16,895 matches
-
, supliment literar al ziarului „Zimbrul”, apărut la Iași, săptămânal, între 23 ianuarie 1855 și 16 iulie 1856. Teodor Codrescu și Dimitrie Gusti sunt redactorii revistei; de la 17 mai 1856 primul devine și „redactor răspunzător”. Secretar de redacție este posibil să fi fost V. A. Urechia. Din 2 iulie 1856 nu se mai indică numele vreunui redactor. F.Z. apare în strânsă dependență de gazeta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287062_a_288391]
-
, supliment literar al ziarului „Zimbrul”, apărut la Iași, săptămânal, între 23 ianuarie 1855 și 16 iulie 1856. Teodor Codrescu și Dimitrie Gusti sunt redactorii revistei; de la 17 mai 1856 primul devine și „redactor răspunzător”. Secretar de redacție este posibil să fi fost V. A. Urechia. Din 2 iulie 1856 nu se mai indică numele vreunui redactor. F.Z. apare în strânsă dependență de gazeta „Zimbrul”, unele articole politice continuând dintr-un periodic în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287062_a_288391]
-
iulie 1856. Teodor Codrescu și Dimitrie Gusti sunt redactorii revistei; de la 17 mai 1856 primul devine și „redactor răspunzător”. Secretar de redacție este posibil să fi fost V. A. Urechia. Din 2 iulie 1856 nu se mai indică numele vreunui redactor. F.Z. apare în strânsă dependență de gazeta „Zimbrul”, unele articole politice continuând dintr-un periodic în celălalt. Textele politice considerate importante pentru sprijinirea revendicărilor naționale sunt publicate simultan în limbile română și franceză. În cel de-al doilea an
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287062_a_288391]
-
ROMÂNIA MARE, revistă apărută la București, săptămânal, între 17 ianuarie și 14 august 1917, având ca redactori pe Axente Banciu, A. Dobrescu, G. Giuglea, Voicu Nițescu, I.U. Soricu. De la numărul 5 subtitlul este „Ziar ardelenesc”. Intenționând să pledeze „cu neînfrântă credință cauza Ardealului” și să contribuie la „desăvârșirea înfrățirii sufletești între fiii aceleiași națiuni”, R.M. publică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289325_a_290654]
-
CÂRDU, Petru (25.IX.1952, Barițe, Serbia), poet și traducător. Școala, începută de C. în satul natal, e continuată la Vârșeț. Studiile superioare le face la Belgrad (filologie) și la București (istoria și teoria artei). După absolvire (1977), este redactor, apoi președinte (din 1988) al Comunei literare Vârșeț, membru în redacția revistei „Lumina” (1974-1981) și (din 1984) redactor corespondent pentru Vârșeț al Postului de Radio Novi Sad. Colaborează la numeroase reviste literare din România și din Iugoslavia. A primit Premiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286106_a_287435]
-
e continuată la Vârșeț. Studiile superioare le face la Belgrad (filologie) și la București (istoria și teoria artei). După absolvire (1977), este redactor, apoi președinte (din 1988) al Comunei literare Vârșeț, membru în redacția revistei „Lumina” (1974-1981) și (din 1984) redactor corespondent pentru Vârșeț al Postului de Radio Novi Sad. Colaborează la numeroase reviste literare din România și din Iugoslavia. A primit Premiul Festivalului iugoslav de poezie (Titograd, 1980), al Societății Scriitorilor din Voivodina (1995) ș.a. Debutează precoce, cu poezii în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286106_a_287435]
-
Sămănătorul” din Reghin), scoate la Sighetu Marmației ,,Căminul nostru”, revistă al cărei director este între 1924 și 1927, an în care publicația se mută la Bacău. Fondator de publicații literare, I. mai activează ca director la ,,Tribuna poporului” (Satu Mare) și redactor responsabil la ,,Viitorul Maramureșului”. Întâiul volum de versuri al lui I.-O., Primele acorduri (1908), conține „licăriri și scântei din marele foc”, precum aprecia încurajator în prefața cărții Al. Macedonski. Scriind despre versurile din Statornicie (1918), care includ, în afara temei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287591_a_288920]
