17,360 matches
-
principalul material textil pentru îmbrăcăminte. Creșteau vite - 40% din oasele găsite la reședința din Cuhea le aparțin, precum și 50% din cele găsite în vatra Sarasăului - cel mai adesea din rasa Brună de Maramureș, bine adaptată condițiilor aspre din această zonă. Oile erau duse vara la munte pentru pășunile bune pe suprafețe imense, iar porcii - rase primitive, asemanătoare celor sălbatici, erau mînați în turme la marginea satelor. Populația fiind rară și pădurile ocupînd zone întinse, vînatul și culesul ciupercilor și a fructelor
Voievodatul Maramureșului () [Corola-website/Science/306347_a_307676]
-
Severinului și se obligă să plătească o despăgubire de 7000 de mărci de argint-o suma ce atestă starea înfloritoare a economiei Țării Românești. Carol a refuzat, nu vedea altă soluție decât pedepsirea celui pe care l-a numit "păstorul oilor sale"-"scoaterea de barbă din ascunzișurile sale". Atras de promisiunile și intrigile curtenilor săi, Carol Robert a neglijat potențialul militar al voievodului. Oastea maghiară a pătruns în Țară Românească prin regiunea Severinului pe care a ocupat-o și l-a
Formarea statelor medievale românești () [Corola-website/Science/306373_a_307702]
-
că pe timpul lui Vlaicu Vodă, adică prin anul 1364, oina se juca pe plaiurile Țării Românești, ea pătrunzând peste tot: în sate, în comune, în viața oamenilor. Jocul de oină amintește de o veche îndeletnicire a daco-romanilor, păstoritul. A „oina” oile înseamnă a le coborî toamna de la munte la șesul verde, într-o zonă sau localitate din apropierea unui râu, fenomen numit transhumanță. Primul meci de fotbal din România s-a jucat la București, în zona șoselei Kiseleff în 1907 între angajați
Sportul în România () [Corola-website/Science/306409_a_307738]
-
Materialele necesare pentru confecționarea unui covor persan sunt lâna, mătasea și bumbacul. Lâna și mătasea se folosesc mai ales pentru porțiunea catifelată a covorului, și mai rar în urzeală și bătătură, care, în mod normal, sunt din bumbac. Lâna de oaie este cea mai folosită, în special cea cu fibră lungă (strânsă de pe umerii și de pe părțile laterale ale oii). Lâna de miel este, de asemenea, foarte apreciată. Lâna de bună calitate se numește "kurk" și lâna de proastă calitate se
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
pentru porțiunea catifelată a covorului, și mai rar în urzeală și bătătură, care, în mod normal, sunt din bumbac. Lâna de oaie este cea mai folosită, în special cea cu fibră lungă (strânsă de pe umerii și de pe părțile laterale ale oii). Lâna de miel este, de asemenea, foarte apreciată. Lâna de bună calitate se numește "kurk" și lâna de proastă calitate se numește "tabachi". Lâna cea mai apreciată provine din regiunea Khorassan (din nord-estul Iranului) sau de la triburile lors și kurde
Covor persan () [Corola-website/Science/306410_a_307739]
-
parte din planul lui Brigham Young de a crea un lant neîntrerupt de așezări între Pacific și Salt Lake. În 1866 Temple a vandut Los Cerritos, în schimbul sumei de $20,000, firmei din nordul Californiei care se ocupă cu creșterea oilor, " Flint, Bixby & Co", asociați fiind frații Thomas și Benjamin Flint alături de vărul acestora, Lewellyn Bixby. Cu doi ani în urmă, aceeași firmă cumpăra, alături de un alt asociat, James Irvine, 3 "ranch"-uri care vor deveni mai tarziu orașul care poartă
Long Beach, California () [Corola-website/Science/306463_a_307792]
-
