16,668 matches
-
să-l facă pe balaur să iasă din grota În care locuia, invitându-l la o sărbătoare Împreună cu fii săi. Balaurul, lacom, se Îmbată și este legat de ¾upașiya, un om la care a apelat Inara și căruia i-a dăruit iubirea sa. Acum, zeul furtunii reușește În sfârșit să ucidă balaurul. Apoi este ucis și ¾upașiya, care, nesupunându-se poruncii zeiței, Își vizitase soția și fii; Inara acordă stăpânirea apelor subterane, care fuseseră luate de la balaur, regelui hitit; În amintirea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Aqhatxe "Aqhat" povestește tot despre un rege fără fii, Danilxe "Danil", care reușește să aibă cu ajutor divin un moștenitor de parte bărbătească, Aqhat, Înzestrat cu toate virtuțile. Tânărul crește și devine un vânător foarte abil, datorită unui arc special, dăruit de către zeul Kotharxe "Kothar" În schimbul ospitalității primite. Înzestrările sale și arma miraculoasă pe care o deține trezesc invidia lui Anatxe "Anat", care Încearcă să obțină arcul ademenindu-l pe Aqhat și promițându-i În plus viața veșnică alături de zeii. La
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pentru practicarea acestei arte prin care făcea lizibile mesajele zeilor. Apoi, dacă toți zeii puteau trimite „semne” prin care Își arătau În mod Încifrat voința, numai lui Apollo Îi reveneau inventarea artei de a le interpreta și puterea de a dărui această artă. Clasificarea mesajelor comporta o articulare a tehnicilor divinatorii, care puteau fi oniromantice, dacă erau legate de interpretarea viselor, ornitomantice, În schimb, dacă aveau drept obiect zborul păsărilor, cleromantice, dacă se Întemeiau pe „sorții” (kleroi) aruncați cu zarurile sau
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nouă”); (c) a urca (pe Capitoliu); a merge Împrejur ( În jurul câmpurilor, orașului, pompa); a dansa; (d) a se pleca, a Îngenunchea, a se prosterna. 2. A observa: zborul păsărilor; culoarea, locul, direcția fulgerului; viscerele, forma, culoarea, desenul lor. 3. A dărui/oferi („a sacrifica”): a lua (din locul A) - a oferi - a depune, așeza, a vărsa, a arde (În locul B). 4. A tăia: a ucide, a Împărți, a pregăti. 5. A arde: incendere, cremare; a afuma: fumare; tratarea cenușii: suffimen; a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a destinatarilor. „Semnificația” acestui ritual și, În general, a sacrificiului roman de animale constă așadar În ofranda măruntaielor (porrectio extorum) și În recurentul model „R dat D” a majorității unităților cultuale. Printr-o reproducere mimetică, ritualul reflectă niște acte: a dărui, a hrăni, a mânca. Semnificația ritualului nu stă, așadar, În ucidere, În sânge, În frică și În triumf. b) Interpretarea ritualului Romanii din secolul al II-lea formulau cu următoarele cuvinte scopurile pe care țăranul lui Cato voia să le
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
religia romană. Civilizația romană este faimoasă pentru cunoscutul ei potențial de violență interioară și exterioară. Însă ucigând animalele, romanii au elaborat nu violența 3, ci mai curând niște realități simple, lipsite de spectaculozitate, dar esențiale pentru viață: faptul de a dărui, a hrăni, a lua masa În comun. În sacrificiul roman, moartea animalului jertfit este un fapt, nu un factor (Yerkes, 1952, p. 5). 4. ISTORIA INTELECTUALĂ A RELIGIEI ROMANETC "4. ISTORIA INTELECTUALĂ A RELIGIEI ROMANE" 1. Mit („fabula”), literatură, artătc
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
unica regiune locuită de oameni. În centrul mării Vourukașa sunt plantați doi arbori, unul numit Sa¶naxe "Sae>na" (Yașt 12, 17), care conține semințele tuturor plantelor, și unul cu puteri medicinale și miraculoase, Gaokerena (În limba pahlavi, G½karn), care dăruiește nemurire defuncților În momentul Învierii (cf. Boyce, 1975a, p. 138) și care este identificat cu patronul lumii vegetale, adică cu un anumit tip de haoma, numită h½m ș sp¶d, „haoma albă”. Celxe "Cel" de-al treilea capitol din Bundahișn
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