-
lui Ștefan Dimitriu. A absolvit Liceul „Petru Groza” în 1961 și Facultatea de Limba și Literatura Română din București în 1966, fiind colegă de promoție cu Nicolae Baltag, Maria-Luiza Cristescu, Dana Dumitriu, Mircea Iorgulescu, Laurențiu Ulici. Din 1966 lucrează ca redactor la Radiodifuziunea Română. Debutează în 1960, în „Scânteia tineretului”, cu poezii. Debutul în volum are loc în 1969, cu Iliada, din nou. Colaborează la „Viața studențească”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Terra” (rubrică permanentă: „Arhipelagul București”), „Ecart”. A fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
își susține, în 1983, teza de doctorat Geneza ideilor social-politice și filosofice în literatura română veche. Lucrează la Arhivele Statului (Filiala Dolj), funcționează ca bibliotecar la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova, fiind aici și director (1974-1985), este redactor la Editura Scrisul Românesc, unde în 1991 va deveni redactor-șef, este cercetător la Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor” și cadru didactic la Facultatea de Filologie-Istorie a Universității din Craiova. Debutează la „Ramuri”, în 1970, publicând o scrisoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
și filosofice în literatura română veche. Lucrează la Arhivele Statului (Filiala Dolj), funcționează ca bibliotecar la Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova, fiind aici și director (1974-1985), este redactor la Editura Scrisul Românesc, unde în 1991 va deveni redactor-șef, este cercetător la Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor” și cadru didactic la Facultatea de Filologie-Istorie a Universității din Craiova. Debutează la „Ramuri”, în 1970, publicând o scrisoare inedită a lui Al. Macedonski. Colaborează și la „România literară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288397_a_289726]
-
pseudonimului”, consumată în „Acțiunea Buzăului” din 1940 (Scrisoare). Tot din paginile acestei reviste școlare este de reținut informația referitoare la existența, în 1933 și 1934, a unui alt „Albatros”, revistă a Asociației studenților buzoieni «Alexandru Marghiloman», avându-l ca prim-redactor pe George Gh. Pâslaru, publicație la care au colaborat V. Voiculescu, I. A. Rădulescu-Pogoneanu, Al. A. Philippide, V. Maximilian. D.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285217_a_286546]
-
natal și la Radna, gimnaziul la Lipova și la București, unde frecventează apoi Liceul „Iulia Hasdeu” (absolvit în 1953) și Facultatea de Filologie (cu licența în 1959). Între timp va absolvi și Școala de Literatură „M. Eminescu” (1955), fiind concomitent redactor la Studioul Cinematografic „Al. Sahia” și reporter la săptămânalul „Albina”. Debutează cu versuri la „Tânărul scriitor”, în 1953. Publică în „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară”, „Scrisul bănățean”, „Viața românească” ș.a., precum și în reviste din străinătate (Grecia, Italia, Japonia, Iugoslavia, Noua Zeelandă, SUA
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288955_a_290284]
-
Eparhiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului, Geoagiului și Clujului”, și la Alba Iulia de la 10 noiembrie 1940 până la 8 octombrie 1944, când poartă subtitlul „Organ național-bisericesc săptămânal”, revenind apoi la Cluj între 1945 și 1950. În prima perioadă are ca redactori pe Sebastian Stanca, apoi pe I. Mateiu, iar a doua perioadă director este P.N. Vasiu. Pe lângă știri și informații legate de situația preoțimii ardelene, revista este preocupată să aducă în fața cititorilor momente din istoria vieții religioase a românilor din Transilvania
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289173_a_290502]