a ales pe fratele lui Lewellyn, pe Jotham Bixby, supranumit "Tatăl Long Beach-ului", pentru a conduce "ranch"-ul. Trei ani mai tarziu acesta cumpăra fermă, pentru ca mai târziu să formeze "Bixby Land Company". În anii 1970, aproximativ 30,000 de oi era crescute la ferma, iar lâna acestora era tunsa de două ori pe an pentru a fi vândută. În anul 1880, Bixby vinde 4,000 de acri (16 km²) din Los Cerritos lui William E. Willmore, care o divizează în
Long Beach, California () [Corola-website/Science/306463_a_307792]
-
fi observate balene ucigașe precum și alte cetacee. Pe insule au fost însă introduse în secolele trecute numeroase specii străine, cum ar fi iepurii, șobolanii, pisici sălbăticite și inclusiv reni. Pentru nevoile bazelor instalate pe insulă, există și o crescătorie de oi, cu aproximativ 3500 exemplare, izolate pe una dintre insulele arhipelagului. Vegetația este în principal foarte scundă, ierboasă, iar pe măsură ce crește altitudinea, solul mineral nu mai permite creșterea vegetației. Nu există arbori pe insulă dar în unele sedimente au fost identificate
Insulele Kerguelen () [Corola-website/Science/305802_a_307131]
-
în par tea de sud platoul este acoperit de pădure pîna la movilă. însă boierul a vîndut moșia boierului Enache, care a dat dispoziția să fie tăiată pădurea de pe tere nul drept, pentru a fi folosit ca pășune. Stîna de oi a fost făcută lîngă izvoare, sub pădure. Ciobanii au venit cu soțiile lor și și-au durat șuri de trai.Așa cu încetul numărul lor s-a mărit și a luat naștere sătucul Petrosu, numit după locul pietros de sub pădure
Pietrosu, Fălești () [Corola-website/Science/305851_a_307180]
-
satul Temeleuți, parte a județului Orhei, figurează în documentele de arhivă ca sat locuit de țărani (categorie socială de agricultori, juridic liberi dar fără pământ în proprietate) și număra 39 gospodării, Șeptelul de animale: 9 cai, 90 boi, 65 vaci, oi - lipsă. Se cultivau în special cereale, pomicultura, viticultura și apicultura nu se practicau. Moșia satului constituia 3800 desetine terenuri agricole, cu productivitate la desetină (1 desetină = 1,09 ha) semănat/cultivat: grâu - 6/60 chile (1 chilă = 4,57 hectolitri
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
Parascovia Jomnovskaia - 133 des., Elena Cotruță - 120 des., Alexandra Carcevschi - 54 des. Toți aceștea aveau titlul de dvoreni (nobili). 1904. Hristici, volostea Ocolina, 227 de case, 1799 de suflete de români și ruteni, biserică, scoală elementară ruseasca, vite mari - 480, oi - 340, cai - 60. 7 decembrie 1921. Comisia județeană de expropriere și împroprietărire Soroca a respins cererile de împroprietărire cu pămînt a 17 țărani din Hristici pe motiv că ei sunt bătrîni—aveau câte 50/60 de ani și mai mult
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
Alexandru Deonisaovici Pavorozniuc. El mărturisea “la 4 decembrie anul curent la orele 9:00 împreună cu ureadnicul Antonovici am venit în satul Cucueții-Noi unde l-am găsit pe starosta satului Ivan Vasilache care mi-a spus ca strîngerea impozitilor de boi, oi, căi este incorectă și că locuitorii satului nu vor permite să fie strînse aceste impozite. La fel aceste vorbe au fost spuse și de alți locuitori ai satului Constantin Popa, Ștefan Grigorievici Vasilache, Zamfirii Ivanovici Marțea, Vasile Popa.” Țăranii satului
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
-l mălătească, totodată șunt obligați să prăsească de 2 ori pe an 12 prăjini păpușoi după care să-i taie și să-i ducă la depozit. Totodată erau obligați să plătească cîte 5 copeici de argint pentru pășunatul de fiecare oaie și să dea dijma de fiecare familie cîte 2 găini. Aceste 138 deseatine erau divizate în 23 sectoare. Astfel în baza instrucțiunii din 14 07. 1868 fiecărui țăran i să dat cîte 9 desitine și 1200 stîngini. Nădelul țăranilor săteni
