17,091 matches
-
interdisciplinară de acțiune în comunitate a avut un impact deosebit asupra grupurilor-țintă și asupra imaginii școlii în comunitate, datorită puternicului potențial: • facilitarea cooperării interdisciplinare și a colaborării dintre profesorii și elevii școlii; • contribuția puternică la dezvoltarea colaborării și la formarea mediatorilor; • rezolvarea unor probleme legate de conflictele școlare și valorificarea unor resurse ale comunității locale. Prin intermediul proiectului, elevii și profesorii au contribuit la diminuarea problemelor legate de: rădăcinile, tipuri de conflicte, abordarea, gestionarea, medierea conflictelor. Pornind de la strategia proiectului, atât programele
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
mod eficient resurse locale și parteneriate. Dat fiind că aceste activități sunt extrem de potrivite pentru medierea conflictelor și au un grad mare de adaptabilitate, ele pot fi transferate la alte clase și școli, ca bune practici în pregătirea unor buni mediatori. 63 CAP. IV. CURRICULUM ELABORAT ÎN ȘCOALĂ : "MEDIEREA CONFLICTELOR" Argument Curriculum școlar „Medierea conflictelor” face parte din curriculum la decizia școlii, beneficiind de un buget de timp de o oră pe săptămână. Motivația propunerii prezentului curriculum școlar are în vedere
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
conținut, opționalul „Medierea conflictelor” școlare presupune un demers flexibil și aplicativ, care să contribuie la: • cunoașterea surselor care generează conflictele și a tipurilor de conflicte; • folosirea unor tehnici de comunicare eficientă, de negociere, evitare și mediere a conflictelor; • calitatea de mediator a elevilor și posibilitatea lor de a media și rezolva conflicte școlare între colegi; • avantajele rezolvării pașnice a conflictelor pentru elevi, dar și pentru comunitate; 64 • implicarea responsabilă a fiecărei persoane/ fiecărui elev în viața socială/ școlară. Finalitățile principale ale
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
conflicte”. 69 CONCLUZII Este firesc ca într-o societate în care există în mod evident o mare nevoie de educație, fiecare școală să răspundă prin activități care au ca țel transformarea unui număr cât mai mare de elevi în buni mediatori, buni cetățeni. În acest scop, școala poate folosi atât activități curriculare, cât și activități extrașcolare cu caracter interdisciplinar la care să participe cadre didactice, elevi, membri ai comunității. Pentru ca aceste activități să atragă un număr cât mai mare de participanți
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
un anumit interval de timp. Aceste proiecte trebuie: • să respecte prevederile proiectului general al școlii; • să țină seama de trăsăturile caracteristice ale școlii/ grupului de elevi și ale comunității din care face parte; • să fructifice experiența școlii în domeniul pregătirii mediatorilor; • să asigure cunoștințe și abilități, pe care elevii le vor folosi în școală și comunitate; • să încurajeze un număr cât mai mare de elevi în desfășurarea opționalului “Medierea conflictului”; • să ajute la rezolvarea situațiilor conflictuale din școală/ comunitate; • să contribuie
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
au probleme conflictuale grave și în care se caută soluții pentru rezolvarea lor prin valorificarea resurselor locale. În astfel de situații, este bine ca școala să îndeplinească rolul de organizator social al comunității și să contribuie la educarea unor buni mediatori, capabili să înțeleagă și să susțină negocierea și rezolvarea pozitivă a diferendelor din comunitate. Pornind de la această premisă, proiectul de management curricular cu caracter interdisciplinar “ Medierea conflictelor va contribui la: creșterea competențelor profesorilor în domeniul medierii conflictelor, participarea efectivă a
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
la: creșterea competențelor profesorilor în domeniul medierii conflictelor, participarea efectivă a cadrelor didactice și elevilor la proiectarea/ desfășurarea activităților, încurajarea implicării elevilor în promovarea valorilor și practicilor de mediere, creșterea capacității școlilor de a dezvolta activități pentru pregătirea unor buni mediatori. Pentru ca acest proiect curricular să conducă la dezvoltarea educației privind soluționarea pașnică a conflictelor atât în clasele-pilot, cât și în alte clase/ școli: • în elaborarea și implementarea sa s-a ținut seama de particularitățile locale, județene; 71 • în materialele de
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
de bune practici, care vor putea fi transferate în clase/ școli din alte regiuni. Valorificând experiențele proiectului de management curricular în domeniul medierii conflictelor, programa reprezintă un îndemn pentru cadrele didactice care doresc să se implice în pregătirea unor buni mediatori, capabili să dezvolte comunități civilizate. Pornind de la credința că aceasta se poate realiza și că stă în puterea tuturor comunităților școlare să contribuie la transformarea fiecărui elev într-un bun cetățean al comunității din care face parte. 72 BIBLIOGRAFIE 1
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
