17,095 matches
-
de Chimie din Piatra - Neamț. Ioan Popei a continuat însă să picteze în paralel, lucrând în același timp în industria chimică în Săvinești, în mină și în construcții, fără a renunța la pasiunea sa. Acesta a pictat până în 1989 doar peisaje și flori, lansându-se în pictura de icoane după revoluție, domeniu în care s-a specializat repede și cu un real succes. Inițial, artistul picta icoane pe bucățele de lemn, descoperind ulterior manualul „Erminia picturii bizantine”, un manual care se
Ioan Popei () [Corola-website/Science/336477_a_337806]
-
prilej cu care publicul pietrean ia contact cu arta sa. Ulterior, începând cu anul 2000, pictorul renunță la a mai picta icoane, marcându-se trecerea către a doua perioadă în arta acestuia, perioada „figurativă”. În această perioadă artistul pictează atât peisaje largi, campestre, cât și panorame muntoase, îndeosebi ale muntelui Ceahlău, dar și naturi statice, având o predilecție pentru florile simple, de pajiște, „naturale”, mai rar pentru cele de „grădină”. Tot în această perioadă abordează și alte teme, între care și
Ioan Popei () [Corola-website/Science/336477_a_337806]
-
alienării e invocat în primul poem selectat din Insomnii lângă munți (1989). Steaua craniană e o metaforă a noii căutări, a noii etape, pentru ca într-un alt poem, poetul să aibă intuiția concretă a morții. Nici prezența iubitei nu schimbă peisajul: «Afară se aud doar lunile căzând de-a dura din cer». Ea intră «aproape prăbușită» în orizontul minuțios pregătit al poemului. Strigătul ei și senzația poetului cu «mâna prinsă în capcană» adâncește zbuciumul, declanșează neliniștea, perpetuează insomniile. Cu toate acestea
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
din Cracovia, după care a aprofundat pictura la Paris, Roma și Florența. Din anul 1907, el a îndeplinit funcția de profesor al Academiei de Arte Frumoase Jan Matejko. În funcție de locurile pe unde a stat, acesta a pictat o serie de peisaje (Strzyżowa, Plassow și Kalwaria Zebrzydowska) precum și nuduri și portrete. Puternice influențe, Weiss le-a avut din partea lui Edvard Munch, Jacek Malczewski și Stanisław Przybyszewski. Cel din urmă a apreciat longevitatea artistică a lui Weiss precum și meritele și recunoașterea acestuia în
Wojciech Weiss () [Corola-website/Science/330472_a_331801]
-
internațional. "" va purta cititorul într-o lume neobișnuită și misterioasă. Acțiunea se desfășoară pe parcursul a 8 capitole, si pe parcursul a 8 ani. Este povestea unui tânăr agent publicitar din Tokyo care primește de la un vechi prieten o fotografie a unui peisaj muntos, cu pășuni și turme de oi, fotografie pe care o va inseră în paginile unui buletin publicitar. Din acel moment, viața tânărului se va transforma într-o aventură. În viața sa va apărea un individ ciudat care îl obligă
În căutarea oii fantastice () [Corola-website/Science/330495_a_331824]
-
cu minuțiozitate pentru a surprinde aspectul cel mai veridic și profund din fizionomia personajului. Este interesant de observat felul în care pictorul a scos în evidență anatomia mîinilor, care strâng nervos și cu putere medalia. În spatele tânărului se deschide un peisaj minunat, de inspirație flamanda. Acesta reprezintă o apă curgătoare, cu maluri crestate, care se pierde dincolo de orizont printre dealurile gri-albăstrui.