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
cimitir, casele preotului, diaconului, palamariului, două case moșierești, o cîrciuma în total 10 deseatine 150 sajini. Sub drumuri și străză 4 deseatine 356 sajini, sub albia rîulețelor 5 deseatine 487 sajini. III Locuitorii satului Cucueți se folosesc pentru adăpatul vitelor, oilor animalelor domestice de rîul Camencuța și de iazul arendatorului s. Cucueți. Ei nu au dreptul să folosească aceste ape în folosl personal pentru prinsul peștelui, spălatul linii, inului sau pentru a primi profit. Totodată ei șunt obligați de a repara
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
Mormînt al Domnului, fiind amplasată în partea de nord-vest a județului Bălti, la 163 verste de la Chișinău, 45 verste de la Bălti și 12 verste de la Rîșcani. Moșia este slab populată, cu caractere de stepa bună pentru creșterea cerealelor, vitelor și oilor. Pociva suglinisto-solanciacovii cerinoziom, pe unele locuri trecînd în solanciacuri. Pe moșie există două iazuri cu scurgere. La nord-vest sectorul ÎI al moșiei se mărginește cu s. Sturzeni și pămînturile bisericești ale s. Cucueți, la sud-est cu s. Bălan și la
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
pe listele partidului PDAR în județul Constanța. Este conferențiar la Facultatea de Litere de la Universitatea din București unde ține un curs de lingvistică generală. s-a născut la Constanța, 22 octombrie 1942, într-o familie de mocani ardeleni, veniți cu oile în Dobrogea la începutul secolului XX. Bunicii săi sunt originari din Bran, Rășinari și Săcele. În 1960 absolvă "„Liceul Mircea cel Bătrân”". Mai târziu, termină la București Facultatea de Litere, în 1965, și este numit asistent la "Catedra de lingvistică
Ion Coja () [Corola-website/Science/305320_a_306649]
-
15. Presecen oazus (aforisme), ediție în limba bulgară: Postfață: Konstantin Elenkov. Traducere: Spasimir Domaradțki, Sofia 2001 16. Oasis de arena (aforisme), ediția în limba spaniolă. Traducere și postfață: Ulises Estrella. Editura Casa de la Cultura Ecuatoriana „Benjamin Carrion”, Quito, 2001 17. Oile Domnului (teatru). Prefață: Marian Barbu. Editura Polidava, Deva, 2001 18. Piaskowe oazy (aforisme), ediție în limba poloneză. Prefață: Mieczyslaw Kozlowski. Traducere: Lucjan Butulescu. Editura Miniatura, Cracovia, 2001 19. Imensitatea punctului (aforisme). Prefață: Radu Ciobanu. Editura Polidava, Deva, 2002 20. Aforizmi
Valeriu Butulescu () [Corola-website/Science/305464_a_306793]
-
sud-vestică, Munții Licaș și Munții Kis-Havas din partea nord-vestică, Csíki-Bükk din partea nord-estică și Muntele Ucigaș din partea estică. Lacul este alimentat de patru pâraie mari și încă 12 cursuri de apă temporară, dintre care cele mai importante sunt: Verescheul (Roșul), Licoșul, Suhardul, Oii, Ucigașul. Cu toate că Lacul Roșu este o formație tânără, condițiile și timpul de formare a lacului sunt foarte discutate. În timpul formării, zona lacului era o zonă greu accesibilă, din punct de vedere economic neexplorată. După Franz Herbich, un geolog recunoscut în
Lacul Roșu () [Corola-website/Science/303482_a_304811]
-
dezvoltă viermele matur. Tenia, în urma metabolismului propriu, excreta în organismul gazdei substanțe toxice, care dereglează funcțiile intestinului și provoacă intoxicarea gazdei. le-de-galbează are aspectul unei semințe de dovleac, atingând o lungime 3-4 centimetri și având culoare alb-gălbuie. El parazitează ficatul oilor, provocând boală numită gălbeaza. Datorită vieții de parazit la el nu sunt prezente aparatul circulator și cel respirator, având în schimb un aparat gastro-vascular, care ține locul aparatelui digestiv și circulator. Mai posedă un orificiu buco-anal și cordoane ramificate. Sistemul