etc. Corespondentul irlandez al galicului Maponos trebuie să fie, opiniile concordă, Mac ind ógxe "Mac ind óg" „Tânărul Copilandru”. Tatăl său era Dagdaxe "Dagda", „Zeul cel Bun”, cea mai importantă dintre zeitățile irlandeze, iar mama sa, Boannxe "Boann" („cea care dăruiește vaci șcredincioșilor săiț”), soția lui Nechtanxe "Nechtan" (al cărui nume poate fi comparat cu numele latin Neptunusxe "Neptunus") și cea care a dat numele râului omonim. Problema este Însă că Mac ind óg nu are nici o legătură cu medicina: În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mă întreb astfel dacă în această / săracă viață am pierdut ceva / și-mi răspund cu barba albă în piept / nu te speria ai pierdut totul ai cucerit / ceea ce este peste puterile tale / n-ai avut niciodată nimic / dar ce-ți dăruiesc eu cu mâna blândă / cerșetor la marginea lumii // vine din instinctul meu paradisiac / al iubirii / acest instinct / nu mai are nevoie de vorbe”. Natură duală, încercând să împace uscăciunea și răceala din zonele înalte ale spiritului cu impulsivitatea și pasiunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
mai bună, mai adevărată, mai frumoasă? Cel ce hotărăște trebuie să judece în spațiul posibilului, în cele din urmă să adjudece și astfel să convoace ființa spre real. Cu fiecare hotărâre i se răpește ființei bogăția posibilului și i se dăruiește sărăcia realului: de acum înainte asta și numai asta va fi, din multele care ar fi putut fi. Dar lui a fi în sens plin nu-i aparține decât realul, iar dacă „a fi“ înseamnă a primi limită și hotar
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
rost. Totuși, de vreme ce nu am făcut nimic pentru a l pricinui, rămânem și altminteri neputincioși în privința lui. Cu un singur lucru îi putem ieși în întâmpinare: în fiece clipă, bucuria reculeasă pentru ceva de necuprins în timp. CELĂLALT. Zeii nu dăruiesc orbește. Darul lor are un tâlc și cel care îl primește nu poate fi ales întâmplător. El s-a pregătit îndelung să aștepte darul acesta. Și când îl primește, nici el nu îl primește orbește. Dăruitorul și cel dăruit sunt
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
sunt decât libertate; eu nu mai sunt și nu mai sunt întrebat decât în postura de purtător al libertății primite. Printre elementele fondului intim-străin se află, desigur, libertatea, dar nu se află și iubirea de libertate. Cel ce mi-a dăruit libertatea nu-mi dictează și atitudinea față de ea. Răspunderea la acest nivel are sens tocmai în măsura în care raportarea mea la libertate nu este predeterminată, ci este ea însăși un moment al libertății mele: eu pot să onorez darul libertății și să
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
totdeauna în joc un prealabil. Și tocmai de aceea, spune Heidegger, „puterea Atenei se întinde oriunde oamenii scot ceva la iveală, la lumină, unde pun ceva la cale, unde pun ceva în operă, unde acționează și fac“. Iar Atena le dăruiește sfatul „mai cu seamă celor ce produc unelte, vase și podoabe“<ref id=”1”>Ibid., p. 12.</ref>. Acesta este prin excelență domeniul lui techne. Aici mai mult ca oriunde devine clar raportul dintre prealabil și secvent, dintre ceea ce este
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
mari dificultăți financiare. În sfîrșit, la sfîrșitul anului 1919, prin subscripție publică, Iorga și-a putut permite o reședință pe măsură, în șoseaua Bonaparte. Se apropia de cea de a cincizecea aniversare. Regina Maria i-a fost de mare ajutor, dăruindu-i rafturi de stejar pentru cărțile lui dragi. După cum își amintea Iorga, "după patruzeci și opt de ani, am un acoperiș deasupra capului"17. Franța și-a amintit și ea de el, decorîndu-l, în 1919, cu Legiunea de Onoare. Pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Supt trei regi, p. 175 236 O viață de om așa cum a fost, vol. II, pp. 140-145 237 Op. cit., vol. II, p. 198 238 Op. cit., vol. I, pp. 124-126 și 186 239 Op. cit., vol. II, pp. 201-203. Vezi și Clopotul dăruit de Caragheorghe, întemeietorul Serbiei, satului Topola, București, 1913 240 Generalități... , p. 94 241 O viață de om așa cum a fost, vol. II, p. 204 1 O viață de om..., vol. II, p. 311. Iorga a plasat această inscripție pe catafalcul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ochii multora un soi de salvator al națiunii. În decembrie 1989, un afiș studențesc din Praga Îl descria pe noul președinte În cuvinte cu o conotație religioasă probabil involuntară, dar cum nu se poate mai potrivită: „El ni s-a dăruit”. Trecutul de deținut politic al lui Havel și curajul opoziției sale morale față de comunism nu au fost singurele care l-au Înălțat pe un piedestal; el s-a distins și prin dispoziția apolitică. Concetățenii lui Havel s-au Îndreptat spre
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
am iubit țara și am răspuns nelimitat, fără șovăire și fără calcule când a fost vorba de îndatoriri. Dumnezeu m-a învrednicit să descopăr adevărul și am luptat împotriva celor ce vor să-l doboare. Mișcarea Legionară aici mi-am dăruit cei mai frumoși ani ai tinereții mele și am crezut nelimitat în dreptatea și viitorul neamului meu și nu am făcut nici un compromis. Nu mi-am renegat pașii drumului legionar. Am pătimit. Suferința și pătimirea adunate în oasele și sufletul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