Portret de bărbat cu medalie () [Corola-website/Science/331071_a_332400]
-
cu Tevfik Fikret. Creația sa se împarte în poezii lirice și poezii didactice. În cele lirice descrie natura, clima din țările arabe, meditează pe teme religioase și umaniste, descrie pelerinajul la locurile sfinte pentru musulmani. În poeziile didactice descrie un peisaj, un drum și, sub formă de dialog, redă suferințele poporului. Aduce un elogiu muncii, în care vede calea îmbunătățirii situației. Versurile patriotice ale lui M. A. Ersoy sunt înscrise pe monumentul eroilor din Anafarta. Operele sale sunt adunate într-un
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
75 de ani, la 15 martie 2007, în urma unui cancer. În afară de opera sa artistică, după Ion Nicodim au rămas numeroasele sale carnete - un soi de jurnal intim, pe care-l ținea în mod riguros la zi. S-a remarcat prin peisaje („Punct pescăresc”, „Lacul”), portrete, lucrări decorative în mozaic („Școala”) și tapiserii („Cântare omului”, în momentul actual se află la sediul UNESCO, „Ziua și noaptea”). După ce în 1977 s-a stabilit la Paris, Ion Nicodim a avut numeroase expoziții de grup
Ion Nicodim () [Corola-website/Science/331116_a_332445]
-
și arhitectură s-a materializat prin faptul că deșertul a influențat arhitectura egipteană. Egiptul are un climat deșertic, călduros și secetos, rezultat din faptul că țara este localizată într-o fâșie tropical-deșertică din nordul Africii. Un deficit extrem de apă afectează peisajul. Vegetația și agricultura sunt posibile numai în imediata apropiere a rarelor zone umede. Cairo, amplasat la 30° latitudine nordică și 31° longitudine estică, are o climă deșertică, cu valori tipice nordului Egiptului, extrem de uscată, cu precipitații rare numai în semestrul
Arhitectura Egiptului antic () [Corola-website/Science/331107_a_332436]
-
1906-1949), fondatorul grupării Frăția Musulmană, activ implicat in politica egipteană, s-a născut într-o familie simplă, de musulmani credincioși. A fost educat în spiritului studiului minuțios asupra Coranului, până la vârsta de 14 ani memorând deja intregul Coran. Într-un peisaj politic zbuciumat, al-Banna va încerca o revitalizare a valorilor islamului, luptând cu toate forțele împotriva unei ideologii laice în care credea ca musulmanii nu își pot găsi cu adevărat un loc. Al-Banna se naște la data de 14 octombrie 1906
Hassan al-Banna () [Corola-website/Science/331121_a_332450]
-
se împlinește dezvăluind sensul manifestărilor extazului care provoaca dansul cosmic.(samăʼ)(Corbin, 1983 : 16). Prin analiza perceperii procesului de renaștere spirituală, care adesea se confundă cu visul, Henry Corbin sesizează că: ,toate aceste relatări încep printr-o transpoziție într-un peisaj insolit, în timpul nopții, cu alte cuvinte în timpul somnului facultăți sensibile fac posibile viziunea pură a visului . Această afirmație vine în completarea perspectivei jungiene în viziunea căreia arhetipurile inconștientului sunt corespondente ale dogmelor religioaseʼʼ. În această manieră totul devine un soi
Sohrawardi () [Corola-website/Science/331119_a_332448]
-
absolut imposibil pentru mine.Temele primare ale albumui gravitează în jurul faimei, în jurul sexuluiși împuternicirii în timp ce pe scurt explorează rolurile genurilor și marijuana. "ARTPOP" a fost descris ca o ”canalizare coerentă între R&B, techno, disco și muzica rock” de "Billboard". Peisajul sau electronic a fost inițial adaptat pentru "Born This Way", înainte ca Gâgă și Garibay să opteze pentru un sunet cu influență de rock. Sal Cinquemani de la Slant Magazine a susținut că artista ”continuă să fie o studentă” a Madonnei
Artpop () [Corola-website/Science/331226_a_332555]
-