-
și critica de întâmpinare, mai mult sau mai puțin aservită metodologic și ideologic, revista a publicat traduceri din literatura universală, opere ale scriitorilor români clasici și contemporani și studii despre ei, articole despre limba română, teatru și cinematografie. La început, redactor-șef a fost Iacob Cutcovețchi, înlocuit, odată cu numărul 2 din 1948, de Ion Canna, căruia i-au succedat de la numărul 1 din 1949 până la numărul 3 din 1951, Petrea Cruceniuc, apoi Vladimir Galiț (până la numărul 12 din 1952), iar cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285664_a_286993]
-
căruia i-au succedat de la numărul 1 din 1949 până la numărul 3 din 1951, Petrea Cruceniuc, apoi Vladimir Galiț (până la numărul 12 din 1952), iar cu numărul 1 din 1953, Fiodor Ponomari. Pentru câteva numere din 1948 a semnat în calitate de redactor-șef Chiril Iliașenco, viitorul președinte al Sovietului Suprem al Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești. Pentru o scurtă perioadă, între anii 1957 și 1959, care coincide cu „dezghețul” cultural, redactor-șef este numit George Meniuc. Odată cu numărul 10 din 1960 în postul-cheie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285664_a_286993]
-
din 1953, Fiodor Ponomari. Pentru câteva numere din 1948 a semnat în calitate de redactor-șef Chiril Iliașenco, viitorul președinte al Sovietului Suprem al Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești. Pentru o scurtă perioadă, între anii 1957 și 1959, care coincide cu „dezghețul” cultural, redactor-șef este numit George Meniuc. Odată cu numărul 10 din 1960 în postul-cheie se instalează Ion C. Ciobanu, căruia îi succedă, de la numărul 7 din 1961, Bogdan Istru. Începând cu numărul 6 din 1964, redactor-șef devine pentru o lungă perioadă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285664_a_286993]
-
1959, care coincide cu „dezghețul” cultural, redactor-șef este numit George Meniuc. Odată cu numărul 10 din 1960 în postul-cheie se instalează Ion C. Ciobanu, căruia îi succedă, de la numărul 7 din 1961, Bogdan Istru. Începând cu numărul 6 din 1964, redactor-șef devine pentru o lungă perioadă Arhip Ciubotaru (până în decembrie 1987, cu excepția anilor 1961-1970, când revista e girată de Emilian Bucov, care îi impune o direcție oficială pronunțată). Din martie 1988 revista este total restructurată și orientată național, cu accentul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285664_a_286993]
-
culturii române din Basarabia și pe cercetarea „petelor albe” din istorie. La început, colegiul redacțional era format din Valeriu Babanski (secretar responsabil), Vladimir Beșleagă, Nicolae Costenco, Ion Druță, Bogdan Istru, Vasile Levițchi, Victor Prohin, Serafim Saka, Vasile Vasilache; din 1990, redactor-șef este Dumitru Matcovschi, din 1995 în echipa redacțională intrând și N. Popa, E. Lungu, Iulian Nicuță, Em. Galaicu-Păun. B. este, în această perioadă, una dintre revistele literare românești cele mai importante, în unii ani tirajele ei ajungând până la 20
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285664_a_286993]
-
fiul Mariei (n. Zamfirescu) și al lui Ion Cantuniari, inginer. A absolvit Liceul „Matei Basarab” din București (1962), după care a urmat cursurile Facultății de Limbi Romanice, Clasice și Orientale, secția spaniolă, din cadrul Universității bucureștene (1962-1967). Corector la Editura Meridiane, redactor la Editura Academiei și la Editura Enciclopedică Română, bibliotecar la Biblioteca Centrală de Stat, redactor la Uniunea Artiștilor Plastici, între 1977 și 1983 a devenit cercetător la Institutul de Lingvistică al Academiei Române. A colaborat la „Luceafărul”, unde debutează cu versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286079_a_287408]
-