statul rămâne entitatea principală atunci când se vorbește despre securitate. Chiar și atunci când se admite faptul că indivizii sau grupurile ar putea În mod egal să constituie obiecte de studiu În relația cu securitatea, există tendința de a trata statul ca mediator sau ca interlocutorul cel mai potrivit chiar și În aceste cazuri. Problema majoră intervine atunci când statul Însuși devine un pericol sau o amenințare la adresa anumitor grupuri sau indivizi și În care există pericolul ignorării acestei realități pentru că nu există noțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
mult mai important) propriile cerințe. Acest fapt a subminat credibilitatea Comunității ca actor internațional competent atât În fața membrilor și aliaților săi, cât și față de părțile implicate În conflict. Partea sârbă În mod special a pus În discuție credibilitatea CE ca mediator neutru (Morris, 2004; Kintis, 1997; Silber și Little, 1996). În cele din urmă, când embargoul pentru Croația, Slovenia și Macedonia a fost ridicat, În timp ce embargoul pentru Serbia a fost menținut, delegația sârbă s-a retras de la negocieri, iar eforturile de
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Uniunea Europeană și viitoarele conflicte etnopolitice" La Începutul anilor ’90, Hill (1993, pp. 312 și urm.) identifica șase funcții posibile În dezvoltarea viitoare a Comunității Europene (CE) ca actor internațional. Printre acestea se numărau cea de „pacificator regional” și cea de „mediator al conflictelor”. Pentru fiecare dintre cele șase funcții, Hill făcea trimitere explicită la cazul iugoslav, arătând că rolul CE a fost „să acționeze ca mediator, inclusiv În mod coercitiv, atunci când pacea Întregii regiuni părea amenințată” și că datorită CE s-
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
CE) ca actor internațional. Printre acestea se numărau cea de „pacificator regional” și cea de „mediator al conflictelor”. Pentru fiecare dintre cele șase funcții, Hill făcea trimitere explicită la cazul iugoslav, arătând că rolul CE a fost „să acționeze ca mediator, inclusiv În mod coercitiv, atunci când pacea Întregii regiuni părea amenințată” și că datorită CE s-au Înregistrat „eforturi diplomatice considerabile și creative În fazele inițiale ale Încleștării” (Hill, 1993, p. 311). Judecând performanțele UE În anii ’90, se poate constata
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
În fazele inițiale ale Încleștării” (Hill, 1993, p. 311). Judecând performanțele UE În anii ’90, se poate constata totuși că numai după intervenția NATO În Kosovoxe "Kosovo", din 1999, Uniunea a jucat un rol din ce În ce mai important ca pacificator regional și mediator al conflictelor În Balcanii de Vest, și aceasta cu rezultate variabile. Indiferent de perspectiva pe care cineva o poate avea față de politica UE de gestionare a crizelor, care, de altfel, s-a concentrat aproape exclusiv asupra Balcanilor de Vest1, Uniunea
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
socioculturală a organizațiilor. Este vorba despre strategii globale ale dezvoltării personalului, ale dezvoltării organizației și de măsurile de comunicare ale întreprinderii. Sprijinindu-se pe deschiderea spiritului cultural, pe angajamentul cadrelor, pe atitudinea, cât și pe aptitudinea lor de a deveni mediatori între reprezentările și interesele divergente, aceste măsuri vizează integrarea tuturor echipelor la toate nivelurile întreprinderii sau, altfel spus, toate funcțiile și rețelele sociale. Astfel ar trebui să fie încurajat un climat organizațional care să stimuleze comunicarea și cooperarea între oameni
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
și rămân viabile 1-3 luni. Nu există dovada că ele recirculă prin limfă spre vasele sanguine. Probabil că mor în țesuturi sau migrează spre ganglionii limfatici. În cazul unei infecții locale sau al unui proces inflamator, factorii chimiotactici și alți mediatori ai inflamației - citochine și molecule icozanoidice - stimulează monocitele să migreze spre situsul lezat, unde se diferențiază în macrofagele exudatului. După migrarea în țesuturile și cavitățile organismului, macrofagele variază în privința caracteristicilor morfologice și funcționale și au denumiri diferite: celule Kupffer în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
moleculă de IgG stimulează activitatea macrofagului. Macrofagele alveolare au un număr mare de receptori pentru Fc al IgE. Receptorii pentru complement (CR1, CR3, CR4) leagă fragmentele C3b și C4b, primul fiind foarte eficient ca opsonină, dar mai puțin eficient ca mediator al ingestiei. Receptorii pentru limfokine leagă mediatorii moleculari secretați de limfocitele activate: MIF, MAF, IFN. Sub influența acestor mediatori, macrofagele devin foarte active în prezența celulelor nonself. Receptorii pentru glicoproteinele (lectine) care au glucide terminale resturi de fucozil, manozil, glucozil
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
pentru complement (CR1, CR3, CR4) leagă fragmentele C3b și C4b, primul fiind foarte eficient ca opsonină, dar mai puțin eficient ca mediator al ingestiei. Receptorii pentru limfokine leagă mediatorii moleculari secretați de limfocitele activate: MIF, MAF, IFN. Sub influența acestor mediatori, macrofagele devin foarte active în prezența celulelor nonself. Receptorii pentru glicoproteinele (lectine) care au glucide terminale resturi de fucozil, manozil, glucozil, acetil-glucozamină, sunt foarte importanți pentru recunoașterea celulelor străine, a hematiilor îmbătrânite, a fungilor și a bacteriilor. Receptorul de manoză