un echivalent geologic al biodiversității, iar componentele sale constau din obiecte (roci, minerale, fosile, structuri cu diferite origini), fenomene și procese (de sedimentare, tectonice, vulcanice, de eroziune, de alterare la care se adaugă elemente geomorfologice, inclusiv fenomene exo și endocarstice, peisaj, situri paleontologice, stratigrafice, petrologice și mineralogice) care împreună alcătuiesc știința denumită geologie având tangențe și cu geonomia așa cum o defineau Enciclopedia Română ca „ramură a geologiei, ce se ocupă cu legile fizice, care prezidă schimbările operate în forma superficială a
Geodiversitate () [Corola-website/Science/331250_a_332579]
-
16 octombrie 1944 s-a transformat în Uniunea Populară Maghiară) . FND fost gândit ca paravan pentru a transmite pe scena politică imaginea unui front de partide și structuri reprezentative, într-un moment în care comuniștii reprezentau o minoritate insignifiantă în peisajul politic, care putea să se bizuie doar pe sprijinul Uniunii Sovietice și a armatei sale care ocupase România. La 26 septembrie Comitetul Central al PCR a publicat în oficiosul său Scânteia o „platform-program” la care erau invitate toate forțele democratice
Frontul Național Democrat () [Corola-website/Science/331308_a_332637]
-
1. Muzeul a funcționat în perioada 1964 - 1975 într-o clădire improprie. În anul 1975, muzeul s-a mutat în clădirea fostului liceu, devenind secție a Muzeului de Artă Constanța. Colecția are ca tematică pictura românească cu subiecte inspirate de peisajul dobrogean (Nicolae Tonitza, Gheorghe Petrașcu etc.) lucrări realizate de artiști dobrogeni (Lucian Grigorescu, Alexandru Ciucurencu, Ion Pacea, Ion Nicodim, Ion Bițan etc.), lucrări de sculptură semnate Ion Jalea, Boris Caragea etc., precum și peste 100 de lucrări de ceramică realizate în
Muzeul de Artă „Lucian Grigorescu” () [Corola-website/Science/331331_a_332660]
-
Bogata pictură murală, cu care este decorată Sala de Consiliu, situată central la etajul clădirii, prezintă motive neoclasice, vegetale și florale cu influențe clare ale barocul italian. Deasupra celor cinci căi de acces în sală se întâlnește pictat câte un peisaj cu monumente reprezentative din Târgoviște (Curtea Domnească, Mitropolia nouă) ori împrejurimi așa cum le-a văzut pictorul de origine italiană Giovanni Battista del Basso la 1894 - 1895, o excepție constituind-o prezența, deasupra ușii centrale, a căpriorului ca stemă a județului
Muzeul de Artă din Târgoviște () [Corola-website/Science/331337_a_332666]
-
românești: copii realizați de Nicolae Tonitza, portrete de doamne din înalta societate prezentate diferit în funcție de percepția artistică a fiecărui artist în parte (a Ceciliei Cuțescu-Stork, Costin Petrescu, Theodor Pallady ori, probabil, Eustațiu Stoenescu) și încheind cu luminozitatea oferită de minunatele peisaje din Balcic ale pictorului Nicolae Dărăscu de dinainte de cea de-a doua conflagrație mondială. În muzeul pot fi întâlnite tehnici de lucru variate, cu tradiție sau mai noi, de la tempera pe lemn și frescă până la pastel și ulei pe diferite
Muzeul de Artă din Târgoviște () [Corola-website/Science/331337_a_332666]
-
mai 1949, București) a ales, prin construirea casei cu atelier spațios, să lucreze retras și nestingherit de zgomotul marilor orașe. Orașul liniștit și patriarhal, situat în apropiere de București, cu o zonă pitorească și variată din punct de vedere al peisajului și având numeroase monumente și amprente ale unei istorii glorioase l-au ajutat pe artistul modest să-și lege creația și viața de Târgoviște. Artist reprezentativ în arta plastică românească și primul artist al țării mebru al Academiei Române, influențat în
Casa - Atelier „Gheorghe Petrașcu” () [Corola-website/Science/331335_a_332664]
-
permanentă are un puternic caracter memorial încercând, în limita impusă de patrimoniul deținut, să recreeze ceva din atmosfera atelierului cu ferastra largă spre nord și vedere spre grădină și pereții încărcați de lucrări. Aici, în colecția de artă se regăsesc peisaje din diversele sale călătorii din țară (lunca Siretului, Dobrogea, Nicorești, Agapia etc) și străinătate: Egipt (1906), Italia, Spania, Balcic. Artistul cunoștea împrejurimile orașului destul de bine în momentul în care se hotărăște în primăvara anului 1922 să-și clădească atelierul la