Vierme () [Corola-website/Science/300022_a_301351]
-
cu același cuvânt prcesul în virtutea căruia, în sânul unei colectivități omenești, se elaborează un sentiment colectiv, acela din care rezultă adeziunea noastră la regulile comune sau tradiționale de conduită și, în fine, aruncarea în apă ca o turmă pentru că o oaie a dat tonul. În prima serie de fapte lipsește orice reproducere, în cea de-a doua, ea este doar consecința operațiunilor logice, judecăților și raționamentelor, implicite sau formale, care constituie elementul esențial al fenomenului. Reproducerea deplină nu este decât în
Sinuciderea (studiu de Émile Durkheim) () [Corola-website/Science/313003_a_314332]
-
largă, lângă Catedrala Catolică, un punct fortificat pentru provizii și adăpost în caz de primejdie, pivnițe mari, depozite de mărfuri, casa de lemn, cu pereți decorați cu ceramică smălțuită. Aici se stabiliseră negustori care vindeau, în țară și străinatate, vite, oi, miere, ceară, pește, grâne etc. și cumpărau în schimb unelte, postavuri, obiecte de podoabă etc. Urcarea pe tronul Moldovei a lui Ștefan cel Mare (1457-1504) a dus la o schimbare a orientării politice, având influențe și asupra organizării minorității catolice
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
chiar și apa . Variate îngrijorări asupra siguranței dată de alimentele de origine animală au dus la creșterea numărului de persoane ce aleg o dietă semi-vegetariană. Printre aceste îngrijorări se enumeră pericolul gripei aviare la mezeluri, febra aftoasă la carnea de oaie, bifenil policlorinat (PCB) la somon, intoxicare cu mercur la pește, concentrație mare de dioxină în produse animale și hormoni de creștere artificiali, antibiotice sau Encefalopatie bovină spongiformă (BSE, cunoscută și ca "Boala Vacii Nebune") la carnea de vită. Conform numeroaselor
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]
-
statului federal Dakota de Sud. El constă dintr-un ținut badlands (ținuturi rele), si o regiune de preerie neprielnica pentru agricultură, care este declarată în anul 1939 parc național. Ținutul este bogat în fosile provenite în special de la căi. porci, oi și rinoceri preistorici că și urme ale civilizației umane cu o vechime de pește 11.000 de ani. Pentru 11.000 de ani, aceste ținuturi au reprezentat câmpurile de vânătoare ale amerindienilor. Vestigiile arheologice precum și tradițiile orale indică faptul că
Parcul Național Badlands () [Corola-website/Science/313130_a_314459]
-
ul este o piele de animal prelucrată special pentru a se putea scrie pe ea. A fost folosită odinioară, în loc de hârtie. Pentru fabricarea pergamentului se foloseau piei de oi, capre, viței, iepuri, folosindu-se o tehnică specială de tăbăcire. Cel mai fin pergament se obținea din pieile mieilor nenăscuți. În antichitate, cel mai important centru de prelucrare s-a aflat în orașul Pergamon din Asia Mică. Datorită locului de
Pergament () [Corola-website/Science/313163_a_314492]
-
al III-lea î.Hr. s-a procedat deja la tratarea pieilor de animale spre a le face mai potrivite scrierii și că Pergamul a fost un centru important de fabricare a acestui nou suport pentru scrieri. Se foloseau pieile de oaie, vițel, capră, țap și chiar de măgar sau de antilopă, iar modalitățile de tratare nu s-au schimbat prea mult până în Evul Mediu. Procesul de fabricație consta în sacrificarea animalului, jupuirea pielii, spălarea acesteia și introducerea ei în apă de
Pergament () [Corola-website/Science/313163_a_314492]