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cu ajutorul regiunii sale Fc la receptori de înaltă afinitate de pe mastocite și bazofile. După expunere la alergeni proteinici, relevanți, din copaci, ierburi, buruieni, hrană, veninuri de insecte, anticorpii IgE de pe mastocite devin cross- lincați. Aceasta declanșează producerea și eliberarea de mediatori vasoactivi, cum ar fi histamine, prostaglandine, leucotriene, care pot induce reacții hipersensibile tip I imediate, atopice, ușoare până la severe, la persoanele sensibile. Laboratoarele de diagnostic alergic se axează pe determinarea cantitativă a IgE total din ser și IgE cu specificitate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
pe eozinofile, pe mastocite și pe bazofile. În concordanță cu distribuția sa celulară, acest receptor Fc joacă un rol major în controlul răspunsurilor imune în alergii. FcεRΙ este exprimat și pe celule prezentatoare de antigen (APC) și controlează producția unor mediatori imuni importanți numiți citokine care promovează inflamația. FcεRΙΙ, desemnat și CD23, este un receptor de joasă afinitate și aparține clasei lectinelor de tip C. Este un receptor legat la membrană sau este solubil, îndeplinind funcții multiple printre care creșterea și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
la o celulă-țintă infectată cu un anumit patogen. Acest receptor este numit FcγRIII sau CD16. Activarea lui FcγRIII de către IgG declanșează eliberarea de citokine de tip interferon, cum ar fi IFN-γ (care semnalizează alte celule ale sistemului imunitar) precum și alți mediatori chimici de tip perforina și granzima care pătrund în celula țintă, declanșând apoptoza. Acesta este procesul de citotoxicitate mediată celular, dependentă de anticorp, cunoscut sub acronimul ADCC. FcγRIII de pe celule NK se poate asocia și cu IgG monomeric, adică nelegată
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de histamine, proteoglicani și serinproteaze. Mastocitele activate mai produc prostaglandine, leucotriene și factorul activator al plachetelor, precum și citokine (interleukina 1, interleukina 3, interleukina 4, interleukina 5, interleukina 6, interleukina 13, factorul alfa de necroză tumorală, GM-CSF) și numeroase chemokine. Acești mediatori contribuie la realizarea inflamației prin atragerea altor leucocite. Paraziții mari, precum viermele helmintic Schistosoma mansoni, nu poate fi ingerat de fagocit. În plus, acesta are o cuticulă externă rezistentă la atacul substanțelor eliberate de macrofage și mastocite. El poate fi
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în reacțiile alergice și apărarea contra infestării cu paraziți. Prezența unui antigen alergic sau a unui parazit induce cross-linking-ul al cel puțin două molecule IgE și al receptorilor Fc de pe suprafața unui granulocit, ceea ce va declanșa eliberarea de către acesta a mediatorilor preformați depozitați în structurile granulare ale citoplasmei sale. 9.2. INFORMAȚIA GENETICĂ PENTRU FcR Localizarea cromozomală a locusului genic FcAR este 19q13.4. Această cartare a fost identificată de Kremer și colaboratorii (1995), prin analiza de Southern blot a hibrizilor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
decelerarea elementelor sangvine la nivelul pompei arteriale, prin oxigenator, la nivelul cardiotomiilor de aspirație și cavitației la extremitățile canulelor venoase și mai ales arterială. Se produce astfel hemoliza hematiilor, distrugerea trombocitelor cu activarea cascadei coagulării și distrugerea leucocitelor cu eliberarea mediatorilor inflamației [2]. Microemboli arteriali distribuiți în tot arborele arterial, reprezentați de microparticule din oxigenator și circuit, agregate trombocitare, particule de fibrină și microbule de aer pot perturba perfuzia în diferitele teritorii vasculare [2]. Heparina administrată înaintea începerii BCP este un
Tratat de chirurgie vol. VII by VICTOR RAICEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92068_a_92563]
-
depresie: medicamente sau psihoterapie? / 207 8.9.1. Diminuare și remisie în depresie / 208 8.9.2. Intervenția medicamentoasă și forme de psihoterapie în depresie / 210 Capitolul 9. Suicidul / 215 9.1. Delimitări conceptuale / 215 9.2. Deznădejdea ca factor mediator între depresie și suicid / 216 9.3. Teorii psihologice privind suicidul / 218 Capitolul 10. Tulburările anxioase / 225 10.1. Prezentare generală / 225 10.2. Panica și agorafobia / 227 10.2.1. Tulburarea de panică / 228 10.2.2. Agorafobia / 230
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
persoana în cauză declară că ea se gândește la a-și pune capăt propriei existențe. Aceste idei pot fi raportate spontan de către persoană sau aceasta poate confirma existența lor atunci când este chestionată direct despre ele. 9.2. Deznădejdea ca factor mediator între depresie și suicid După cum știm, depresivul se consideră pe sine un ratat. Mai întâi el crede că a pierdut ceva de valoare substanțială, cum ar fi o evoluție personală, sau crede că a eșuat în a atinge un scop
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]