din București (1962), după care a urmat cursurile Facultății de Limbi Romanice, Clasice și Orientale, secția spaniolă, din cadrul Universității bucureștene (1962-1967). Corector la Editura Meridiane, redactor la Editura Academiei și la Editura Enciclopedică Română, bibliotecar la Biblioteca Centrală de Stat, redactor la Uniunea Artiștilor Plastici, între 1977 și 1983 a devenit cercetător la Institutul de Lingvistică al Academiei Române. A colaborat la „Luceafărul”, unde debutează cu versuri în 1972, la „România literară”, „Steaua”, „Tomis” ș.a. I s-au acordat Premiul Asociației Scriitorilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286079_a_287408]
-
de Filologie, secția română-engleză (1976-1980). Între timp lucrează ca muncitor (1975-1976), merceolog (1976-1978), iar după absolvire e profesor de limba română în satul dâmbovițean Vizurești (1980-1985). Corector la Tipografia „Informația” (1986) și la revistele „Contemporanul” și „România literară” (1987-1989), devine redactor la „România literară” (1989-2001), redactor-șef adjunct la „Cotidianul” (1991, 1995-1996), redactor-șef la „Zig-zag” (1993-1995) și la revista „Avantaje” (1996-1998), comentator politic, șef al Biroului din București al postului de radio Europa Liberă. Debutează la „Tribuna” în 1981. Mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
Între timp lucrează ca muncitor (1975-1976), merceolog (1976-1978), iar după absolvire e profesor de limba română în satul dâmbovițean Vizurești (1980-1985). Corector la Tipografia „Informația” (1986) și la revistele „Contemporanul” și „România literară” (1987-1989), devine redactor la „România literară” (1989-2001), redactor-șef adjunct la „Cotidianul” (1991, 1995-1996), redactor-șef la „Zig-zag” (1993-1995) și la revista „Avantaje” (1996-1998), comentator politic, șef al Biroului din București al postului de radio Europa Liberă. Debutează la „Tribuna” în 1981. Mai scrie la „Ateneu”, „Luceafărul”, „Tomis
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
1976-1978), iar după absolvire e profesor de limba română în satul dâmbovițean Vizurești (1980-1985). Corector la Tipografia „Informația” (1986) și la revistele „Contemporanul” și „România literară” (1987-1989), devine redactor la „România literară” (1989-2001), redactor-șef adjunct la „Cotidianul” (1991, 1995-1996), redactor-șef la „Zig-zag” (1993-1995) și la revista „Avantaje” (1996-1998), comentator politic, șef al Biroului din București al postului de radio Europa Liberă. Debutează la „Tribuna” în 1981. Mai scrie la „Ateneu”, „Luceafărul”, „Tomis”, „Tribuna” ș.a. Povestirile Casa și Tapetul îi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290138_a_291467]
-
clase), completat la Sibiu (Liceul „Gh. Lazăr”, 1942-1946), iar la București urmează cursurile Facultății de Litere (1946-1949) și ale Facultății de Drept (întrerupte în 1948). Funcționează un an (1949-1950) la Horezu ca profesor de limba și literatura română, apoi ca redactor la Editura Politică (și profesor la licee bucureștene), redactor la Editura Didactică și Pedagogică (1958-1966), expert și secretar al Comisiei de Științe Sociale și Umane la Centrul Național al Cercetării Științifice (din 1966). Între 1971 și 1996 a fost secretar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]
-
la București urmează cursurile Facultății de Litere (1946-1949) și ale Facultății de Drept (întrerupte în 1948). Funcționează un an (1949-1950) la Horezu ca profesor de limba și literatura română, apoi ca redactor la Editura Politică (și profesor la licee bucureștene), redactor la Editura Didactică și Pedagogică (1958-1966), expert și secretar al Comisiei de Științe Sociale și Umane la Centrul Național al Cercetării Științifice (din 1966). Între 1971 și 1996 a fost secretar general al Societății de Științe Filologice din România. Înființează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287410_a_288739]