website/Science/337048_a_338377]
-
apoi a urmat Școală Elphinstone din Bombay. Și-a abandonat studiile în 1849 pentru a se alătura unei case de comerț din Calcutta, apoi a călătorit în 1850 la Londra, revenind la Bombay în 1854. După ce s-a asociat în afaceri cu Dadabhai Naoroji, a plecat din nou în Europa, în 1855, si a studiat cu orientaliștii europeni de acolo: Julius Mohl și Julius Oppert din Paris și Friedrich von der Spiegel de la Universitatea din Erlangen. Naoroji, Cama și vărul sau
Kharshedji Rustomji Cama () [Corola-website/Science/337069_a_338398]
-
între domeniile sale de interes, si adresându-se persoanelor din afara comunității parși. În anul 1916 a fost înființat Institutul K. R. Cama cu scopul de a-i perpetua memoria, în urma unor reuniuni ale reprezentanților administrației britanice, reformatorilor parși, oamenilor de afaceri și ai Wilson College. Comerciantul hindus Damodhardas Gordhandas Sukhadwala a oferit sprijin financiar pentru un institut, care a fost inaugurat de lordul Willingdon. El a fost găzduit inițial în clădirea Sukhadwala de pe strada Hornby. Începând din 1936 a avut un
Kharshedji Rustomji Cama () [Corola-website/Science/337069_a_338398]
-
Brill publică lucrări în următoarele domenii: Originile companiei Brill datează de la data de 17 mai 1683, când un anume Jordaan Luchtmans era înregistrat ca librar în registrele breslei librarilor din Leiden. Așa cum era obiceiul în acea vreme, Luchtmans a combinat afacerea de vânzare de cărți cu activități tipografice. Compania sa edita cărți, în principal, în domeniile studiilor biblice, teologiei, limbilor orientale și etnografiei. Luchtmans a stabilit legături strânse cu Universitatea din Leiden, care era pe atunci unul dintre cele mai importante
Brill Publishers () [Corola-website/Science/337082_a_338411]
-
sa edita cărți, în principal, în domeniile studiilor biblice, teologiei, limbilor orientale și etnografiei. Luchtmans a stabilit legături strânse cu Universitatea din Leiden, care era pe atunci unul dintre cele mai importante centre de studiu în aceste domenii. În 1848, afacerea a trecut de la familia Luchtmans la E. J. (Evert Jan) Brill, un fost angajat. Dorind să acopere obligațiile financiare pe care le-a moștenit, E. J. Brill a decis să lichideze întregul stoc de cărți Luchtmans printr-o serie de
Brill Publishers () [Corola-website/Science/337082_a_338411]