Casa - Atelier „Gheorghe Petrașcu” () [Corola-website/Science/331335_a_332664]
-
în care se hotărăște în primăvara anului 1922 să-și clădească atelierul la Târgoviște, deoarece pictase în 1914 la Viforâta. În anul 1926 deschide o expoziție personală la „Căminul Artelor” din București unde prezintă numeroase picturi, desene și acuarele, înfățișând peisaje din călătoriile sale în străinătate și din Viforâta, Aninoasa și Târgoviște. În expoziție pot fi admirate și studiate câteva lucrări timpurii precum „Piață la Assuan”, dar și peisaje în care se simte influența grigoresciană. Sunt expuse de asemenea o serie
Casa - Atelier „Gheorghe Petrașcu” () [Corola-website/Science/331335_a_332664]
-
Căminul Artelor” din București unde prezintă numeroase picturi, desene și acuarele, înfățișând peisaje din călătoriile sale în străinătate și din Viforâta, Aninoasa și Târgoviște. În expoziție pot fi admirate și studiate câteva lucrări timpurii precum „Piață la Assuan”, dar și peisaje în care se simte influența grigoresciană. Sunt expuse de asemenea o serie de lucrări ce ilustrează, în stilul său și gama cromatică specifică, florile sale preferate - cârciumăresele - descoperite la un florar de origine germană Gardon de pe Strada Mihai Bravu, flori
Casa - Atelier „Gheorghe Petrașcu” () [Corola-website/Science/331335_a_332664]
-
florile sale preferate - cârciumăresele - descoperite la un florar de origine germană Gardon de pe Strada Mihai Bravu, flori cu care umpluse într-o perioadă și grădina din fața casei. Din călătoriile sale prin țară și străinătate a imortalizat pe pânză locuri și peisaje, precum „Casă la Vitré”, „Peisaj marin” (Veneția), „Case la Chioggia” din perioada de maturitate când pasta groasă și conturul negru deja îl caracterizau. Petrașcu era o fire mai izolată, dar putea fi întâlnit uneori pe străzile vechiului oraș în compania
Casa - Atelier „Gheorghe Petrașcu” () [Corola-website/Science/331335_a_332664]
-
la un florar de origine germană Gardon de pe Strada Mihai Bravu, flori cu care umpluse într-o perioadă și grădina din fața casei. Din călătoriile sale prin țară și străinătate a imortalizat pe pânză locuri și peisaje, precum „Casă la Vitré”, „Peisaj marin” (Veneția), „Case la Chioggia” din perioada de maturitate când pasta groasă și conturul negru deja îl caracterizau. Petrașcu era o fire mai izolată, dar putea fi întâlnit uneori pe străzile vechiului oraș în compania soției ori a ficei sale
Casa - Atelier „Gheorghe Petrașcu” () [Corola-website/Science/331335_a_332664]
-
altă dimensiune a artistului Petrașcu prin intermediul gravurilor, majoritatea datând din anii ʼ30, în care se simte aceiași preocupare întâlnită în opera sa de a reda prin intermediul unei game variate de tonuri materialitatea, durabilitatea și expresivitatea creației umane, nelipsită în cazul peisajelor sale urbane și a interioarelor din atelierul de la Târgoviște, pe care le-a înfățișat privitorului cu o neîntrecută măiestrie artistică. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Clădirea a fost ridicată în 1924, după planurile arhitectului Maior Ion Răducănescu, respectând
Casa - Atelier „Gheorghe Petrașcu” () [Corola-website/Science/331335_a_332664]
-
și Aurel Ciupe. Cea mai mare parte din lucrările acestui grup de artiști s-au "rătăcit", dar lucrările de la Bocșa Montană au fost protejate de către colecționarul Iosif Gaidoș care le-a achiziționat. Stilul lucrărilor este unitar, dominat de plain-air, cu peisaje pitorești. Parțial au făcut pictură de atelier în spații improvizate ale gospodăriilor care le dădeau găzduire și unde se organizau "discuții" că într-o academie liberă unde fiecare învăța de la celălalt. În mod similar, cu câteva decenii înainte a mai
Grupul de la Bocșa Montană () [Corola-website/Science/334080_a_335409]