legătura cu morții noștri dragi și cu Dumnezeu. Moartea camarazilor noștri nu trebuie să ne clatine, să ne cufunde în mlaștina deznădejdii. Ea înseamnă îndemn la credință și luptă. Iisus cu moartea Sa a biruit moartea și celor din morminte, dăruindu-le viață veșnică. Neamul nostru românesc, prin jertfă și moarte, a creat istorie și va trăi pururi, iar peste călăi se va așterne noaptea uitării și întunericul morții veșnice. Morții mei de aur Morții mei luceferi, Singuri, voi, pe lume
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cunoscut, dar faptele lui rămân înscrise în calendarul legionar. Pregătit sufletește pentru a înfrunta povara anilor, cu aceeași credință statornică și pururea vie în Hristos și dreapta cauză pentru care el a pătimit, mulțumește Cerului pentru tot ce i-a dăruit, ani mulți de viață și virtuți în zbuciumul atâtor oprimări și silnicii. Dar el nu a fost biruit de greul lor. Azi, pe patul bătrâneților și a unei boli grele, așteaptă ziua și ceasul din urmă în speranța mântuirii întru
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
foarte îndoielnic în privința buneicuviințe și a bunelor maniere care se pretind unui om la vârsta și cu pregătirea și educația dumisale, aceea că în Legiune au intrat fete urâte în căutarea unei compensări a ceea ce natura nu le-ar fi dăruit. Lăsând la o parte lipsa dumisale de delicatețe față de sexul opus, care prin definiție este și frumos și deci s-ar putea afirma că femei urâte nu există, aș îndrăzni să-i dau domnului Coposu nume și adrese de legionare
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Dar legionarii sunt nemuritori și rămân lancea de fier în lupta cu dușmanul Crucii și al Neamului nostru. Legionarii rămân pe câmpul de luptă cu flamura ridicată și nedoborâtă. Ne veți căuta! Căpitanul, prin lupta și moartea sa, s-a dăruit total voii lui Dumnezeu și neamului nostru punând temelie creștină idealului său cu care străbatem veacurile. A readus pe Dumnezeu în sufletul românului în lupta cu răutatea care îndepărtează pe om de Dumnezeu, în lupta cu fiara roșie din Apocalipsă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
dumnezeiești, sub ploile oricăror lovituri. Noi, legionarii nu mai avem de ales. Pe pământ sau ape, moartea e tot moarte. Zbirii vor rămâne iarăși umiliți în fața tăriei noastre, căci nu ne vor putea îngenunchia, destrăma și birui voința noastră „pavăză” dăruită nouă de Dumnezeu. Înverșunaților, „înăbușiți” fiara din voi! IATĂ-MĂ LA MARGINE Iată-mă la margine, Țarna mi-i paragină, Nici o stea nu mai răsare, Clipa trecerii mă doare. Vise arse, vise arse, Strânsu-s-au cuțit în oase, Sfredelesc la geam
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
de Virgil Ierunca, fidèle en grandes lignes au rythme typographique du texte source, se fait remarquer pourtant par une plus grande oralité lorsque le traducteur décide de transformer des phrases affirmatives en interrogations : Acestui cutreier nu-i chip să-i dărui temeiul promis și mersul de-un mal să-l anin [...]. (Ani, pribegie și somn) (Blaga, 2010 : 194) Ce long cheminement quelles assises lui trouver et cette marche à quelle rive l'agripper ? (Années, exil et sommeil) (Ierunca, 1975 : 4) Cette
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
1978 : 371)). Par contre, Sanda Stolojan interprète cette métaphore comme " l'encerclement des mirages diurnes " (Signal d'automne) (1992 : 89), tandis que Paula Romanescu la traduit par " le cercle menteur " (Signal d'automne) (1998 : 69). Traduisant le fragment " Cerul se dăruiește apelor de jos. " (littéralement : " Le ciel se donne aux eaux d'en baș. "), Jean Poncet crée une métaphore : " Le ciel se donne au miroir des eaux. " Dans la même version, le syntagme " în pământ " (littéralement : " dans la terre ") est traduit
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
atribuia geniului doar un mic procent din creația rezultată, rodul unei munci de excepție, și Întradevăr, fără muncă, nu se poate produce nimic. Cum literatura este rezultatul unei asemenea munci, receptorul Înzestrat cu calitatea de a integra mesajul estetic se dăruie și el pasiunii și se adaptează mediului, atât de mult căutat În afara lui. Dar se știe că școala are menirea de a face educația intelectuală, iar o latură a acesteia o constituie receptivitatea, echivalentă cu inducerea În conștiința elevilor a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]